21,114 matches
-
începând cu 31 ianuarie 1959. N. Steinhardt îl întâlnește pe poet pe când erau transferați din închisoarea Securității în Fortul 13 din Jilava, consemnând în Jurnalul fericirii, în ziua de 6 martie 1960: Încântătoare e prezența doctorului Voiculescu, foarte îmbătrânit, numai oase, blând, manierat, pașnic, nobil, vioi la minte, dar frânt de oboseală”. Despre regimul de teroare din închisoare la care e supus poetul, același notează: „Doctorul Voiculescu și episcopul Leu (...) sunt interogați pe îndelete de gardieni care, probabil, se plictisesc. Amândoi
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
prin natura lui, supus accidentalului). Sigur că, între timp, destule dintre afirmațiile de acolo și-au pierdut însemnătatea inițială. De pildă afirmația categorică a lui Foarță cum că n-ar putea scrie roman, neavând, cu o vorbă a lui Preda, „oase late”. Între timp (interviul datând din 2002), Șerban Foarță a publicat, totuși un roman, atipic, ce-i drept, cu skepsis de asemenea lingvistic: Roșul ușor e rozul iluzor (2008). Tot accidente și tot pasabile mi se par momentele în care
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
legume. Tânărul care este extrem de pasionat de bucătărie ne-a explicat cum trebuie pregătit un astfel de preparat. "Acest preparat este superb pentru o masă de familie, mai ales dacă vă place carnea suculentă, bine făcută care literalmente cade de pe os. Pregătirea acestuia este simplă, legumele sunt fierte cu carnea și sosul evoluează în mod natural", a spus Alexandru Iacob pentru . Rasolul de miel - patru bucăți; ulei de măsline - două lingurițe. Ingrediente: Un morcov mare, o ceapă, o legătură cimbru, un
Paște 2014: Câștigătorul "Top Chef" dezvăluie o rețetă secretă cu miel by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36531_a_37856]
-
bicisnici și niște fameni. Adică, pe scurt: niște ticăloși. Nu îți bați joc de boală omului. Le doresc doar atît: să aibă parte de sănătate în viață, că e singura importantă. Și să facă în continuare rating pe bolile de oase ale celorlalți”, a scris Palada pe Facebook. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a reacționat în timpul emisiunii lui Robert Turcescu de la B1 TV, care a difuzat de mai multe ori secvență de mai jos. Palada a preferat să răspundă pe Facebook
Mirel Palada îi răspunde lui Turcescu: Puteam rămâne infirm pe viață by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/33930_a_35255]
-
de vot secret cum cuprinde legea, totul este nelegal, a spus Funar. - Minciună ordinară, a declarat Vadim Tudor, uitați-vă la fața lui de cimpanzeu împăiat. Minți cu nerușinare Funar. Ești disperat că ești pensionar și nu mai ai un os de ros, a spus Vadim Tudor. "La așa-zisele adunături ale gâștii Funar s-a venit cu ștampile false și cu oameni luați de pe stradă, care nu erau membrii ai PRM. Dacă Justiția română nu ține cont de aceste abuzuri
Vadim către Funar: Minți ca un porc. Funar: Vadim nu mai este președintele PRM by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34102_a_35427]
-
să fac filme/ cu iepuri jupuiți găini ca în nekroromantic 1 de jorg/ buttgereit după ce le tai gâtul zboară/ ele pe acoperiș și bunicul se urcă greu după/ ele cade cu piciorul prin scânduri la porcii nesătuii/ îl mănâncă până la oase și tot mai vor voi/ ați vândut casa cu grâu ca să nu mai mănânc/ eu mortar de sub unghii că mă fac de mortar așa” etc., etc., căci seria atrocităților continuă. Al doilea strat, și mai teribilist, vizează viața socială. Fie
Horror show by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3418_a_4743]
-
la Corto Maltese. Mă găseam pe o plajă din sudul Franței, și, ore nesfârșite, nu mi-am desprins privirea de linia orizontului. Încercam să-mi imaginez ce va fi văzut, gândit și simțit, dacă ar fi existat în carne și oase, eroul de bandă desenată al lui Hugo Pratt. Repetam, ca pe o mantră, cuvintele spuse în legătură cu el Pandora Groovesnore, adolescenta de care se îndrăgostise, dar pe care avea s-o revadă doar când eroul devenise, așa cum aflăm din Memoriile sale
J. J. în vizită la V. W. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3159_a_4484]
-
desfășoară într-o imaginară democrație populară, Carpathia, care seamănă însă ca o picătură de apă cu România din anii regimului Dej, tot așa după cum în multe dintre personajele romanului pot fi recunoscuți cu ușurință câțiva dintre protagoniștii în carne și oase ai vieții politice sau culturale din epoca amintită. Filmul anilor de putere comunistă este reprodus cu fidelitate: festivism, declarații de fidelitate față de marele frate de la Răsărit, teroare politică, poliție secretă, cenzură, lipsuri materiale. Acestea constituie însă doar fața vizibilă a
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
umărul lui Billy. Băiatul s-a încordat, livid. Pumnul i s-a strâns într-o ghiulea distrugă- toare și - surprins el însuși la fel de mult ca și cei care au aflat mai târziu povestea - l-a pocnit pe Jackson direct în osul nasului. Jackson s-a prăbușit de parcă ar fi fost făcut din cărți de joc, zvârcolindu- se și chircindu-se de durere pe punte. Sângele i-a țâșnit din nări și a gemut: un sunet surd, animalic, care a atras vreo
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
de propria-i ferocitate. Nu știuse că are atâta forță și era ciudat de mulțumit de realizarea lui, deși această mulțumire era puternic concurată de groază. Câteva mâini s-au întins spre Jackson, ajutându-l să se ridice în capul oaselor. - Nenorocitul ăsta, a răcnit Jackson săgetându-l cu privirea pe Billy. O să te văd în lanțuri. N-ai nici un drept! Căpitanul a auzit de incident și l-a certat aspru pe Billy în cabina sa. Herman n-a reușit să
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
într-un soare pripit// Privesc, invizibil ca îngerii,/ cât sunt de fanat -/ în odaia întortocheată,/ în golul cu greu adunat// Cercetez deșertica monotonie -/ mi-au dispărut liniile sinuoase./ Mi s-a topit și ovalul elementar/ unde-mi înghesuia Brâncuși omeneștilemi oase” (pp. 404 - 405). Nu trebuie să fi citit foarte multă literatură contemporană pentru a simți parfumul totuși old fashioned al acestui poem. Și al altora, numeroase. Ele amintesc mai curând de Raza de cobalt (1979) a lui Dumitru Popescu însuși
Zăpezile de-acum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3110_a_4435]
-
drumurilor. (...) Bărbații, atâția câți rămăseseră, se organizaseră în două grupuri. Unii se ocupau de căratul morților în afara taberei și de săpatul gropilor comune. Morții erau mai greu de cărat în al treilea cerc căci, uscați ca pământul afânat și cu oasele ușoare de frig, trăgeau apa și se umflau, iar venele muiate de apă se spărgeau, înroșindu-se ca o carne crudă. Umflați și greu de îndoit, ocupau mai mult loc și gropile, pe lângă că pământul era lipicios, trebuiau făcute mai
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
fragment de roman și răspunde la câteva întrebări puse de Gabriel Chiciudean. Iată ce crede prozatoarea despre cititorii săi: „Stau adeseori de vorbă cu cititorii. Cei mai mulți îmi scriu, dar sunt și oameni pe care i-am întâlnit în carne și oase. Evident, sunt extrem de interesată să aud opiniile cititorilor mei adevărați și lipsiți de interese obscure. Nu vorbesc aici de acei lăudători care spun pe nerăsuflate două fraze frumoase și nici despre detractori, care, după cum se știe, se înmulțesc pe măsură ce crește
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3130_a_4455]
-
de orice relief, fără a-mi da seama ce grenadă încercam să declanșez, din fericire prea puțin dotat s-o fac, voiam, nici mai mult nici mai puțin, să fiu pur. Umblam cu Epitet în gură cum umblă Grivei cu osul lui. Astăzi înțeleg prea bine de ce spune Schopenhauer că „înțeleptul stoic n-a prins viață niciodată sau n-a putut dobândi un adevăr poetic interior, ci a rămas un manechin rigid și stângaci, cu care nu știm ce să facem
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2922_a_4247]
-
groază în stare pură - le citeam; citeam continuu: citeam mângâindu-i, citeam încurajându- i, citeam adormindu-i. Ce citeam? Mai ales povești: Fetița cu chibrituri, Crăiasa Zăpezii, dar și Povestea a doi pui de tigru, numiți Nigruna și Aligru sau Osul de pește fermecat sau Contesa de Ségur sau Carte de citire, carte de iubire... Acestea sunt cărțile de care-mi amintesc, acesta e Crăciunul pe care n-o să-l uit niciodată, nici eu, nici copiii...
Un Crăciun neobișnuit... by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2952_a_4277]
-
regulă cu propria poezie: „Unde sînt? Ce-am visat? - Sînt în hrubă/ escavat de o mînă de fier? În balon/ sau într-un frigider? - Scot capul/ dintr-un verde containăr ridicat/ de REBU la cer.// Mă dor toate. Îmi scîrțîie oasele./ Gunoierii mă privesc pe de-a-ntoarsele./ Sînt rău oare? Mușc? Sînt șomer?/ Cînd unu’ mă-ngheață cu o voce tratată cu ger:// - |sta-i Ianuș - înjura România la televizor. Bă!/ tu înjuri România?! Oasele mă-tii în cer!/ Ca un urs
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
la cer.// Mă dor toate. Îmi scîrțîie oasele./ Gunoierii mă privesc pe de-a-ntoarsele./ Sînt rău oare? Mușc? Sînt șomer?/ Cînd unu’ mă-ngheață cu o voce tratată cu ger:// - |sta-i Ianuș - înjura România la televizor. Bă!/ tu înjuri România?! Oasele mă-tii în cer!/ Ca un urs prins în cușca de fier/ încep pe sub răni să disper.// - Semăn, zic, da’ nu-s eu. - Bolintinu’!/ Mă caut - nu mai am bolintin, nici nimic./ - Stai să vezi, zic, că pot să-ți
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
de orice relief, fără a-mi da seama ce grenadă încercam să declanșez, din fericire prea puțin dotat s-o fac, voiam, nici mai mult nici mai puțin, să fiu pur. Umblam cu Epitet în gură cum umblă Grivei cu osul lui. Astăzi înțeleg prea bine de ce spune Schopenhauer că „înțeleptul stoic n-a prins viață niciodată sau n-a putut dobândi un adevăr poetic interior, ci a rămas un manechin rigid și stângaci, cu care nu știm ce să facem
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2880_a_4205]
-
de whisky și de bere. Împleticindu-se, o porni spre birou și se repezi la Fisura. Nuvela se termina cu această frază de-o insuportabilă umilință : Încerc să fiu un animal cât mai corect posibil, și dacă îmi arunci un os cu destulă carne pe el voi fi poate în stare chiar să-ți ling mâna.» Ei bine, va fi câinele Clarei și îi va linge mâna. Dacă s-ar întoarce. Când ajunse în pat, André realiză că se crăpa de
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
Băsescu, Sebastian Lăzăroiu, critică dur mișcarea Senatului de a anchetă prin SRI și SPP legăturile între Traian Băsescu și clanul Bercea. "Vrea și Parlamentul să facă o anchetă în cazul Mircea Băsescu. Ce lipsa de rușine! Instituția coruptă până-n măduva oaselor vrea să ancheteze un caz de trafic de influență. Instituția Parlamentului ajunsă celebra pe mapamond pentru marțea neagră. Instituția care se pune scut în fața membrilor ei ca să nu dea declarații în fața procurorilor vrea să ancheteze un caz în care justiția
Lăzăroiu, revoltat de mișcarea Senatului. "Ce lipsă de RUȘINE!" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29182_a_30507]
-
ales ca mire dintre răniții spitalului de profesorul cu care lucra domnișoara basarabeancă. Sau căsătorit, cu martori. Pe certificat nu apare semnătura mamei. Au divorțat mai târziu și apoi s au recăsătorit firesc. In 39 operații s-a folosit propriul os iliac cu care s-a reconstruit organic maxilarul distrus al tatălui meu.” Doina vorbește pe baza documentelor găsite de ea. Dispensa dată de Regele Mihai a fost importantă. De aceea, atunci când, Într-un târziu moment postrevoluționar, Doina a plecat În
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
Odescoperire arheologică a scos la lumină, în două situri din sud-vestul Franței, unelte din os vechi de 50.000 de ani, specializate pentru anumite profesii, aparținându-le oamenilor de Neanderthal. Aceștia din urmă, despre care se credea până acum că foloseau doar unelte din piatră, au fost înlocuiți de Homo Sapiens acum 40.000 de
Uneltele oamenilor de Neanderthal () [Corola-journal/Journalistic/3339_a_4664]
-
acum 40.000 de ani. Prin urmare, uneltele descoperite sunt cele mai vechi de acest fel din Europa și dovedesc dezvoltarea tehnologică a neanderthalienilor, cu mult înainte de apariția omului modern. Uneltele de tăbăcărie din dotarea oamenilor de Neanderthal, confecționate din oase de cerb, se mai folosesc, susțin savanții, și astăzi, pentru a netezi pieile de animale și a le face impermeabile. Suntem, iată, mai puțin inventivi și evoluați decât credem.
Uneltele oamenilor de Neanderthal () [Corola-journal/Journalistic/3339_a_4664]
-
Jurebie sub umbrela unui titlu paradoxal explicit: „negocieri” profitabile ale eului cu Sinele - pre versuri tocmite. Părăsind aparent furorul civic din Împotriva negrului total, Jurebie ne arată și latura tandră a scrisului său - în special în prima secțiune a cărții, Oasele oamenilor de zăpadă -, acea zonă de interioritate vie unde poetul își dezvăluie slăbiciunea și grația în raport cu umilitatea vieții, ca și un soi de distanță pe care o pune între luciditatea proprie și sentimentul acut al vieții. Căci Jurebie este, în
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
draperiile grele, din mătase de Damasc, fiecare inel de prindere își găsea suportul, unele mese erau acoperite cu broderii dantelate și nu puțini dintre ei se întrebau, văzând atâta delicatețe, ce se vor face la iarnă ca să nu le înghețe oasele. Frigul era într-adevăr o problemă în acele timpuri dominate de șemineuri, vase cu jăratic și sobe „Salamandra”, din fontă. Măsurile luate împotriva frigului cu mult înainte de iarnă, nu țineau numai de a izola cât mai bine pereții casei, sau
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]