5,114 matches
-
punct de vedere politic, Orgon e mort. Supravegherea l-a salvat și, în același timp, l-a distrus. După Tartuffe, Orgon este cealaltă victimă a ei. Școala femeilor sau îngrădirea securitarătc "Școala femeilor sau îngrădirea securitară" „Bănuiala și frica sunt paznici buni”, afirma Boileau, ca un fel de alter ego al lui Arnolphe, personajul care, obsedat de aceleași temeri, consideră că niciodată nu supraveghezi mai bine pe cineva decât băgându-l la închisoare. Convingere de stăpâni care pun la îndoială precauțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Gheorghe Marinescu” (astăzi „Alexandru Obregia”). Am asistat la discuții la care participau responsabili ai psihiatriei naționale, unde se punea problema Întăririi măsurilor de securitate În „spitalele psihiatrice speciale” pentru bolnavi periculoși. Se vorbea despre Încercuirea acestor spitale cu sârmă ghimpată, paznici Înarmați, câini special dresațiă Semnificația acelor discuții Îmi scăpa atunci. Câteva luni mai târziu, la 28 iulie 1969, miliția (poliția) orașului Ploiești aresta, la locul său de muncă, un muncitor sindicalist, Vasile Paraschiv, ducându-l Într-un spital psihiatric situat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ce stătea la poarta casei disidentei avea ordine clare să nu o lase să iasă din curte În anumite zile (când În oraș se aflau jurnaliști străini sau membri ai corpului diplomatic), În momentul În care să Încăpățânează să Înfrunte paznicii, Doina Cornea este din nou bătută. În urma loviturilor, la controlul medical i se atestă șaptesprezece leziuni și o fractură toracică. Un incident ce provoacă Însă un adevărat scandal internațional este agresarea În fața casei opozantei a ambasadorului Marii Britanii În România, Hugh
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nu i se mai permite Întoarcerea În țară. Autoritățile comuniste au menținut supravegherea opozantei până În ultima clipă, probabil convinse că, În această luptă Între un om și un Întreg sistem represiv, nu aveau cum să piardă. Doina Cornea a avut „paznic” la poartă până când manifestanții din decembrie 1989 au venit să o ia de acasă. Ultima transcriere a unei Înregistrări TO din domiciliul ei, ce poate fi regăsită În dosare, este datată 20 decembrie 1989. șeful Securității clujene, colonelul Ioniță Nicolae
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și constat că nu e venit nimeni), ca reproș (intru în sală și-i reproșez șefului de an că nu a venit nimeni, deși îi convocasem azi pe studenți la o întâlnire), ca amenințare (un hoț pătrunde într-o bancă, paznicul încearcă să activeze alarma conectată la poliție, hoțul și paznicul așteaptă privindu-se câteva minute, apoi hoțul, amenințând cu pistolul, rostește enunțul respectiv), ca laudă (studenții decid să chiulească în grup de la un seminar, iar cu prima ocazie cu care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în sală și-i reproșez șefului de an că nu a venit nimeni, deși îi convocasem azi pe studenți la o întâlnire), ca amenințare (un hoț pătrunde într-o bancă, paznicul încearcă să activeze alarma conectată la poliție, hoțul și paznicul așteaptă privindu-se câteva minute, apoi hoțul, amenințând cu pistolul, rostește enunțul respectiv), ca laudă (studenții decid să chiulească în grup de la un seminar, iar cu prima ocazie cu care se reîntâlnesc la facultate șeful de an își laudă colegii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interviu; a invita; invită; invocă; iubește; a împărtăși; încoace; îndemn; întări; înțelepciune; lucrare; lumea; luptă; pe mama; mamă; la masă; matematică; medicul; mereu; mîine; muncă; munte; nai; nădejde; necesar; nepoțel; nevoia; nimic; nota; pe nume; oameni; oastea; oraș; ordin; pază; paznic; părăsi; părinte; părinți; părinții; piatră; picior; pisică; pix; pleacă; plec; plecă; plimbare; prenumele; prieten; un prieten; prietena; o prietenă; prieteni; primitor; profesor; promptitudine; a răspunde; rătăcit; reacție; realiza; regret; repezind; reproș; respinge; a ruga; a ruga să vină; rugăciune; simți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
blană (4); drăgălaș (4); fidelitate (4); javră (4); maidanez (4); prietenos (4); stăpîn (4); bucurie (3); coadă (3); colți (3); companie (3); cuminte (3); dinți (3); dulău (3); ham-ham (3); iubire (3); joacă (3); labă (3); om (3); os (3); paznic (3); păr (3); pufos (3); Rex (3); suflet (3); turbat (3); ascultător (2); bate (2); bărbat (2); blînd (2); cadou (2); cățea (2); cățeluș (2); cîine (2); credință (2); deștept (2); Dinamo (2); dragoste (2); fioros (2); frică (2); încredere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grădină; harbuji; horn; hotel; hoții; iar; izolare; izolat; izolație; început; închis; îndemn; îndrumător; înghesuit; îngust; întins; joacă; jocuri; lac; limită; liniște; lipsuri; loc de odihnă; locuința; locușor; lungă; maci; masă; mea; mic; mort; moși; nașpa; neagră; neglijentă; nesigur; odihnă; papură; paznic; părăsită; păstor; păstori; pepene; pepene roșu; pepene verde; pepeni; picnic; plăcintă; plăcut; poiana; poveste; prizonier; protecție; pui; puiului; pustietate; pustnic; rară; rece; rustic; salvare; sare; sălaș; sălbăticie; săracă; săraci; sărăcăcioasă; scară; siguranță; simplitate; solitudine; spațiu mic; stană; stele; de la stînă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
făptură; ființă; firav; firimitură; formica; forță; frică; gingășie; gîndaci; glas; grabă; grăunte; grăunțe; grijă; hărnicuță; hoață; indiferență; insectă mică; insecte; înțelepciune; înțepa; lemn; lucru; mama; mazăre; măgar; mărime; mere; microscop; micșorare; mîncărimi; mulțime; muncește; munte; mușcătură; natură; necuvîntătoare; nesemnificativ; nimic; paznic; perseverență; picior; plăpînd; prieteni; punct; punct negru; puternică; rapiditate; repede; sare; semințe; senzație; sîrguincioasă; sîrguincios; sprintenă; stimă; stol; trudă; unică; urît; vară; viață; vietate mică; vodcă; vrednicie; zglobie (1); 782/136/43/93/0 galben: soare (204); culoare (94); gelozie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sfînt (28); divin (22); credință (18); lumină (18); divinitate (14); bun (13); copil (13); bunătate (12); puritate (12); protecție (10); diavol (8); pur (8); mama (7); ceresc (6); curat (6); frumos (6); ocrotire (5); prieten (5); pace (4); pază (4); paznic (4); religie (4); ajutor (3); angelic (3); arhanghel (3); aripă (3); bebeluș (3); biserică (3); și demon (3); ficțiune (3); iubire (3); liniște (3); luminos (3); minunat (3); păzește (3); speranță (3); tata (3); vis (3); apărare (2); binecuvîntare (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
luminos; magazin; magic; mai bun; Mamaia; maștere; mediu; meleag; mijloc; minunat; moment; mult; nație; născut; neam; negru; neliniștit; nemaivăzut; de neuitat; nimic; nivel; noutate; obiect; ocazie; ochi; odaia; de odihnă; orientare; origine; palincă; paradis; de parcare; parte; partea; pasăre; pauză; paznic; părăsit; de pămînt; pe pămînt; periculos; perimetru; pervaz; piatră; piață; pistă; pitoresc; plimbare; poiană; popcorn; porțiune; post; pot; prezent; privat; propriu; puncte; punte; puțin; rai; răcoros; reculegere; regăsire; rigiditate; rînd; sacru; sală de lectură; sală; satul bunicii; sălaș; scoică; scop
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
risipi; salva; sănătate; scrieri; scump; semne; sentiment; sigur; siguranță; soră; stare bună; străduință; strîngăreț; strîngător; suvenir; taina; tăcere; termen de; toate; totul; țin; ține bine; ține la ceva; uita; valoarea; valoros; vine; vrabie (1); 776/275/97/178/1 păzi: paznic (45); siguranță (35); pază (28); cîine (27); apăra (25); proteja (24); ocroti (23); grijă (19); gardian (18); supraveghea (17); veghea (17); a avea grijă (16); protecție (16); strajă (15); gardă (14); casa (13); casă (11); sta (10); apără (8); înger
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
români urcau la munte și cocoșul cu găinile, pentru a le vesti timpul, dar având și rol apotropaic. Astfel, în concepția arhaică, datorită darului său de a cânta în momente de cumpănă ( de exemplu, la cumpăna nopții), cocoșul este pus paznic la hotarul dintre bine și rău, după cântecul lui spiritele necurate își pierdeau puterea. Cântecul cocoșului simbolizează primenirea spațiului nocturn de forțele malefice, anunțând biruința soarelui și a luminii asupra nopții și întunericului.236 b. Imaginea spațiu-timp Legătura permanentă dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se răsucește, dispare și renaște neîncetat."334 "Bătrân zeu primordial" care stă la temelia creației universale, șarpele este "unul dintre cele mai importante arhetipuri ale sufletului omenesc". Asociat cu Vishnu și cu Shiva, Șarpele Cosmic, aflat la baza axei lumii, paznic al nadirului, simbolizează "dezvoltarea și resorbția ciclică". Astfel, șarpele Uroboros, care își mușcă propria coadă, înconjură creația cu un cerc continuu, având rol apotropaic.335 Reprezentând "dialectica materială a vieții și morții, moartea ce iese din viață și viața izvorâtă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
devine sufocant. Toate bune și frumoase, dar poezia n-are sens și nici emoție. Rămân în picioare vrăjile depărtării, deși tonul este expozitiv și retoric: "La țărm sunt cuprins de uitare,/ apa mării lustruiește podelele scoicilor,/ cheile eroziunii sunt la paznicul de cretă/ vine viața și își lungește scheletul sub rază în fata morții fulgerătoare/ țeasta noastră e o sarcină grea". "Goana după fericire" (1974) îl aduce pe poet în fața idealului omului și a deziluziilor: " Luminau salcâmii noaptea și bănuiesc că
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
De asemenea, între distincția dintre mască și rol și necesitatea măștii și alegerii ei. ANEXE Anexa 1. Citatele listate în format A4, lipite pe tablă (folosite ca puncte de pornire sau / și ca puncte de reflecție în dezbatere): MĂȘTILE SUNT PAZNICII ECHILIBRULUI LUMII. (Basarab Nicolescu) SĂ FACI SĂ CADĂ MĂȘTILE ESTE UN ACT SALUTAR DACĂ SE AFLĂ CEVA ÎNDĂRĂTUL LOR. (Basarab Nicolescu) MARIONETELE NU POT NICIODATĂ SĂ TRAGĂ SFORILE. DAR AU AVANTAJUL DE A PUTEA GÂNDI CĂ SUNT ÎN STARE S-
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
nu-s. Deci, clădirea a rămas oarecum în picioare, pînă cînd avea să se ia o altă decizie. "Unde-i melodrama?" veți întreba, intrigați. Păi nu vă grăbiți, bre!... Fiindcă clădirea nu e chiar pustie; ea are un fel de paznic (un ins ușor handicapat, care doarme jos, la centrală) și un apărător un cîine maidanez pe nume Jenița. Ambii, în subzistența , neoficială, a directorului teatrului. Acesta, de două ori pe zi, le ducea de mîncare: ambii îl așteptau cu înfrigurare
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
doarme jos, la centrală) și un apărător un cîine maidanez pe nume Jenița. Ambii, în subzistența , neoficială, a directorului teatrului. Acesta, de două ori pe zi, le ducea de mîncare: ambii îl așteptau cu înfrigurare și-și demonstrau bucuria revederii. Paznicul mai bea și o bere, cîinele dădea din coadă și-și înfuleca rația de mîncare pentru cîini, cumpărată de director. Am asistat de zeci de ori la întîlnirile celor trei, realmente emoționante. Chiar răscolitoare!... Din păcate, un teatru fără activitate
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cumpărată de director. Am asistat de zeci de ori la întîlnirile celor trei, realmente emoționante. Chiar răscolitoare!... Din păcate, un teatru fără activitate nu are nevoie de personal: ultimul a fost pensionat directorul lui. Catastrofă! Cine o să-i mai ducă paznicului, de două ori pe zi, pateuri și bere? Cine o s-o mai alinte pe cățea, paznicul de nădejde al unei clădiri inutile? Cine o să-i dea de mîncare de-acum? Bietul fost conducător, cu lacrimi în ochi, se gîndea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
răscolitoare!... Din păcate, un teatru fără activitate nu are nevoie de personal: ultimul a fost pensionat directorul lui. Catastrofă! Cine o să-i mai ducă paznicului, de două ori pe zi, pateuri și bere? Cine o s-o mai alinte pe cățea, paznicul de nădejde al unei clădiri inutile? Cine o să-i dea de mîncare de-acum? Bietul fost conducător, cu lacrimi în ochi, se gîndea nu numai la mica lui dramă pensionarea forțată, ci și la marea dramă a celor două... animale
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cu dormitul prin cabine și în biroul directorului.... Dar nonconformistul scenograf (să precizez: talentat!) are mai multe isprăvi anecdotice în palmares. Spre exemplu, cam în aceeași perioadă, directorul teatrului îi interzisese să mai intre-n instituție în afara orelor de repetiții. Paznicii / portarii aveau ordin și erau cu ochii pe el. Într-o dimineață însă, în condica adusă la semnat directorului, se găsește următoarea însemnare: "Tovarășe Director, subsemnatul FH, vă rog să sancționați portarul, deoarece am pătruns ilegal în instituția în care
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
altcineva decît pentru el. Și n-avea rost să riște să le ofere minciunile pregătite, poate nici n-ar fi avut șansa să schițeze vreo explicație. Băieții au pătruns în curtea școlii și ar fi intrat chiar în clădire, dacă paznicul n-ar fi intervenit la timp și nu i-ar fi mînat dincolo de poartă, în ciuda împotrivirii lor. De data asta nu băuse, părăsindu-și postul, cum făcea uneori. Data următoare poate Radu nu va mai fi atît de norocos. I-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
de capră neagră. Deodată calul pornește năuc, sare peste gropi, cade în genunchi, iar drumețul speriat își face cruce și observă că pierduse, pe drum, iedul, iar calul îl trântește la pământ. După patru ceasuri de rătăcire, află de la un paznic la coceni, că se afla aproape de han. Cucoana Marghioala îl aștepta. Când flăcăul vru să-și facă cruce și să-i mulțumească lui Dumnezeu că a scăpat cu bine, femeia i-a apucat mâna și l-a îmbrățișat. Fănică ar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
când în când, deținuții sunt lăsați să cerșească prin oraș, căci Vodă nu le oferă decât „pâine și lumânări“, dar și acestea foarte rar. Unii dintre ei profită de libertatea acordată și „au lu crat fapte necuviincioase, omorând și pre paznicii lor ca să scape“. Închisoarea și regimul ei nu constituie o preocupare pentru societatea românes că a secolului al XVIII-lea. Nu există programe sau regulamente care să fixeze norme cu privire la statutul deținuților, iar izolarea prizonierilor de lumea exterioară este departe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]