3,151 matches
-
soarelui; atunci, coborându-se la izvor, se scufundă de trei ori în apă și pe dată se înnoiește cu totul, astfel încât prin vigoarea aripilor și prin strălucirea ochilor este cu mult mai întinerit. Așadar, și tu, omule, fie iudeu, fie păgân, care ai haina veche și ochii inimii încețoșați, caută izvorul spiritual al Domnului, care a zis: "Dacă cineva nu se va fi născut din nou, din apă și din Spiritul Sfânt, nu va putea intra în împărăția Dumnezeului cerurilor". Și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Bisericii decât cel rău. Devine una dintre imaginile consacrate ale lui Hristos, mai precis ale triumfului Său, ale lui Hristos conducând sufletele către Dumnezeu: Aquila Christus. Și, de asemenea, pe filieră bizantină, un simbol al victoriei creștinismului asupra vechilor culte păgâne 20. Sfântul Dionisie Areopagitul (sau, după unii cercetători, Pseudo-Dionisie) explică, în ultimul capitol din Ierarhia cerească, faptul că îngerii, ființele spirituale din a treia tagmă a ierarhiei cerești, sunt adesea înfățișate sub forma unei acvile: Iar chipul vulturului arată puterea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
necunoscut europenilor, el apare în cărțile de înțelepciune ale extremului Orient, fără a reuși să penetreze cultura occidentală, care nu îi găsea nici un potențial moralizator creștin. Prea asemănător cu lupul, o fiară diabolizată, al cărei cult încă persista în practicile păgâne ce se încăpățânau să supraviețuiască, acesta nu a reușit să-i clintească deloc autoritatea. Prin urmare, șacalul reprezintă o apariție mereu exotică, dar rară, foarte rară, pentru europeanul care va descoperi Orientul ceva mai târziu. De unde provine, prin urmare, acest
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în care cititorii erau informați despre păcatul idolatriei și sfătuiți cum să evite căderea în această ispită. Mesajul era transmis într-o revistă cu precădere destinată celor de la țară, pentru că la sate credința în Dumnezeu era amestecată cu numeroase practici păgâne, iar lumea nu cunoștea prea bine învățătura lui Hristos și nu conștientiza "pericolul păcatului idolatriei". În revista Viața au apărut destul de puține articole cu mesaj teologic și informații biblice, pentru că era o revistă populară, adresată în mod expres locuitorilor satelor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ospitalitatea literară convențională este în orice caz tulburată prin profuziunea considerabilă de surse eteroclite mobilizate pentru o povestire foarte scurtă și care dereglează și perturbă viziunea unitară a miraculosului creștin amalgamându-l într-un legendar multiform și eterogen. Astfel numeroase mituri păgâne se întrevăd sub legenda creștină. La intertextul biblic, cel cu Adam și păcatul originar, un Adam înconjurat de animale blânde ("Uneori, într-un vis, se vedea precum tatăl nostru Adam în mijlocul Paradisului, înconjurat de toate animalele"), sau cu Noe care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prin care toți evreii (obligați să poarte ca semn distinctiv o banderolă) erau înlăturați din funcțiile publice, practic biserică demarca linia între creștinism și iudaism. Spania, Anglia, Franța și Vaticanul acuzau evreii de vrăjitorie, de uciderea copiilor creștini în ritualuri păgâne, fapt ce a determinat instalarea sentimentului de ura față de poporul evreu și față de iudaism, care era considerat o sectă. 304 Dragoș Ilinca, op. cît., pp. 26-27; sub aceste auspicii, evreii erau priviți ca fiind reprezentanții necredincioșilor musulmani în Europa, propagandă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
descoperit că vorbeau limba asemănătoare, aveau aceleași cântece și dansuri, aceleași obiceiuri și tradiții. Ion Pelivan, un cunoscut istoric și unul din fruntașii Unirii din 1918, referindu-se la Basarabia aflată sub ocupația rusească, scria: “În cele patru secole, turcii păgâni nu au putut săvârși în Moldova și Valahia atâtea mișelii câte au făcut pravoslovnicii ruși în Basarabia. Dacă turcii ne au prădat rodul muncii noastre, dacă ei ne-au impus birul sângelui nostru, rușii nu s-au mulțumit numai cu
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
Fecioarei Maria, ca dovadă că femeile pot fi egale din punct de vedere spiritual cu bărbații și unele mici starețe, călugărițe și alte femei și-au câștigat-o, recunoaștere morală mult mai mare decât majoritatea preoților creștini sau orice preotesă păgână. Biserica le-a sanctificat pe Helena, mama lui Constantin I256, pe Pulcheria, sora lui Teodosiu II, iar Conciliul Economic de la Efes a subliniat cererea insistentă a Pulcheriei de a o numi pe Fecioara Maria, Mama lui Dumnezeu. Influența politică a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
traduc eliberarea fără ostilități față de credință, începutul marilor aventuri ale descoperiri lumii"108. Am spune că mai degrabă este vorba despre eliberarea de structuri care condiționau și ajunseseră să comercializeze credința 109. Aceste structuri omenești, mai mult sau mai puțin păgâne, nu mai puteau gestiona problematica mântuirii și a relației omului cu Dumnezeu. Cu timpul, în cursul secolului al XVI-lea, protestantismul se va cristaliza ca fiind cea de-a treia ramură a creștinismului (alături de Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă) și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
editorului în presa vremii și a semnalărilor colegiale" (p. 7), îmi permit să îi fac două ,semnalări colegiale". Este vorba, în primul rând, de un text din Ultima oră (an I, nr. 101, 28 aprilie 1929, p.2), intitulat Destin păgân (un foarte frumos eseu dedicat lui Ion Barbu), semnat Constantin Noica, dar care nu este inclus sau menționat în volumul Semnele Minervei, unde îi era locul. în al doilea rând, ziarul Ultima oră nu și-a încheiat existența la 18
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
natură excesiv de generoasă, am avut suficient timp liber să ne autocontemplăm extatici și să constatăm că suntem unici, că suntem blînzi, că iubim codrul care ne este frate, că suntem ospitalieri, că ne pălește aleanul mai ceva ca o ghiogă păgînă, că avem doruri intraductibile și că un sentiment continuu de jale adîncă și de visare nelămurită ne găurește sufletul și ne taie răsuflarea. Și tot în această transă a înțelegerii nemărginite și a iubirii de sine am avut revelația că
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
mea, visul meu.// Lîncede glasuri în larguri sleite de soare,/ trepte de spumă de-abia, și aripi atrase pogoară,/ siesta-n spirale de-azur ne leagănă inima vastă.../ O, treacă de la mine, doamnă, această sirenă, această.../ sînt unul din zeii păgîni fugiți de pe soclurile de nisip/ ale pomenirii albastre, zei prinși în vîrtejul jazului sughițat/ de harapii cu ochi albi, în frac ultramarin,/ jiletci drojdie de vin, cu perii creți și pomădați,- / prinși ca-n laț, prinși ca-n laț,/ sînt
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
mai rămăsese liber din teritoriul românesc se închega tocmai. Ca să citez dintr-o lucrare de referință: Tezaurul român de la Moscova, de Mihail Gr. Romașcanu, 1934: În cazul când și Moldova ar fi fost nevoită să-și plece capul sub sabia păgână (sic) evacuarea în Rusia apărea inevitabilă. Față de această situațiune, Banca Națională nu putea sta cu brațele încrucișate. Rolul ei devenea din ce în ce mai însemnat. Ea trebuia să desăvârșească opera începută încă din 1914, finanțând mai departe țara, pentru ca să ducă lupte dezrobitoare. Alături de
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
ei se urcă și pleacă în Volgile negre majoritatea și care pe radiatoarele lor poartă niște păpuși mari, blonde, de celuloid, cu brațele întinse în spațiul setos de viteză. Ca o emblemă, ca o promisiune a nașterii dorite. Ceva și păgân și creștin. Madona cu pruncul; însă amândoi răstigniți pe radiator. Aici și taxiurile, pe care șoferii le conduc cu o viteză nebună, îți dau senzația că sunt pe front, că participă la un asediu prelungit sau sub un bombardament teribil
Pa ruski by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13090_a_14415]
-
Domnului dumnezeului nostru atotputernic am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul săbiei noastre; pentru care lucru lăudat să fie Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre aceasta, păgânul împărat al turcilor și-a pus în gând să-și răzbune și să vină în luna mai cu capul său și cu toată puterea sa împotriva noastră și să supună țara noastră, care e poarta creștinătății și pe care Dumnezeu
Cinci sute de ani de la trecerea la domnul, a marelui voievod Ștefan cel Mare. Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către principii creștini. In: Curierul „Ginta latină” by C. Esarcu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2226]
-
toate ritualurile lor, nu sunt nimic față de un singur om al lui Dumnezeu, Ilie. Putea oare Dumnezeul lui Ilie, care acum era cu Elisei, să vindece lepra? Istoria de pe Carmel spunea că da, ceea ce nu pot face 1000 de preoți păgâni, poate face Domnul Dumnezeul lui Israel! Cu mari speranțe și cu daruri, cu scrisori de recomandare și cu fală pleacă Naaman spre Elisei. Nu vă surprinde faptul că Elisei e atât de nepoliticos încât nici măcar nu-l întâmpină pe Naaman
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
subtilitatea traseelor de comunicare cu (și în) spațiul culturii. În această pictură, gravă și ironică, în același timp, care absoarbe, asemenea unui ciclon, expresivități obosite și detalii pline de prețiozitate, pofta insațiabila de joc și un bogat repertoriu de simboluri păgîne, paleocreștine și creștine, își face loc și o evidență sete autocontemplativă, un narcisism capricios și inocent care privește, în doze sensibil egale, atît feminitatea ca principiu cît și chipul determinat și diurn (sau nocturn!) al artistei. Aceeași tehnică a jocului
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
Apoi roți smintit și plînse/ Cu limbi de foc, cu zeci de mii./ Oglindă aerul răsfrînse/ Potop de lacrime de pară,/ Preatremuratele făclii./ Apoi urgie! Din înaltu-i scaun/ Astrul văzum cum brusc se descătuse/ Cu largă dănțuire prin țării./ Salța păgîn cerescul faun/ Iar noi priveam cu moartea-n guse./ Salța crescînd cît cerul. Morți și vii/ Ne-am și văzut cenușe!") ori planului istoric, cu preciziuni de ordinul civilizației războinice în acțiune ("Noi, morții milei, așteptăm/ Cu testele zburlind antene
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
duminică și de sărbători și să se îngrijească de mântuirea sufletelor creștinești, să învețe poporul în timpul slujbelor bisericești și în afara lor, să întărească pe cei slabi în credință, să îndrepte pe cei rătăciți, să dezrădăcineze ereziile, rătăcirile, superstițiile și obiceiurile păgâne. ... (2) Preotul este dator să cunoască Sfânta Scriptură, pravilele bisericești și scrierile Sfinților Părinți și să fie în toate pildă bună de credință și morală. Articolul 91 (1) Preotului îi sunt subordonați direct diaconul, dascălul și paracliserul, preotul fiind dator
STATUTUL din 9 aprilie 2008 Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198195_a_199524]
-
aruncă în foc mobilele vechi dar și dorințele vechi, lucruri și simțăminte consumate de timp, pentru ca noul să se nască și să-și găsească locul. Din nordul planetei, acest obicei s-a raspândit peste tot. Întotdeauna a fost o sărbătoare păgână. Întotdeauna, până când Biserica Catolică a decis că asta avea să fie Noaptea Sfântului Ioan.
23 IUNIE. FOCURI. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295912_a_297241]
-
Prin anul 960, misionarii creștini au invadat Peninsula Scandinavă și i-au amenințat pe vikingi: dacă continuau cu obiceiurile lor păgâne, urmau să ajungă în Infern, unde ardea focul veșnic. Vikingii au apreciat veștile bune. Ei tremurau de frig, nu de frică.
28 IUNIE. INFERNUL. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295917_a_297246]
-
Eram mic și nu știam ce fac când mânam cercul pe stradă cu o sârmă meșteșugit adaptată sau cu un băț credem că mă joc ca o vrajă a vieții cercul de fapt cercul mă juca pe mine eu preot păgân curat la suflet și la strămoși un ritual pe atunci fără sens nu aveam voie să înțeleg acum văd dar nu tot prins la mijloc în labirintul întretăierilor lor fericit pentru că la mijloc toate geometriile sfârșesc în cerc așa cum ochiul
Poezie by Theodor Damian () [Corola-website/Imaginative/14847_a_16172]
-
cât și turiștii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este vorba despre defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi. "„Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul vieții noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
fi combătute sistematic, au făcut ca treptat societatea dacoromană rămasă să se ruralizează în totalitate, adaptându-se noilor condiții. În acest secol IV, în principal, are loc și creștinarea. În lumea satului se vor păstra inevitabil un timp și reminiscențe păgâne (fenomen frecvent în Europa acelor vremuri), chiar termenul "păgân" ar fi un indiciu în acest sens. El provine din latinescul "paganus", care însemna locuitor al satului. Totuși în accepția romănilor, sensul cuvântlui va fi neechivoc, acela de "necreștin" și nu
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
rămasă să se ruralizează în totalitate, adaptându-se noilor condiții. În acest secol IV, în principal, are loc și creștinarea. În lumea satului se vor păstra inevitabil un timp și reminiscențe păgâne (fenomen frecvent în Europa acelor vremuri), chiar termenul "păgân" ar fi un indiciu în acest sens. El provine din latinescul "paganus", care însemna locuitor al satului. Totuși în accepția romănilor, sensul cuvântlui va fi neechivoc, acela de "necreștin" și nu de "sătean". Primii migratori ce au prădat și invadat
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]