10,871 matches
-
semipasive și un iaz cu celule de epurare, una anaerobă și una aerobă, și un iaz de amestec. În celulele aerobe vor fi plantate specii de trestii comune ca Typha latifolia și Phagmites australia. Criteriile de proiectare pentru un sistem pasiv de epurare vor fi stabilite mai exact în perioada probelor tehnologice.
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
anumite lecturi ignoră conținutul poveștii vieții, referindu-se în exclusivitate la forma sa: structura intrigii, secvențializarea evenimentelor, relația lor cu axa temporală, complexitatea și coerența lor, sentimentele evocate de povestea în cauză, stilul narării, alegerea metaforelor sau a cuvintelor (diateza pasivă versus diateza activă, de exemplu) și așa mai departe. Deși conținutul se impune ca evidență imediată, cercetătorii ar putea prefera studierea formei poveștii deoarece, se pare, ea păstrează legături ceva mai directe cu identitatea profundă a naratorului. Cu alte cuvinte
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
care se referă la evenimente politice. Abordarea categoriilor formei se referă la caracteristicile subtile, stilistice sau lingvistice, ale anumitor părți ale narațiunii. De exemplu, această analiză ar putea avea drept temă tipurile de metafore utilizate de narator sau frecvența construcțiilor pasive prin raport cu cele active. Fragmentele relevante vor fi selectate - din unul sau mai multe texte- și numărate, în aceeași manieră ca și în cazul analizei de conținut. Fiecare dintre cele patru moduri de analiză implică un anumittip de subiecte
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
discretă de a învălui un mesaj, nu foarte diferită de procesele (conștiente și inconștiente) de simbolizare. Chiar mai mult, concluziile noastre privind categoriile separate, în maniera în care le-am prezentat mai sus (de exemplu, folosirea de către narator a diatezei pasive pentru a-și explica evenimentele din viață), pot fi, ce-i drept, foarte semnificative în înțelegerea individului ca întreg. Clasificarea noastră se referă, în orice caz, la modalitățile de lectură în cadrul abordărilor presupuse de aceste categorii care se concentrează asupra
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
precum și dificultatea de a diferenția între analogie și realitate; b) dihotomizări; c) utilizarea unor stereotipuri și a unor termeni științifici insuficient înțeleși. 3. lipsa sentimentului responsabilității vizavi de propriile acte de gândire și de învățare este reflectată prin: a) încredere pasivă în figurile de autoritate (de exemplu, profesorii sau cărțile). 4. incapacitatea de a menține percepții simultane este reflectată prin a) incapacitatea de a vedea mai multe aspecte ale unei probleme, sarcini sau fenomen când acestea se manifestă simultan; b) incapacitatea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Toți acești cercetători s-au concentrat asupra trăsăturilor lingvistice care sunt legate de simptomele și percepțiile diverselor forme de disconfort psihologic. Astfel, de pildă, în relatările care descriu agorafobii, sunt accentuate adverbele ce pun în evidență elementul imprevizibilității și formele pasive ale verbelor care reflectă sentimentele de neajutorare ale vorbitorului (Capps și Ochs, 1995). În exemplul care urmează, voi arăta modul în care aspectele formale ale relatărilor cu încărcătură emoțională pot fi utilizate ca instrumente pentru înțelegerea unui anumit episod al
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
o face. • Tranzițiile de la persoana I la persoanele a II-a și a III-a ar putea indica un clivaj între sinele actual al vorbitorului și sinele care a trecut printr-o anumită situație, acum rememorată. • Formele verbale active și pasive ar putea indica percepția vorbitorului asupra factorilor de putere implicați în acțiune • Adverbele care cresc ori scad gradul de intensitate, cum ar fi realmente și foarte, respectiv, poate și cam ridică întrebări asupra modului lor de folosire: sunt sau nu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Nu mai puteam face nimic”). Același sentiment de lipsă de apărare este evident în referirea vorbitoarei la afectarea planurilor pe care le aveau pentru viitor („Tocmai atunci fusese planificată o călătorie în străinătate”). Utilizarea persoanei a treia și a diatezei pasive în aceste referințe sugerează sentimentul neputinței vorbitoarei de a-și asuma vreo responsabilitate privind felul în care decurge viața ei. Recâștigă totuși controlul, ca reacție la starea de sănătate în care se afla atunci, refuzând să-și asume statutul de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
multă răbdare și carepoate fi învățată la nivel academic, rafinată și îmbunătățită. Lectura exemplelor detaliate, așa cum sperăm că au fost cele oferite de noi în cartea de față, poate fi o cale sigură spre obținerea unor rezultate mai bune. Expunerea pasivă la un model perfect de cercetare, în cazul în care așa ceva ar exista într-adevăr, nu e întotdeauna un mijloc de instruire productiv. În acest scop, am încercat să ne solicităm cititorii pe parcursul cărții. Mai mult decât atât, am încercat
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
școlar, astfel încât acesta să poată fi organizat și reorganizat, compus și descompus, în funcție de sarcina didactică fundamentală și de stilul educațional al cadrului didactic. Spre exemplu, o dispunere a mobilierului în manieră tradițională favorizează mai ales expunerea cadrului didactic și atitudinea pasivă a elevilor și se pretează la activități educaționale de tip predare, conferință și prelegere (figura 1). Din contra, o dispunere a mobilierului pe sistem semicerc (figura 2) sau chiar oval (figura 3) schimbă accentul interpersonal al relației educaționale, favorizând și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
efectele specifice așteptate a fi antrenate în decursul aplicării acesteia. Schimbarea, ca trăsătură ineluctabilă a demersurilor manageriale ale cadrului didactic, presupune un set de corective aduse mereu acțiunii educaționale. Practica școlară nu poate fi privită la infinit ca un factor pasiv, datoria acesteia fiind de a reacționa cu receptivitate maximă la întreprinderi inovatoare. Șansele introducerii inovațiilor la nivelul managementului clasei sunt mai ridicate, deoarece factorii de rezistență structural-funcțională la schimbare, în exemplul particular evocat, sunt mult diminuați. Agentul schimbării, urmând modelul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
înțeles și, cu atât mai mult, să întrebe, să pună întrebări suplimentare. Nu e vorba numai de lipsa curajului, ci și de faptul că nu li s-a deschis o asemenea perspectivă (efecte ale comunicării unidirecționale de genul: transmitere - receptare pasivă). În consecință, elevii trebuie învățați să întrebe. Aceasta presupune o receptare activă a celor comunicate și o acceptare critică, supusă unei judecăți de valoare (acceptare după trecerea ideii prin filtrul propriei sale personalități). Și aici rolul cadrului didactic este important
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
agresivitate apare mai mult în limbajul sociologiei educației, decât în cel al psihologiei educației. Astfel, Buss (Psihologia agresiunii, 1961), arată că nivelurile agresivității sunt: 1. Agresivitate FIZICĂ. 2. Agresivitate VERBALĂ; criteriile după care a fost analizată sunt: - caracterul activ/caracterul pasiv - caracterul direct/caracterul indirect În paragrafele care urmează sunt prezentate principalele manifestări agresive, accentuându-se dezvoltarea comportamentală și specificul educațional al acestora. Analiza agresivității din perspectiva paradigmelor sale explicative are următoarea structură: A. Paradigma biologică McDougall (1923) vorbește despre instinctul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
care sunt: - observarea comportamentului școlar; - cunoașterea universului relațional; - cunoașterea trecutului. Consemnarea datelor se face cu ajutorul unei fișe individuale de examinare psihopatologică: - anamneza; - simptomatologie-diagnostic; - factori etiologici și de prognostic. Pașii specifici pentru analiza unui asemenea caz de abatere sunt următorii: - observarea pasivă a cazului; - necesitatea unei distanțări în raport cu o modalitate de relaționare indusă de copil cu capcana reacțiilor proiective; - contratransferențiale care, odată conștietizate, permit mobilizarea energiei și instaurarea unei relații de consiliere sănătoase; - elaborarea unei relații mai structurate prin decodarea problemelor practice
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
care indică următoarele date prelucrate: • Cele mai semnificative cinci probleme de disciplină care apar cel mai frecvent în școlile americane: - discuții necontrolate și plimbări în timpul orei de curs; - lipsă de respect față de cei în poziții de autoritate; - necinstea, minciuna; - rezistența pasivă/nonimplicarea; - comportarea sfidătoare. • Cauzele care înlesnesc apariția unor manifestări nedorite în privința disciplinei la clasă: - 100% au raportat că inconsecvența este motivul principal; - 93% au menționat că planificarea ineficientă a dascălului este un factor major; - 91% au raportat că lipsa de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sfârșitul semnalului, mai mult de 75% dintre câinii din acest al treilea grup nu reușesc să evite cel puțin nouă șocuri din zece, în timp ce nici un câine din grupul „evitare” nu ajunge vreodată la o asemenea situație extremă. Deoarece câinii sunt pasivi, au fost numiți de Seligman „resemnați”: acesta este fenomenul de „resemnare învățată”, de atunci celebru. Concluzie Numeroase experimente au confirmat acest fenomen, atât în privința animalelor, cât și a omului (Overmier și Blancheteau, 1987), de exemplu, printr-un zgomot strident (Hiroto
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Este aproape de prisos să mai menționăm că teza propusă de Ricoeur se raportează în permanență polemic la postulatele semioticii și ale structuralismului care - după cum, cu multă subtilitate, remarca Antoine Compagnon - „asociau mimesis-ul cu doxa, cu un tip de cunoaștere inertă, pasivă și represivă, cu consensul și ideologia, când nu de-a dreptul cu fascismul”102. Spre desebire de semiotică, preocupată exclusiv de sintaxa textului, metoda hermeneutică preferată de Ricoeur încearcă „să reconstruiască întregul arc al operațiunilor prin care experiența practică antrenează
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
aceste două moduri de a suporta cu greu opresiunea? - Buretele e numai mușchi și se umple cu vânt, cu apă curată sau cu apă murdară, după împrejurări: această gimnastică e infamă. Portocala are mai mult bun gust, dar e prea pasivă, iar sacrificiul ei înmiresmat îi dăruiește opresorului prea multă bucurie. Dar nu am spus de ajuns despre portocală doar amintind felul ei propriu de a parfuma aerul și de a-și desfăta călăul. Trebuie să punem accentul pe culoarea glorioasă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
poate să fie o magazie și un depou de unelte sterpe, ca dicționarul...301. Întregul articol nu reprezintă în fond altceva decât o tentativă de izgonire a prozei realiste din sfera artei, pe motiv că aceasta ar favoriza o atitudine pasivă față de limbaj și, în cele din urmă, față de realitate. Observăm cum o întreagă estetică a prozei este contestată aici, pe motiv că lipsa de artisticitate ar fi, înainte de orice, consecința acelor strategii realiste menite să creeze iluzia verosimilității. Nu „actul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Totuși, accentuând caracterul social al intereselor și capacității de acțiune, varianta constructivistă minimizează potențialul activ al ființei umane și promovează o viziune socializantă și, mai degrabă, consensualistă a vieții sociale. Unii instituționaliști atrag Însă atenția asupra „utilizării patologice a construcțiilor pasive” (DiMaggio, 1988) și neglijării rolului egoismului În activitatea organizațională. În cele ce urmează vom considera că aportul social În constituirea intereselor constă În clasificarea socială a acestora. Sistematizarea (Mihăilescu, 2004:49 - 51) se referă la: (1) unitatea inteligibilă a unor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
interesează desființarea unui model În favoarea altuia, ci evidențierea caracteristicilor și contextelor de Învățare În care fiecare dintre modele are un grad ridicat de eficiență). a) Primul model are În vedere transmiterea unor conținuturi de la educator la educați Într-o manieră pasivă. În acest caz, se poate utiliza termenul amprentă pentru a descrie concepția cea mai tradițională, dar Încă frecventă În practica școlară (elevul este privit ca o pagină albă sau ca un pahar gol ce urmează a fi umplut; cunoașterea ar
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
adaptative. În consecință, fantezia, creativitatea, inițiativa, previziunea etc. sunt aproape inexistente. O problemă aparte o reprezintă necesitatea prevenirii formelor pseudocompensatorii ale imaginației la persoanele cu dizabilități, manifestate adesea prin tendința unora de a ocoli realitatea, prin refugiul Într-o reverie pasivă, demobilizare; de asemenea, trebuie combătute manifestările de pseudocreativitate concretizate În minciună și confabulație, precum și tendințele de supraapreciere, care conduc la ruperea contactului cu realitatea și dificultăți suplimentare de adaptare și integrare socială. În context didactic, imaginația joacă un rol important
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
aduse la un consens diferitele interese, valori și puncte de vedere Între educator și elev. În modelul tradițional, bazat pe o concepție directivistă În evaluare, se legitimau rolul și puterea educatorului asupra elevului, limitând relațiile interpersonale (elevul avea un rol pasiv, iar evaluarea era centrată pe rezultatele muncii sale). Evaluarea participativă, consensuală are la bază responsabilitatea Împărtășită de elev și educator, iar accentul se pune pe cooperare, pe colaborare și pe procesul Învățării. Astfel, noțiunea de evaluare Își lărgește sfera de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
paranteze, dar Încercați să faceți uz minim și de explicațiile „Între paranteze”; În cazul unui cuvânt nou, repetați-l În mai multe contexte, de mai multe ori, pentru a fi bine Înțeles; - anumite situații gramaticale trebuie evitate: verbele la diateza pasivă, forma negativă a verbelor și alte formulări negative, expresiile prepoziționale sau subordonatele relative (totuși, dacă se impune folosirea unei subordonate relative, atunci pronumele relativ - care, ce, despre care etc. - trebuie să fie și el folosit, imediat după cuvântul pe care
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
reține Într-o ordine logică și care să aibă sens; În plus, exprimarea lor În scris nu corespunde abilităților verbale vizibile și poate genera frustrări și diminuarea stimei de sine, ce pot duce, la rândul lor, fie la un comportament pasiv, fie la unul hiperactiv. Elevii cu dispraxie pot părea imaturi din punct de vedere emoțional și adesea stângaci sau lipsiți de Îndemânare În relațiile lor sociale; acest fapt poate duce la o anumită izolare socială. În cadrul activităților școlare se recomandă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]