35,668 matches
-
către puritatea grădinilor suspendate ale suflețelului tău. șase în al patrulea loc: ești deja matur, dai deoparte capcanele tinereții tale, ți-ai ales cu înțelepciune prințesuța vieții tale, imaginea ei stăruie în oglinda spațiilor tale interioare, o zărești uscându-și părul lung și negru în adierea plăcută a khamsinului, vântul cald al ținutului faraonilor sacri, al marelui fluviu cu deltă verde, o zărești zâmbindu-ți, făcându ți semn de chemare dulce cu mâna. nouă în al cincilea loc: înmugurirea lumii tale
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
berechet. șotron pășești din norul nimbus, cu piciorul drept pe bucata asta lungă de bleu din dragostea mea și apoi cu ambele glezne, șolduri, mastoide pe silabele mele elastice, moi, adăpostitoare. cu fruntea împingi în ghiozdanul meu din copilărie. cu părul tău lung te sprijini pe pătratul pe care scrie șase. împingi, cu vârful piciorului, cercul pe care scrie nu te mai juca mai departe cu elipsa pe care nu o știi încă și cu linia care sunt eu te înalți
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
să muncești puțin, să curgă puțin din sudoarea ta pe firul acesta bun de trifoi cu patru foi, sădit în grădina ta, atât ai de făcut, nu trebuie să faci și curat, să speli și vasele, să îți și clătești părul tău lung și negru în lacul kanas, cel verde spre seară, acum doar prelinge o picăturică din sudoarea frunții tale pe firul de trifoi cu patru foi și o minune se va întâmpla, dacă persiști și faci tu azi lucrușorul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
schimbat păpușile pe cărți, una câte una pe cea subțire și blondă am negociat-o la sânge contra unui volum cu pagini galbene al elenei farago m-am pregătit pentru serbare și am plâns, recitând gândăcelul am regretat păpușa cu păr auriu până în liceu. negresa mare cu părul creț am plasat-o, mai târziu unei alte fete, căreia nu îi plăcea să citească, de la care mi s-au tras repetatele coșmaruri cu vrăjitoarea mâncătoare de copii Țgretel până la sfârșitul visului meu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pe cea subțire și blondă am negociat-o la sânge contra unui volum cu pagini galbene al elenei farago m-am pregătit pentru serbare și am plâns, recitând gândăcelul am regretat păpușa cu păr auriu până în liceu. negresa mare cu părul creț am plasat-o, mai târziu unei alte fete, căreia nu îi plăcea să citească, de la care mi s-au tras repetatele coșmaruri cu vrăjitoarea mâncătoare de copii Țgretel până la sfârșitul visului meu nu avea timp niciodată să scape) urăsc
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
acoperi totul este imaculat, curat, numai pereți și lumină culoarele se îngustează din ce în ce și trebuie să mă întorc să încerc o altă variantă a acestui labirint nesfârșit ajung să sper să întâlnesc, totuși, pe cineva îmi smulg părul, urlu, lovesc cu pumnii și picioarele în pereții curbi, care nu sună a nici un material cunoscut mă așez pe vine, cu capul pe genunchi, epuizată nu pot adormi din cauza luminii dată la maxim și mă rog la regina ciocănitorilor să
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de rubin tetraedric, de pleoapele tale, topește peste ele o petală de petunie magică mov, de genele tale, întinde-le cu o antenă de furnică albă chitinoasă, de buzele tale, acoperă-le cu lumina lacului kanas de la miezul zilei, de părul tău, aranjează-l cu pieptenul de chihlimbar, cristalizat din lacrimile urșilor clanului abenaki, într-un fagure al albinelor superpolenizatoare. te oglindești în apa clară a lacului tău secret și sufletul îți tresaltă de bucurie. nouă în al treilea loc: simți
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
din ele sunt retrogradate. nu orice prăbușire a lucrurilor de deasupra ta te duce mai jos. chibzuiești la asta și faci o baie relaxantă, dezbrăcată, în lacul kanas, lacul tău secret. când ieși din apa în degradă, khamsinul îți usucă părul dintr-odată. ești frumoasă, ești puternică, îl aștepți încrezătoare pe prințul dragostei tale purificate. nouă în al cincilea loc: după prăbușirea eșuată a grădinii suspendate a dragostei tale, tot locul este cuprins de amărăciunea fulgilor albi, vii, de plop. toate
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
înțelege că totul se schimbă, avioanele devin biciclete, bicicletele devin poeme, poemele fac de gardă, ține garda sus, sprijină te pe piciorul drept, pe care du-l puțin mai în spate, îndoaie-ți puțin genunchii, controlează ți respirația, prinde-ți părul tău lung și negru cu ace de lemn vopsite cu dungi roșii, concentrează-te la picăturile de ploaie care îți biciuiesc obrajii, persistă, e timpul favorabil pentru soții, nefavorabil pentru soți, ajută-l pe soțul tău să treacă din sufletul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
soarele e ridicat pe picioroange în înalt și face să frigă pământul și piatra, lumina roșie este rănită în vânătoarea ei de la miazăzi, este rănită de mistreții clanului mackinnon. tu ești îngrijorată, dar nu ai motiv, mai bine spală-ți părul tău lung și negru în lac, pentru că mistreții clanului mackinnon au fost răpuși în vânătoare și sângele lor va readuce roșul în apă chiar acum, la mijlocul zilei tale. șase în al patrulea loc: lumina portocalie, care se naște în lacul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
poziția iubitului tău, e bine, mai sunt doar câțiva pași. șase în al patrulea loc: e timpul unui mare noroc, al unei blagosloviri, al unei slujbe de sfințire, vine și timpul slujbei, mai ai câteva ceasuri de așteptat, aranjează-ți părul acum, colorează-ți unghiile de la mâini și de la picioare, ai tot dreptul să o faci, părul tău a fost strâns destul, degetele tale au obosit destul, e vremea să se bucure și ele, să sărbătorească, pune metal în urechi, la
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
timpul unui mare noroc, al unei blagosloviri, al unei slujbe de sfințire, vine și timpul slujbei, mai ai câteva ceasuri de așteptat, aranjează-ți părul acum, colorează-ți unghiile de la mâini și de la picioare, ai tot dreptul să o faci, părul tău a fost strâns destul, degetele tale au obosit destul, e vremea să se bucure și ele, să sărbătorească, pune metal în urechi, la gât și pe deget, iubitul tău ți-a dat metal pentru deget, l-ai păstrat bine
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
necazurile vor trece, ai noroc, e vremea sărbătoririi tale, petrecerea va dura șapte zile și șapte nopți, dușmanii vor fi adormiți de cântecul de dragoste al iubitului tău, vor dormi șapte zile și șapte nopți, poți să îți aranjezi liniștită părul tău lung și negru cu care vei putea mângâia curând umerii iubitului tău. nouă în al cincilea loc: conducătorul vremelnic al micii țărișoare de plastic este indiferent, dar oarecum mai apropiat de cei cu familii, așa că nu trebuie să te
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
organizat-o vrăjitoarea fuamnach, din gelozie pentru prințesa ta strălucitoare. scădere nouă în al doilea loc: văzând că totuși te descurci rezonabil și reușești să înaintezi, ușor-ușor, pe marginea hăului, păstrând echilibrul dragostei tale în suflețelul candid, vrăjitoarea fuamnach, zmulgându-și părul din cap de ciudă, face vraja gâdilării sacrei mame a broaștelor țestoase de galapagos, care nu mai poate sta nemișcată, un cutremur teribil zguduie muntele și poteca ta, pentru a nu pierde dragostea ta, te reechilibrezi, sucindu ți capul în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
și cerul tuturor, nu fi invidioasă pe fiica împăratului de la miazănoapte, yi, care are nunta mâine, ea va cheli repede și i se vor lăsa sânii, pentru că este blestemată de ciguape, femeile rele cu pielea albastru închis, picioarele înapoi și părul până la pământ, din vestitele insule-de-dincolo-de-pământuri, unde dăinuie fumurile pe ținutul înalt și se aud întotdeauna tobele sălbatice făcute din piele de rinocer șchiop cu psoriazis. șase în al cincilea loc: yi are două fiice, mânecile celei mai mari sunt mai
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cu somoni mari și purceluși de lapte, cu vin roșu de douro, cu cartofi aurii strălucind, cu ștergare albe prinse în inele de argint, cu suporturi de tacâmuri cu forme de animale, pe punte o zărești pe prințesa ta strălucitoare, părul i se lasă în adierea brizei, ea nu te privește pe tine, ci largul apei, tu ești însă liniștit, zâmbești. visul acesta este semn de sincer față de miez mare noroc. alții poartă războaiele lor, tu nu te bagi, tu îți
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ca vai de lume, și-o șură mare și goală, unde ne-am aciuat boișorii. Și pe urmă? DĂNILĂ (leapădă din mână surcelele adunate): Da' fie, Smarandă, că boi ca ai noștri nu găsești să cutreieri șapte sate: porumbi la păr, nalți la trup, țapoși la coarne, amândoi cudalbi, țintați în frunte, ciolănoși și grași, cum sunt mai buni de înjugat la car. Aud? (strânge iar surcelele) SMARANDA: Doamne, doamne! Bate tu darabana mult! Ai ceaun și apă, ce-ți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
gura căscată ca puii în cuib, și când colo tu-mi vii acasă, după două zile, fluturând o pungă goală. Vasilică, mamă, nu mai bate cele prunduri și mergi la ceilalți mai mititei, de vezi să nu se ia de păr prea tare. VASILICĂ (amărât): Iaca mă duc. Da' să nu zăbovești nici dumneata. (pleacă) DĂNILĂ: Acu' ce să fac, Smarandă? Eu le-am stricat, eu le-oi drege. Mă cuget c-am dat cu capu' de pragu' de sus, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Florică, scoate-i binișor pe ușa din spate și stați după casă până v-oi chema eu aici. (Zarva din casă se potolește) SMARANDA: Ptiu, bătu-l-ar pustia, că era să mă dărâme! Cată să fac rost de niște păr de lup, să afum plozii, să le treacă de spaimă. DĂNILĂ: Care spaimă? Nu i-ai auzit? SMARANDA: Apoi bine, Dănilă, numai cu dracii n-ai avut în cârcă până acuma. De unde l-ai mai scos și pe-aista? DĂNILĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cinstite sfetnice întâi. Că de vestea fetelor Măriei Sale s-a umplut lumea. Odată, când mă trimisese Măria Sa cu carte tocmai la Barosan-Împărat... POSACUL: Ce mai tura-vura! Să le chemăm la porunca Măriei Sale. LINGUȘITORUL (vestește): Fiica cea mare a Măriei Sale, cu părul ca pana corbului, cu ochii ca strălucirea stelelor, cu obraz slăvit și lăudat... Domnița Ana! ANA (vine, se înclină în fața împăratului): Măria Ta... PRICINĂ (mohorât): Bine, bine... treci de-a dreapta mea. (Ana trece în dreapta împăratului) LINGUȘITORUL: Fiica mijlocie a Măriei Sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pana corbului, cu ochii ca strălucirea stelelor, cu obraz slăvit și lăudat... Domnița Ana! ANA (vine, se înclină în fața împăratului): Măria Ta... PRICINĂ (mohorât): Bine, bine... treci de-a dreapta mea. (Ana trece în dreapta împăratului) LINGUȘITORUL: Fiica mijlocie a Măriei Sale, cu părul ca arama frunzelor de toamnă, cu mers ușor de căprioară tânără, cu glas mângâietor... Domnița Dana! DANA (intră, la fel ca Ana) PRICINĂ (tot mohorât): Hm... da... Treci lângă soră-ta. (Dana trece) LINGUȘITORUL: Fiica cea mică a Măriei Sale, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ca arama frunzelor de toamnă, cu mers ușor de căprioară tânără, cu glas mângâietor... Domnița Dana! DANA (intră, la fel ca Ana) PRICINĂ (tot mohorât): Hm... da... Treci lângă soră-ta. (Dana trece) LINGUȘITORUL: Fiica cea mică a Măriei Sale, cu părul bălai ca lumina primăverii, mlădie ca trestia în vânt, înțeleaptă ca zicerea bătrânească... Domnița Liana! LIANA (intră, la fel ca celelalte) PRICINĂ (tot mohorât): Mda... treci și tu... (arată spre celelalte două. Liana trece) Mda... Trei fete, trei belele... Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
toarnă-i vin în ulcică și ajută-l să se-așeze. (Liana toarnă, apoi pare încurcată: cum să-l ajute pe Brăduț?!) BRĂDUȚ: Că n-oi fi babă, să mă urc la clocit între perne și să mă afumați cu păr de lup ca să-mi treacă de sperietură! Mai degrabă mă aflu rușinat de întâmplare decât vătămat. Măria Sa, tatăl meu, încă râdea de mine pe drum, și cu drept cuvânt, că m-am răsturnat de pe cal ca un prunc ne-nvățat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
acum și pururea...". Riposte similare, ca un ecou, ajung mai de departe "...oaaamne...", "...taaale...", "eeeecilor..." etc. SISOE ( Iese din colibă, încă amețit de somn. Poartă o aureolă abia vizibilă. E îmbrăcat într-un anteriu destul de uzat. Barba cam încâlcită și părul nepieptănat de mult. Are în mână o cățuie cu tămâie aprinsă. Tămâiază în cruce, apoi vine spre rampă executând spre public aceeași mișcare. Duce cățuia în colibă, iese, se întinde, cască a lehamite.): Cuvine-se cu adevărat cântare de laudă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
așezați la masă, Popa Niță și Dumitraș cinstesc foarte veseli. În odaia din stânga, la altă masă, Sisoe scrie, foarte concentrat. Este îmrăcat cuviincios, cu cămașă albă si anteriu negru descheiat la gât, cât să se vadă cămașa. Are barba și părul tunse scurt. Aspect de gospodar aranjat) NIȚĂ: Fie, dom' șef, da' bun vin au finii dumitale! Acuma-mi pare bine că i-am cununat... DUMITRAȘ: Apoi am știut eu la cine m-am prins naș... (strigă) Fină Ilincă, oare s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]