3,617 matches
-
profesională. Tiger Woods Câtă pricepere trebuie sacrificată în alte domenii - mediu de lucru, productivitate, viteza livrării - pentru a se atinge excelența într-o anumită activitate? Cumpărătorii și clienții vor percepe această excelență? Le va fi de vreun folos? Le va păsa? Li se va părea că merită lucrul pentru care le cereți banii? Țintiți ca Tiger: către excelență, nu către perfecțiune. Π „Bine” înseamnă mai mult decât „perfect”. 10. Feriți-vă de bunul-simț Unul dintre cei aflați în topul 500 al
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
dar opuse. Complexitatea ne face să râvnim simplitate. Luați ca exemplu istoria volumului Simple Abundance și continuările lui. Acum cincisprezece ani, Sarah Ban Breathnach a prezentat ideea acestor cărți câtorva zeci de editori, însă toți au refuzat-o. Cui îi păsa atunci de simplitate? Nimănui. Cui îi pasă de simplitate acum? Se pare că aproape tuturor: cărțile ei s-au vândut în mai mult de șase milioane de exemplare. Prezentul aparține celor care pot sorta abundența de opțiuni și de informații
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
oricine și de multe ori chiar reușea. Era dificil să se facă plăcut și aproape imposibil să se facă iubit. Din această cauză, acest geniu recunoscut și-a petrecut mare parte a carierei în căutarea clienților. Capacitatea de a ne păsa dă vieții cel mai profund sens. Pablo Casals Cu cât ne place mai mult o persoană, cu atât mai capabilă ne pare acea persoană. Gândiți-vă la prima iubire adevărată. Vă aduceți aminte cât de deșteaptă, spontană, talentată și atractivă
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
persoană. Este supărat pe ceva care nu îi convine? Frustrat din cauza unei zile proaste? Îngrijorat că va plăti pentru ceva de care nu a beneficiat? Nu. Clientul este supărat pentru că se simte neglijat. Nu urlă fiindcă recepționerei nu i-a păsat de slujba ei, ci urlă din cauză că nu i-a păsat suficient de mult de el. Nu este îngrijorat de neplăcere sau de cost. Este îngrijorat pentru el. Clienții iau greșelile angajaților drept afronturi personale; aceste greșeli sunt văzute ca vizându
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
din cauza unei zile proaste? Îngrijorat că va plăti pentru ceva de care nu a beneficiat? Nu. Clientul este supărat pentru că se simte neglijat. Nu urlă fiindcă recepționerei nu i-a păsat de slujba ei, ci urlă din cauză că nu i-a păsat suficient de mult de el. Nu este îngrijorat de neplăcere sau de cost. Este îngrijorat pentru el. Clienții iau greșelile angajaților drept afronturi personale; aceste greșeli sunt văzute ca vizându-i pe ei. Din punctul de vedere al clientului, angajatul
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
neplăcere sau de cost. Este îngrijorat pentru el. Clienții iau greșelile angajaților drept afronturi personale; aceste greșeli sunt văzute ca vizându-i pe ei. Din punctul de vedere al clientului, angajatul nu a greșit; de fapt, lui nu i-a păsat de client. Π Cultivați ideea că fiecare client este important. Americanii cei frumoși: cum să înțelegem iluziiletc "Americanii cei frumoși \: cum să înțelegem iluziile" - Ce este un american? Francezul Hector St. John de Crèvecoeur a pus această întrebare faimoasă în
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
efort; acum face și el. Tu îmi dai mie; eu îți înapoiez. Tu treci dincolo de atribuțiile din fișa postului și eu voi trece dincolo de ale mele. Sacrificiile îi spun clientului că vă pasă de el, ceea ce îi face să le pese și lor mai mult. Sacrificiul dumneavoastră transformă relația. Acum, nu mai sunteți un serviciu. Ci sunteți serviciul lor. Π Renunțați la ceva și veți primi mai mult înapoi. Deschidereatc " Deschiderea" Destăinuiți secretele cele mai adânci numai persoanelor la care țineți
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
nu trăiești decât o dată...385. (trad. a.) Înainte de revelație, Volodin își construise viața după principiul "nu trăim decât o dată". Această deviză se schimbă ulterior în "nu avem decât o conștiință", ceea ce atrage transformarea sa totală, până la a nu-i mai păsa de părerea anumitor superiori, fapt care o nemulțumește pe soție, rămasă în același stadiu, în care se aflaseră amândoi și în care se instalaseră confortabil. În cazul lui Volodin, se produce o mutare a accentului de pe valorile materiale pe cele
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
să ne ținem caii? KENT: -N glod. OSWALD: Te rog, de mă iubești, răspunde-mi. KENT: Nu te iubesc. OSWALD: Ei, atunci, nu-mi pasă de tine. KENT: Daca te-aș avea în țarcul Lipsbury, te-aș face să-ți pese. OSWALD: De ce mă iei așa? Nu te cunosc. KENT: Eu te cunosc, băiete. OSWALD: Cine crezi că sînt? KENT: Un ticălos, un derbedeu, un linge-blide; un josnic, îngîmfat, tîmpit, pomanagiu, un în-trei zdrențe, de doi bani, un împuțit în ștrimfi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fost rănit. Vino cu mine, doamnă. Afară da mișelul orb! (Arătînd trupul Slujitorului) Zvîrliți ast sclav Pe bălegar. Regan, pierd sînge mult. Și-s la netimp rănit. Dă-mi brațul. (Iese Cornwall, condus de Regan) SLUJITORUL 2: Nu-mi va păsa de răul care-l fac, Dacă-acest om prosperă. SLUJITORUL 3: Ea de trăiește mult Și-i la sfîrșit pe drumul vechi al morții, Femeile s-or transforma în monștri! SLUJITORUL 2: După bătrînul conte hai, si pe nebun Să punem
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
articulate. În exprimarea religioasă a unui popor, aceste orientări tradiționale căpătau de obicei formulări elevate și retorice: oamenii erau îndemnați să trăiască potrivit cu voința Domnului, să împlinească legea, să năzuiască la desăvârșire, să-și înfrâneze pornirile dăunătoare și să le pese de viața semenilor lor. Toate acestea sunt valori de conținut, "substanțiale", care pot căpăta o expresie rafinată prin referire la o seamă de virtuți omenești. Un sistem social modern este însă tot mai mult perceput ca operând în absența virtuților
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
o ascunse în fân. În ziua ceea nu a băut nimic. A umblat până seara pe câmp, călcând agale fără nici o grabă, vorbind de unul singur, speriind ciorile care căutau de mâncare printre brazdele arăturilor de primăvară. Nici nu-i păsa că pe suprafața destul de roasă a pantalonilor săi se adunau ciulini și scai. Nu s-a oprit deloc să-i curețe chiar dacă începuseră să-l înțepe dureros. Seara podul grajdului a rămas pustiu. A doua zi satul vuia de cântecele
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
lup, dar iată că în satul nostru Costică Tănase a reușit, ba încă a crescut un flăcău voinic, care la timpul său a făcut chiar stagiul militar. Părinții i s-au prăpădit, dar lui Costică Tănase nici nu i-a păsat. Dormea pe unde apuca și el, prin clăi cu fân prin podurile șurilor la oamenii gospodari, sau chiar prin colibele de prin viile de pe dealuri. Devenise un tip atât de rezistent că frigul, zăpada sau gerul cel mai cumplit nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ideilor "primului fiu al poporului". Ion Mihai Pacepa amintește și el de complexul administrativ pe care Ceaușescu dorește să-l lase ca amintire al domniei sale: S-a hotărât să-l amplaseze chiar în centrul geografic al orașului, fără să-i pese câtuși de puțin că aceasta înseamnă de fapt distrugerea celei mai valoroase părți a inimii istorice a orașului. Ba chiar dimpotrivă, s-a declarat peste măsură de mulțumit la propunerea de a fi dărâmate"305. Din fericire, nu toate proiectele
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mai fusese apărat, la noi, după decrete. Nicio mamă, niciun copil, niciun iubit. Nimeni. Lungul șir al tuturor oropsiților a fost adoptat de Bătrâna care i-a adăpostit pe toți în spatele literei L. O priveam cum vorbea, fără să-i pese de foc și de fier (sunt folosite amândouă, la procesele noastre)" (p. 17). Narațiunea progresează, relatând starea emoțională a personajului care încearcă prin complotul său să-și plătească datoria față de familia de scribi din care face parte și față de alfabetul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Americii în România, David Funderburk. Administrația refuzase să-i asculte sfatul. La o întîlnire din august 1983, de la Casa Albă, Funderburk le recomandase lui Reagan și lui Bush ca Statele Unite să adopte o linie dură față de Ceaușescu. Președintelui român îi păsa prea "puțin de drepturile omului sau de libertatea religioasă"2254. O dată sosit la București, Bush a avut o scurtă convorbire cu Funderburk, dar nu l-a invitat pe ambasador la întrevederea cu Ceaușescu. Funderburk vedea aceasta ca fiind încă un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a ungurilor, dar nu erau decît cîțiva. Problema evreilor era în prim-plan și în cele din urmă, Bucureștiul a acceptat să o rezolve. Spre satisfacția tuturor, acordul cu România, din 1979, a rezolvat problema emigrării evreilor. Prea puțin îi păsa Congresului că emigrația în Germania Federală și Israel sporise din cauza faptului că Bonnul și Ierusalimul plăteau în valută pentru fiecare emigrant. Pe congresmeni nu prea îi interesa nici faptul că mulți români, fie că erau sau nu evrei, nu puteau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
înviat după trecerea celor trei zile și după plecarea ostașilor, învierea ar fi putut fi pusă la îndoială. De aceea a și îngăduit să se pecetluiască mormântul așa cum voiau și să pună de pază și ostași. Și nu le-a păsat arhiereilor și fariseilor că fac asta sâmbăta, că lucrează; ei aveau ochii îndreptați numai într-o singură parte: să-și împlinească răutatea lor. Nădăjduiau că prin asta vor birui. Dar fapta aceasta a lor era semnul celei mai mari nechibzuințe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
colegilor din Antantă: "Sunt convins că nu se presupune că noi am lupta pentru români, nu?" Comandamentul german al Puterilor Centrale constata că rușii se comportă mai mult ca trupe de ocupație, lăsându-i pe români să lupte singuri și nepăsându-le că aceștia sunt învinși. Chiar și "numai acest simplu fapt ne aduce victoria" (după cum relata în amintirile sale din 1921 Erich Ludendorff). Glenn E. Torrey atrăgea atenția că, la sfârșitul războiului, Rusia avea pretenții la două treimi din teritoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
îi punea căpățâna într-un sac pentru a-l înfățișa sultanului, semn că își isprăvise treaba. Purtând o mantie de postav negru și un calpac, căptușite și tivite cu blană de samur, vodă ședea în jilț. Și nici că-i păsa de toată zavistnicia din jurul lui. Știa cât de mult îl pizmuiau boierii, dar nu se temea prea tare. Râdea chiar pe seama acestei adunături de nevolnici care, numai cum îl vedeau, se puneau a se căciuli în fața lui. Singura lui frică
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și se puse a mâna boii. Într-o grozavă huruială, carul se porni pe ulița satului, plină de hârtoape. Îl hurduca într-atât de tare pe Ion încât acesta părea că sta să cadă numaidecât. Dar țăranului nici că-i păsa de zdruncin, văzându-și mai departe de treabă. Pocnea din bici și striga din când în când, ba hăis, ba cea. Pe drum se întâlni cu Gheorghe, cumătrul și vecinul lui, care călărea un murg. Mai încolo, prinse din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pură are la bază o morală autentică. Numai din valorile perene s-ar putea secreta cu adevărat germenii democrației și modernității, așa cum, de altfel, s-a întâmplat în Occident. Cu cât vom copia mai mult Occidentul, cu atât ne va păsa mai mult de părerea lui, pentru că vom deveni dependenți de ceea ce crede despre noi. Astfel vom fi în stare să facem orice pentru a-i fi pe plac și chiar vom risca să devenim penibili, mințindu-l și răstălmăcindu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
săi, care își astâmpără foamea și setea culegând măsline din copac sau răcorindu-se cu apă la izvor când le vine pofta. Lecția de înțelepciune: și în acest caz e bine să urmezi natura, să refuzi cultura, să nu-ți pese de conveniențe și, mai ales, să nu te sinchisești de privirea și de judecata aproapelui, primă condiție pentru a ajunge la o adevărată înțelepciune. Ca buni discipoli, Crates și Hipparhia se execută și, în chip de lucrări practice, se împreunează
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sale, ceea ce n-ar prezenta niciun inconvenient dacă această conformare la inepțiile dominante n-ar fi dublată foarte adesea de o ură față de cel care gândește mai departe decât timpul său, care sapă mai adânc, lucrează solitar, fără să-i pese de ce zice lumea despre el. De cele mai multe ori, luciditatea nu-i aduce celui care o profesează decât disprețul mulțimilor, al maselor și al celor care trăiesc din exploatarea mizeriei intelectuale a celor mulți. Foarte adesea, este vorba de preoți și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
el: „Voi, desperați și oropsiți ai sorții, Pe vremea asta unde vă-aciuați Sub lovitura ei necruțătoare, Cu capul gol și costelivi de foame, Și-mbrăcămintea numai găuri toată, Să țineți piept urgiilor furtunii? De voi puțin mi-a mai păsat-nainte! Hai, isprăvește-ți azi, huzurul, rege, Îndură-a nevoiașilor durere, Și vei afla ce n-ai știut vreodată: Când cerul te-a-nvestit cu judecată Să știi a ține cumpăna mai dreaptă”. * * * O corelație frecventă și, totodată, spectaculoasă există, de asemeni
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]