3,023 matches
-
că rareori o temă a stîrnit atîtea discuții contradictorii în plenul redacției, colegii lui dorind cu toții să-și expună punctele de vedere. Firește, în bună tradiție dilematică, părerile sînt împărțite. "Cazul Mihăieș" prilejuiește deci o sănătoasă dezbatere nu doar a pamfletului exasperat de felul cum au votat la 12 decembrie peste 75% din bătrîni, ci mai ales a îndreptării C.N.C.D. de a sancționa opinia unui scriitor. Pentru lămurirea cititorilor, sînt puse alături în pagină articolul incriminat din Cotidianul și fragmente dintr-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
Nicolae Manolescu Deosebirea dintre polemică și pamflet, una de idei, celălalt de cuvinte, a făcut-o, se știe, E. Lovinescu în cartea lui din 1940 consacrată lui Titu Maiorescu, al cărei subtext era prin excelență polemic. Definițiile lovinesciene profitau de o tradiție pe care o inaugurase Maiorescu
Polemică și campanie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3106_a_4431]
-
între războaiele mondiale prin condeiele mai tuturor criticilor moderni, ca și ale unor scriitori, Ibrăileanu, Zarifopol, Călinescu, Camil Petrescu, Iorga, Lovinescu însuși. Polemica fiind expresia spiritului democratic în cultură, înflorirea ei ca gen literar găsise în respectiva epocă terenul potrivit. Pamfletul era, la rândul lui, o formă subiectivă de exprimare a diferenței de opinii și era mai mult opera scriitorilor decât a criticilor. Explicația faptului o dăduse Maiorescu, în articolul Poeți și critici din 1886. Sunt de neuitat, între atâtea altele
Polemică și campanie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3106_a_4431]
-
rândul lui, o formă subiectivă de exprimare a diferenței de opinii și era mai mult opera scriitorilor decât a criticilor. Explicația faptului o dăduse Maiorescu, în articolul Poeți și critici din 1886. Sunt de neuitat, între atâtea altele în epocă, pamfletele unui Arghezi, a căror pecete personală n-a fost ștearsă de trecerea anilor. Au existat două derive, prima putând să-i dea de gândit lui Lovinescu atunci când reînvia sensul democratic al operei maioresciene în contextul alunecării unei părți a intelectualității
Polemică și campanie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3106_a_4431]
-
române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. În cele două cazuri, doar cu greu putem admite că avem de-a face cu o polemică de felul celei definite de Lovinescu. Receptarea celor două Istorii nu semăna nici cu pamfletul și nu mă refer doar la lipsa flagrantă de expresivitate artistică a majorității articolelor. Lovinescu era, fără să știe, martorul nașterii unui gen nou și nedemocratic de atitudine intelectuală: campania de denigrare. Genul va prinde imediat după război și va
Polemică și campanie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3106_a_4431]
-
articolelor. Lovinescu era, fără să știe, martorul nașterii unui gen nou și nedemocratic de atitudine intelectuală: campania de denigrare. Genul va prinde imediat după război și va lua locul, din 1948 înainte, pentru aproape două decenii, atât polemicii, cât și pamfletului. Campania e o formă dirijată și oficială de contestare, lipsită de spontaneitate și de personalitate. E modul caracteristic de exprimare a opiniei în regimurile autoritare și, mai cu seamă, în acelea comuniste. Își trage suflul din certitudini și nu implică
Polemică și campanie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3106_a_4431]
-
s-au întors pe vecie la Kremlin!) și o decizie a președintelui României. Dacă dl Cristoiu, independent într-un ziar de partid, ar fi scris Președintele Constantinescu nu va mai candida, asta ar fi fost o lovitură de analist. Republicatul pamflet anti Constantinescu, redactat în proza apoasă a dlui Cristoiu e o probă suplimentară că editorialistul continuă să creadă că poate face și desface în lumea politică și că un articol al său dă linia de conduită în politică. Dar poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
Cotidianul un fel de Atac la persoană ceva mai ponderat. Dacă și pentru Ion Rațiu intențiile publicistice ale noului director al ziarului sau sînt acceptabile, atunci trebuie să ne așteptăm ca la Cotidianul să apară articole extremiste, ceva mai ponderate, pamflete scrise sub pseudonim și tot felul de șarje xenofobe și antisemite, măi ponderate, de felul celor care apar în Atac la persoană? La începutul săptămînii trecute, în Cotidianul a și apărut o mostră de gazetărie pe gustul noului director - așa-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
dat lui Tudor Arghezi, dar și să zdruncine... prestigiul și influența de care el se bucura în rândul oamenilor de artă, astfel ca ei să poată înfrânge reținerile și ezitările inspirate sau întărite de exemplul lui Tudor Arghezi.” Pe parcursul elaborării pamfletului, v-ați consultat cu tatăl Dvs.? I-ați arătat articolul înainte de publicare? Nu m-am consultat cu tatăl meu pe durata redactării articolului! Tata era un om foarte delicat, nu ar fi fost de acord să scriu acest articol. De
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
că suma reprezintă prețul biletelor la filmele artistului. Céline îl inspiră pe Tintin Despre Tintin și creatorul lui, România literară a mai scris, ca și despre filmul recent al lui Spielberg. O idee ceva mai veche era că Céline, cu pamfletele lui antisemite, i-ar fi inspirat celebrului căpitan Haddock injuriile. În 2004, când Emile Brami a formulat ipoteza, într-o carte intitulată Céline, Hergé și afacerea Hadock, toată lumea a considerat-o o glumă. Iată că o revistă publică o însemnare
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5030_a_6355]
-
cît defulator. Satira cu colți și ghiare s-a întins pe tot locul, împingînd la margine umorul simpatetic. Spiritele subțiri nu mai au căutare și înțelegere, e nevoie de tușa groasă care să se distingă pe fondul murdar, se cere "pamfletul" bășcălios, bancul cazon, fantezia morbidă. Într-o realitate atît de antipatică, profesioniștii satirei politice nu prea pot să fie niște "drăguți". Sigur că există și alte moduri de a te lupta cu ticăloșia și prostia, de pildă cel superior inteligent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
e prost în sensul de a nu avea nici inteligență literară, nici științifică, nici politică, nici practică... Cochetărie, desigur, anti-enciclopedică. Studiul lui Coste ne aduce aminte, între altele, de vremea polemicii purtate de Barthes cu profesorul Raymond Picard și de pamfletul acestuia intitulat, fără semn de întrebare, Noua critică sau noua impostură din 1965 ca și de altele în care Barthes era făcut praf într-o manieră cât se poate de doctoral-sorbonardă. În anii ’60 tinerii critici români nu ezitau să
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]
-
1960: Raymond Queneau permite unor tineri scriitori in spe să-i folosească prestigiul creând „l’Oulipo”, un acronim pentru numele compus al unei grupări interesate de literatura potențială a viitorului. Foarte curând după aceea, un inginer agronom necunoscut publică un pamflet contra lui... Balzac, intitulat „Pour un nouveau roman”. Inginerul agronom se numea Alain Robbe- Grillet, iar titlul pamfletului său de la Editions de Minuit consacră termenul de nouveau roman. Noii romancieri, publicați de aceeași casă de editură, sunt Claude Simon (laureat
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]
-
pentru numele compus al unei grupări interesate de literatura potențială a viitorului. Foarte curând după aceea, un inginer agronom necunoscut publică un pamflet contra lui... Balzac, intitulat „Pour un nouveau roman”. Inginerul agronom se numea Alain Robbe- Grillet, iar titlul pamfletului său de la Editions de Minuit consacră termenul de nouveau roman. Noii romancieri, publicați de aceeași casă de editură, sunt Claude Simon (laureat Nobel peste două decenii), Michel Butor, Robert Pinget, Nathalie Sarraute și alții. Marguerite Duras și Beckett refuză să
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]
-
acea ședință nu sunt legale, deoarece nu au fost votate de un consiliu județean legal constituit. Prezența sa la ședință nu l-a ajutat, deoarece consilierii au votat menținerea hotărârilor. „Apreciez efortul de memorie privind acțiunile în instanță(...) este un pamflet. În acea ședință a fost un joc de putere“, le-a spus el consilierilor PSD și PNL. „Hotărârile sunt legale. Nici un organ competent nu le-a declarat nelegale. Prefectul are doar competență să-și spună părerea, dar nu hotărăște el
Justiţie împărţită în două. Tribunalul cu Prefectura Dolj, Curtea de Apel Craiova de partea Consiliului Judeţean () [Corola-journal/Journalistic/24341_a_25666]
-
între cele două incidente există o relație de continuitate. Am afirmat mai sus că Z. Ornea a prezentat pe larg primul incident. A trecut prea ușor totuși peste anumite aspecte. Astfel, a insistat asupra violenței și trivialității atacului, în registrul pamfletului (C. Stere e numit "un biet creștin, un băsărăbean, pripășit prin Iași ș...ț refugiat din Basarabia, azi salariat al jidănașilor de la Leterarul Eveniment", "acel nenorocit șce și-aț vîndut sufletul la jidani, recurgînd la falșuri numai pentru a apăra pe
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
Iași au pornit și primele curente separatiste." Lectura documentelor "afacerii Stere-Scorțescu" arată limpede că avem de-a face cu o polemică politică, în care, în conformitate cu spiritul epocii respective (dar oare numai al ei?), se recurge, fără cumpănire prealabilă, la armele pamfletului, într-o escaladare permanentă, regretabilă. Protagoniștii, precum s-a văzut, atribuie fiecare celuilalt responsabilitatea de a fi făcut începutul. Și amîndoi au, în parte, dreptate. Altfel spus, nici unul nu este totalmente fără culpă. Trăgînd linia, la final, nici unul n-a
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
m-am referit mai sus, când cu confuzia dintre cultură și divertisment. Doar că, în toată lumea, ierarhizarea corectă a produselor artistice nu e operă de stat, iar divertismentul are în societatea modernă un rol cultural important. Și mai curios este pamfletul de la urmă contra urîtului obicei, „care iese din zodia democrației”, de a crea „statut de sfinți în viață unor oameni cu operă mică, dar cu o carieră în administrația culturii și la tribunele de opinii fără sincope”. Mi se pare
Corupție în cultură? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5265_a_6590]
-
li se adaugă Mircea Mihăieș și Adrian Cioroianu, ale căror recente culegeri de articole fac obiectul cronicii de față. Cartea lui Mircea Mihăieș, Masca de fiere, cuprinde texte publicate între 1996-2000, săptămânal, în cadrul rubricii Contrafort din România literară. Subtitlul cărții, Pamflete, asociat cu terifiantul joc de cuvinte din titlu, îl avertizează pe cititor că nu este vorba de inofensive fantezii satirice. Abstrasul critic literar timișorean, doctor în litere al Universității din București, devine în publicistica politică, în mod surprinzător, un justițiar
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
câteva exemple: Idilă pe un sac cu dinamită, Clonarea lui Iuda, Șvaițer cu șperaclu, Un Hamlet cu termenul expirat, Europubela românească, Maiakovski, bolnav de hepatită, Foloasele schizofreniei, Mâhniri de tânăr colportor, Cântând în zoaie, Aseară ți-am luat hazna. Urmează pamfletul propriu-zis, derulare vertiginoasă a unei suite de acuzații necruțătoare, formulate astfel încât să usture cumplit, ca vitriolul aruncat în față: " Politicienii mânuiesc la perfecție arta disimulării, punându-se cu nerușinare în poziții de-un penibil incredibil. Maniera aberantă prin care își
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
noștri, Cristian Țopescu - un extraordinar crainic sportiv (nu numai pe vremuri, ci și în prezent), iar Grigore Vieru, un poet poate desuet, dar înzestrat și sensibil, care are asigurat un loc în istoria literaturii române. Un tratament similar suferă în pamfletele lui Mircea Mihăieș poporul român însuși, privit cu un dispreț nedisimulat, în totalitatea lui. Dar aceasta este altă poveste... Ceea ce-l umanizează totuși pe autorul atâtor sentințe drastice este grija sa de a-și menaja prietenii. Nu există, de exemplu
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
lui Adrian Cioroianu nu sunt "de adormit copiii", ci dimpotrivă, au fost concepute astfel încât să-i trezească. Volumul Scrum de secol face ca în fiecare cititor să fie mai puțină cârtiță și mai multă conștiință. Mircea Mihăieș, Masca de fiere, pamflete, Iași, Ed. Polirom, col. "Ego", 2000. 360 pag. Adrian Cioroianu, Scrum de secol, o sută una de povești suprapuse, cuvânt înainte de Andrei Pleșu, ilustrații de Dan Perjovschi, București, Ed. Curtea Veche, 2001. 232 pag.
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
Alex Leo Șerban, care a avut de ales între un eseu și proza cu pricina, și între revista tinerilor optzeciști și LA&I, suplimentul Cotidianului. Următorul text publicat al dlui Patapievici n-a fost nici el un eseu, ci un pamflet: în România literară, la solicitarea Cronicarului revistei care a remarcat proza din Contrapunct. În fine, debutul extraordinarului eseist s-a produs în LA&I, cu un text despre Alexandre Koyré. Există multe alte mărturisiri demne de atenție în interviu, între
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
la enunțarea atribuirilor, cu citarea numelor lui Antonie Sion, B. P. Hasdeu, Iorga, Bianu, Ovid Densusianu, Sextil Pușcariu, Dan Mănucă, și cu citarea aprecierilor, printre care aceea a lui Mihai Emiescu „model de elocință românească”. Adriana Mitu oferă textul „primului pamflet de proză din literatura română”, cum definește Cuvântul unui țăran către boiari, semnalând problemele cu cenzura, menționate de Kogălniceanu, când intenționase a-l publica în „Arhiva românească”. La fel și în Epistola către Evagoras pentru cinste, publicată doar de Kogălniceanu
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
și ton. Scriitorul cînd e retrospectiv/prospectiv analitic, cînd idealist și/sau profetic, unele articole sînt liric-descriptive - Mi-au dărîmat moara!, Omul invizibil sau O amintire sînt adevărate bucăți în proză -, în timp ce Baroane!, care dă și titlul volumului, este un pamflet de asumată tradiție argheziană. Poate fi ușor patetic, și chiar înduioșător naiv, cinic dar și virulent, de o duritate nebănuită care îți dă fiori (într-o lume perfectă, pamfletul mai sus amintit l-ar fi convins pe subiect să moară
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]