KorAP: Find »[drukola/base=palmă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...103 104 105 ...835 >

20,853 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333

o daté la vreascurile adunate și réscoli cu hîrlețul stratul de frunze putrede, care se dovedi prea gros, Isi zise cé apă nu va mai curge pe acolo niciodaté și cé poate sé se puné pe treabé liniștit. Scuipé În palme, Însemné cu hîrlețul un patrulater și se puse sé fereascé frunzele. - Ia sé vedem cine a colectat cea mai puținé maculaturé? Lihaciova! Partnuhina! fetelor, ce-i asta? De ce n-ați colectat maculaturé, ce, nu aveți gazete, reviste? Voi trebuie sé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
mai la vale se prelungea rîpă cu maluri albe care Începea chiar În podiș și se sfîrșea tocmai la iaz. Aici erau și tufele de singer, si frunzele lor, dacé le frecai În palmé, puneai pe urmé pe la spate cuiva palmă pe obraz și-l Înțepă. 58tc "58" Cele zece ruble le Împéturi În mîné, iar mîna o bégé În buzunar. Vézuse babe care legau banii În batisté și cînd pléteau 15 copeici la autobuz, o dezlegau. Scoteau de acolo un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
clasé. Toaté lumea s-a ridicat sus pe stadion, acolo unde se auzea gélégie și cîte o pereche se putea vedea fugérindu-se. Puteau sé fugé unii dupé alții, atît o faté dupé un béiat, cît și invers. Fetele le trégeau palme În cap și alergau doar cîțiva pași, pe urmé se opreau și-și aranjau sortul alb pe umér. Își aranjau pérul și fundele mari din cap, ciorapii. Béieții le trégeau de pér și, de ce nu, le trégeau și picioare În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
o iubește pe Parascovia Fomovna, prima ei Învéțétoare și cé Îi pare réu dacé a mai greșit. Parascovia Fomovna se șterge la ochi și plînge și nici nu vede cé Vasea Îi rupe florile lui Violeta. Se-aud bétéi de palme. O faté din clasa a șasea ține În mîné niște foi și-ncepe sé citeascé. Se mișcé numai cravatele și sus În copaci, se mișcé frunzele. SÎnt niște plopi Înalți, se vede printre ei acoperișul școlii. Dacé-ți faci vînt, poti

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845

Întreprinderea de Pescuit Oceanic Tulcea, în apele Atlanticului de Sud-Est și în zona Mauritaniei, precum și cooperarea româno-mauritaniană în domeniul pescuitului. Totodată, a reprezentat interesele I.P.O. Tulcea la reuniunea țărilor participante la activitatea de pescuit în zona Atlanticului de Sud-Est (Palma de Mallorca, 1988). A luat parte, în calitate de reprezentant al României, la lucrările Conferinței Diplomatice asupra Aranjamentului de la Madrid privind Registrul Internațional al Mărcilor (Madrid, 1989). În perioada 1990-1994, a inițiat demersuri destinate sprijinirii comunităților românești din afara granițelor țării, în privința păstrării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
ziarul social-democrat "Aftonbladet" a efectuat o vizită de documentare în țara noastră, în urma căreia a publicat o carte despre România. Un moment important, având influență pozitivă asupra dezvoltării ulterioare a relațiilor româno-suedeze, îl constituie vizita primului-ministru al guvernului Suediei Olof Palme în 1967 în România, deschizând o nouă etapă în relațiile bilaterale. Aceasta a avut loc la inițiativa diplomatului român în urma bunelor relații de colaborare stabilite cu consilierul de presă al primului-ministru suedez. După revenirea în 1967 în Centrala M.A

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

nu-i de uitat. Nu i-a oprit nici aerul mîhnit al bunei Leonora să-și arate satisfacția tîmpă: "I s-o-nfundat și popii, hă-tu-i!"; Tataia popa e la zdup!" Bunuțu s-a întors din pușcărie cu palma dreaptă marcată de-o cicatrice urîtă. Cum i-or fi făcut-o? Despre timpul scurs la baș-bulubaș (închisorii așa-i spunea, cronicărește, după Ion Neculce), n-a istorisit nimic. Cum ar fi comentat faptul că fostul președinte al țării, Emil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
se declanșează net una: Rusalin cu spatele gol, protejîndu-mă de un ropot de grindină. Streașina magaziei încuiate, sub care ne găsisem adăpost, era prea îngustă. Ploaia cu gheață dura nefiresc de mult. Stătea înclinat peste mine, să mă acopere, cu palmele ca sudate de zid. Suporta bătaia boabelor care-i cădeau pe spinare. Stratul de grindină ajunsese pînă la glezne. Îmi lipisem fruntea de sternul lui. Subțiorile îi miroseau amărui, a pămînt ud. Abia suflam. A găsit și puterea de-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
după o creangă, să reteze cu dinții o frunză. Printr-un ciudat efect optic, cărarea pe care a crezut-o asfaltată era chiar apa. A pornit-o într-acolo și a căzut, de sus, în lac. A bătut aerul cu palmele și s-a dus la fund. Pălăria i-a rămas deasupra; a fost înghițit ca un bolovan. Nu mă opream din rîs. Călcătura aceea în ridicol îmi stîrnise hohote nemiloase. "Mă rîzi". Cînd a spus asta, am apucat să văd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
meu (castrat, fapt neluat în seamă de veșnicele lui musafire, Dunguța și Gipsy) îl fericește tînăra femeie: proaspătă, dezastruos de bună de iubit. O amiroase, sare cu labele pe sînii ei ca niște colibe africane. Șichy îi apasă cu podul palmei fruntea, să-l potolească. Unghiile lungi, retezate drept par sintetice. Tano descrie volute amețitoare în jurul ei, parcă ar dansa amîndoi. Poate și-o închipuie ca pe-o setteriță, cu părul ei roșu, lucios, căzînd ca sabia pe spate. Poate că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
sentimentul național și s-a putut profita. Călinescu se eschiva. Se pronunța aluziv, să nu-l înțeleagă "mafia de dobitoci". Tăiau și spînzurau cultura. Făceau vid, ca să-i impună pe impostori. Urmarea? Criticul nostru de excepție plătește pentru că a bătut palma cu regimul roșu. Păi a bătut-o! Bine, a bătut-o, dar cine-l culpabilizează? Nimeni altul decît micul tiran care-i denunța "lacunele". El, Croh, a fost "ideologul proletcultului", nu Călinescu. Asta-i blasfemie să-ți "amintești" că "lașul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
sosuri, cu mult mărar și cimbru, umilința sărăciei, mascată de mama din răsputeri. Cristoase, tare nu se îndura să spargă o bancnotă de o sută de lei! De cîte ori citesc facturile cu sume din ce în ce mai umflate, îmi aduc aminte de palmele Ettei lipite de geam, de rochiile ei răstransformate, de poșeta Vuitton, cum nu mai purta nimeni. Își scria cheltuielile cu cifre ordonate, străduindu-se să gătească bine și ieftin. Îmi lipesc palmele de fereastra rece, la fel cum le lipea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
cu sume din ce în ce mai umflate, îmi aduc aminte de palmele Ettei lipite de geam, de rochiile ei răstransformate, de poșeta Vuitton, cum nu mai purta nimeni. Își scria cheltuielile cu cifre ordonate, străduindu-se să gătească bine și ieftin. Îmi lipesc palmele de fereastra rece, la fel cum le lipea ea. Străzile lașului mi se păreau-obosite, anoste, oropsite. Zidurile cu rouruscă tristă, sala de cinema, duhnind a motorină și traversată de șobolani, unde am văzut amîndouă ceva oribil, cu un matroz sovietic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
în 15 martie, '64). Invitația a venit, de astă-dată, în preziua festivalului, dar tata murise de doi ani. M-a dus, în ultima lui toamnă, la Bucium. Sus, în rezervație. Pe "acoperișul lumii", cum îi spunea platoului așezat parcă pe palma lui Dumnezeu. Am stat mult la marginea dinspre oraș, plină de tufe de răsură. Rosa canina. Cascadîr. Tata adăuga s-ul, eufonic, pentru urechile mele. De la distanța aceea (distanțele, ca și pictura, ca și cuvîntul modifică realul), lașul i s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Tabloul care m-a șocat atît e un sex de femeie, ocupînd tot cîmpul pînzei. Ca un ochi plesnit, scurs. Uite și șoldurile, bucăți de tors... Titlul? Care altul decît Ceasul izgonirii din grădină? Pe ultima foaie e el. Cu palmele ca bătute-n cuie, pe-o cruce, dar pe-o cruce de carne, într-o "rugăciune profană". Se distinge și un fragment de sîn, cu sfîrcul vînăt, înghețat. Am revenit la începutul albumului, să mă asigur că nu halucinez. Femeia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
sălbatice. Fusese o casă acolo și florile sădite lîngă prispă se sălbăticiseră. Am cules bobocii de narcise și, pînă să ajungem înapoi, mi-au înflorit în mînă. De la căldura mîinii mele. Au înflorit de plăcerea ta, Ana". Mi-a întors palma și a alunecat cu gura spre ea. A și suflat în linii, vrînd să le mute, să le încurce ițele. Cred că și pe mine ai putea să mă-nflorești așa, cu căldura mîinilor". "N-am organ pentru chestii primitiv-lacrimogene

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Piratul", cu pretenarul Fluturel, da, aveam. Mergeam la o "cafea însoțită", la o bere... Berea ceaușie avea mereu gust de ulei, așa cum vinul de-acuma are gust de detergent. Dacă e contrariul ignoranței, se ajuta Fluturel de Noica, arzîndu-mi o palmă familiară pe umăr. Alistar e mort după tine. Și Iancu Păun". Nașul debutantelor (lansînd aceleași propoziții la toate: "Te-am fișat!/ Te-am glosat!/ Te-am debutat!") răspîndea galanterii pe toată raza tîrgului; Alistar, scriitor adînc minor, cu multă gelatină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Niciodată pe inelarul meu, rămas gol de-a pururi. Strîng pleoapele ca să reintru în epoca (grea epocă ai fost pe lumea asta, Iordan) mersului săptămînal la București. Mersul care năștea alt mers. Altul și altul. Cînd la un lat de palmă deasupra pămîntului, cînd cu călcîiele-carne vie. Mă lăsam dusă de Beethoven-ul meu cu bărbie despicată, ca o sămînță de păpădie. Nu știam dacă o să-l găsesc obosit, cu venele de la tîmple umflate, albăstrite de muzică (iubita-muzica). Distrat și plictisit ori

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Mototoliți, zdrențuiți, scuturați. "Premiera-i totul, mi-ar fi răspuns Iordan, dacă m-aș fi plîns, nu repetițiile". Tristețea, la revenirea în Iași, era nerodnică, dar luam mersul de la capăt, săptămîna următoare, sperînd într-o foarte altă zi. Dacă apăs palmele pe pleoape, redevin tînăra femeie neliniștită, gata să împingă trenul, să ajungă mai repede. După fumul de țigară de pe culoar, aerul rece. Forfota Gării de Nord, ea căutîndu-l c-un ghimpe în inimă: dacă n-a venit? Și palma bărbatului, întinsă a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
zi. Dacă apăs palmele pe pleoape, redevin tînăra femeie neliniștită, gata să împingă trenul, să ajungă mai repede. După fumul de țigară de pe culoar, aerul rece. Forfota Gării de Nord, ea căutîndu-l c-un ghimpe în inimă: dacă n-a venit? Și palma bărbatului, întinsă a încurajare: "Sînt aici". Îmi primise trupul, sîngele roșu și frumos, curs pentru el. Gura pe gîtul umed de teamă, mîinile de pianist iubindu-mă. "O să cînt pe umerii tăi un vals brilliant". Cristoase, de ce nu pot atinge

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
trupul zdrobit de un tren mărfar, eu punînd la loc capul și oasele, vărsînd dintr-o cană înaltă sînge, pe tăietura gîtului. "S-a întîmplat ceva?" Nu, dacă mă iubești. M-am recăsătorit". Ies în curte. Vișinul îmi pune-n palmă o frunză (ca să fie și o culoare la începutul ăsta de zi), o frunză roșie. O bancnotă, parcă, de zece, scoasă din circulație. Dragostea pentru Iordan a crescut ca vișinul ieșit din crăpătura temeliei. Fără șansă. Și uite-l: s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
din pîlnia petuniei. Cristoase, vorbesc despre nopți de dragoste din mileniul II, secolul trecut. Cînd ațipeam pe țărm, nu visam lei, ci pe Iordan, ghepardul. El, nu marea, era apa tîrînd o scoică; nu soarele, el îmi arămise sînii în palme, cu palmele. Pixul hîrșîie enervant pe hîrtie cînd scriu toate astea. De la început a fost sfîrșitul, frica de ultima dată. Vara-Mare mi se pusese pe ochi. Părea a dura o eternitate și-o zi. Nu vedeam că Iordan aștepta să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
petuniei. Cristoase, vorbesc despre nopți de dragoste din mileniul II, secolul trecut. Cînd ațipeam pe țărm, nu visam lei, ci pe Iordan, ghepardul. El, nu marea, era apa tîrînd o scoică; nu soarele, el îmi arămise sînii în palme, cu palmele. Pixul hîrșîie enervant pe hîrtie cînd scriu toate astea. De la început a fost sfîrșitul, frica de ultima dată. Vara-Mare mi se pusese pe ochi. Părea a dura o eternitate și-o zi. Nu vedeam că Iordan aștepta să plece. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
văd doi adolescenți adormiți cu fața la cer, într-o iarbă straniu de albastră. Eu și Rusalin. Doi buimaci mîncînd mămăligă cu lapte dintr-un blid, în bucătăria bunicii Leonora. El, suflînd să aburească geamul și să-mi schițeze profilul. El, așezîndu-și palma peste palma mea, ca și cum ar fi vrut s-o măsoare: da, se potriveau. Și tot el, cu mîinile încleștate de gard, uitîndu-se cum mă urc în Buick-ul lui Iordan. Grindina de care mă apărase înainte cu o seară i se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
adolescenți adormiți cu fața la cer, într-o iarbă straniu de albastră. Eu și Rusalin. Doi buimaci mîncînd mămăligă cu lapte dintr-un blid, în bucătăria bunicii Leonora. El, suflînd să aburească geamul și să-mi schițeze profilul. El, așezîndu-și palma peste palma mea, ca și cum ar fi vrut s-o măsoare: da, se potriveau. Și tot el, cu mîinile încleștate de gard, uitîndu-se cum mă urc în Buick-ul lui Iordan. Grindina de care mă apărase înainte cu o seară i se adunase-n

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]