3,006 matches
-
În definitiv, citești Odiseea ca să Înțelegi ce Înseamnă iubirea, ce Înseamnă să iubești o femeie. Asta este rațiunea pentru care citim sau scriem cărți.” * Nu doar plăcerea muncii bine făcute marcase colaborarea noastră la Bard, ci bucuria reîntâlnirii. Regăsisem inconfundabila pecete a unui patrician al spiritului. Simplitatea, cordialitatea, erudiția elegantă și civilitatea. Serenitatea amuzată și copilăroasă coabitând cu seriozitatea extremă a angajării etice și estetice fac din Claudio (von Trieste) interlocutorul râvnit și prietenul de preț. Îi redescopăr, pe ambii, de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
simțea atât de legat. După câteva zile, ne-a trimis, Cellei și mie, În semn de afecțiune, copia unei hărți a Bucureștiului din perioada interbelică pe care o găsise la Biblioteca din New York. Coletul purta, ca de atâtea alte dăți, pecetea sa inconfundabilă: plicul alb, mare și dreptunghiular fusese pliat la dimensiunea unui pătrat, transformat În compoziție grafică. În stânga sus, ștampila, În cerneală albastră, a expeditorului: trei rânduri indicând numele, strada, orașul și codul poștal. În dreapta sus, sub șirul de șase
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
într-o masă gelatinoasă. Ușor și silențios. A procedat la fel și cu ochiul stâng. — Până termini cu cititul viselor, se duc și cicatricele, zise Paznicul în timp ce punea cuțitul și tava la locul lor. Dispar de la sine. Asemenea cicatrice sunt pecețile Cititorului-de-vise. Dar atâta vreme cât ele există, trebuie să te ferești de lumină. Ochii tăi nu mai văd lumina zilei. Dacă privești soarele, vei regreta amarnic. Deci n-ai voie să ieși din casă decât noaptea sau în zile înnorate. Când e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
așază la Brașov, oraș cu vechi tradiții culturale românești, „o vatră de spiritualitate” și este exprimată speranța că „vor ști să se încadreze unei mișcări organice atât de necesare clipei, pentru strângerea laolaltă a tuturor energiilor tinere și însuflețite de pecetea creației spirituale”. Apărută din inițiativa unui grup de tineri scriitori în frunte cu V. Spiridonică, revista este tipărită cu banii entuziastului ei redactor, având de la început menirea să ofere o posibilitate de exprimare literaților din generația tânără. Se încadrează între
FRONT LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287097_a_288426]
-
teza Schimbarea limbii - schimbarea scriiturii?. Editează o revistă în limba franceză, „Le Courrier francophone”. Colaborează permanent la reviste de expresie franceză. Primește numeroase premii și medalii, conferite mai cu seamă în Franța. Poezia lui F., publicată integral în franțuzește, poartă pecetea unui conflict dramatic, revelând dezorientarea individului când Dumnezeu își întoarce fața de la el. Tonul este mereu ambiguu, jocurile de cuvinte încearcă să abată atenția de la atmosfera sumbră, disperată. Ca un menestrel pe post de clovn, autorul oscilează dureros, îndrăzneț, sensibil
FROSIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287101_a_288430]
-
o funcție specială. Păgân la origine, d. a primit influențe creștine, personajele biblice înlocuindu-le adesea pe cele mitice. Uneori această influență a fost atât de puternică, încât, alături de d. propriu-zis, pot fi întâlnite rugăciuni-descântec. În folclorul nostru, el poartă pecetea mitologiei autohtone. Caracterul magic al acestei specii a determinat conservarea unui mare număr de elemente străvechi. Structura d. apropie textul de epica rituală, recitarea amintește de incantație, apelurile către supranatural stabilesc relații cu poezia cultică, prezența fantasticului și finalul optimist
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
pregătirea științifică a anchetatorului, prin numărul mare de subiecți, prin metoda de anchetare, prin bogata adnotare a textelor. Se precizează, la fiecare text, dacă avem a face cu o plăsmuire autentică ori cu una contaminată, asupra căreia și-a pus pecetea, într-o măsură mai mică sau mai mare, tipul literar al baladei, în varianta Alecsandri. D. rămâne nestrămutat pe poziția sa, argumentată repetat: „Miorița este o creație străveche vrâncenească, generată de realități ale vieții păstorești arhaice, care au dat naștere
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
un dublu filtru, al inocenței vârstei și al ostenelii adulților. Farmecul prozelor memorialistice ale lui G. provine dintr-un anumit mod de a tăia, cu grație, firul în patru, dintr-un exces analitic aparent gratuit și dintr-o calofilie cu pecete personală. Atuurile prozatorului, îndemânatic exploatate, sunt adresarea plină de amenitate, recursul la tonul blând și sfătos, opțiunea pentru registrul stilistic al colocvialității îngrijite, propriu conversației prietenești. Instituind o inocentă „complicitate” cu cititorul, glasul auctorial îl supune pe acesta unei incantații
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
modul în care productele cultural-artistice ale epocii au fost impregnate ideologic pentru a servi „instaurării simbolice a regimului comunist”. Nu se rezumă doar la texte proletcultiste clasice, deja examinate din această perspectivă, ci descoperă sectoare ignorate până acum, dar purtând pecetea contaminării de aceeași insidioasă propagandă, de la discursurile prezidențiale la benzile desenate: scenariile de film, cărțile de învățătură pentru pionieri, textele omagiale, romanele populare, poeziile patriotice și revoluționare, folclorul nou, piesele de teatru partinic, documentarele propagandistice, povestirile eroice pentru copii, antologiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru volumul Itzhak Rabin. Pacea și-a ucis soldatul, Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1996), Premiul „Ben Zion Tomer” (2001) ș.a. Scrie și teatru, piesa într-un act Puterea ceții fiind reprezentată în 1985. Urgența existențială a exprimării - aceasta este pecetea pe care o poartă, în toate etapele devenirii sale de câteva zeci de ani, poezia lui C. La care se adaugă o înzestrare naturală pentru organizarea muzicală a poemului și pentru disciplinarea magmei sentimentale în forme poetice tradiționale - sonet, rondel
CARMEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
1998; Pajere, îngr. Marica M. Caragiale, pref. Perpessicius, cu un portret de Marcel Iancu, București, 1936; ed. bilingvă (Pajere-Aigles royaux), îngr. și tr. Romulus Vulpescu, București, 1983; Opere, îngr. și pref. Perpessicius, București, 1936; Pajere. Remember. Craii de Curtea-Veche. Sub pecetea tainei, București, 1988; Sub pecetea tainei, îngr. Marian Papahagi, pref. Nicolae Manolescu, postfață Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1994; ed. îngr. Alexandru George, București, 1999; Opere, îngr. și introd. Barbu Cioculescu, București, 1994; ed. îngr. și introd. Barbu Cioculescu, pref. Eugen Simion
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Caragiale, pref. Perpessicius, cu un portret de Marcel Iancu, București, 1936; ed. bilingvă (Pajere-Aigles royaux), îngr. și tr. Romulus Vulpescu, București, 1983; Opere, îngr. și pref. Perpessicius, București, 1936; Pajere. Remember. Craii de Curtea-Veche. Sub pecetea tainei, București, 1988; Sub pecetea tainei, îngr. Marian Papahagi, pref. Nicolae Manolescu, postfață Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1994; ed. îngr. Alexandru George, București, 1999; Opere, îngr. și introd. Barbu Cioculescu, București, 1994; ed. îngr. și introd. Barbu Cioculescu, pref. Eugen Simion, București, 2001; Craii de Curtea-Veche
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
îngr. Marian Papahagi, pref. Nicolae Manolescu, postfață Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1994; ed. îngr. Alexandru George, București, 1999; Opere, îngr. și introd. Barbu Cioculescu, București, 1994; ed. îngr. și introd. Barbu Cioculescu, pref. Eugen Simion, București, 2001; Craii de Curtea-Veche. Sub pecetea tainei, introd. Valeriu Râpeanu, București, 1996. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 239-240; Al. A. Philippide, „Craii de Curtea-Veche”, VR, 1929, 4; Ion Barbu, Răsăritul Crailor, „Ultima oră”, 1929, 103; Sebastian, Jurnal, 265-270, 451-454; N. Iorga, Ist.
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
voi -/vă rog frumos, cereți-mi rouă”), vigoarea, sănătatea fizică și prospețimea fiind elemente omniprezente nu doar în poezia, ci și în proza autorului. Realul eruptiv (1979) indică apropierea de filosofie, lecturile din Rilke și Heidegger încep să-și pună pecetea pe ceea ce O interpretare a purgatoriului (1982), dar mai ales Lamura și Omul nețărmurit (1987) vor impune ca definitiv în scrisul lui C.: palimpsestul. Deschiderea aglutinantă ce definea „heracliteismul” (conceptul e preluat de la Anton Dumitriu, care opunea „eleatismul” static devenirii
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
1992, a fost redactor la „Pentru patrie”, între 1993-1996, director general al Consiliului Național al Audiovizualului și, ulterior, redactor la „Cronica română”. A debutat publicistic în 1955, în „Flacăra” din Piatra Neamț. Formația filosofică a lui C. și-a pus vag pecetea pe creația sa lirică. În volumul de debut, Agora (1969), factura preponderent meditativă a poeziilor a făcut critica să vorbească despre un autor bântuit de obsesii, de spaima neîmplinirii. Cu Orientalia (1970), universul liric își schimbă coloratura, accentul căzând pe
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
și a clișeelor simboliste (Parc mort, Căderea frunzelor), a neputinței de a ocoli conceptul și alegoria, C. reușește să dea o cosmică arcuire curgerii spre neființă a lucrurilor. Copacii, luna sunt paznici stranii ai morții, un alb suprafiresc își pune pecetea pe Cântecul orelor („Și ziua va fi rece, iar în casă / Va bate-un ceas străin și alb pe masă”), Înaltul „tace-n mii de glasuri” (Cavoul), față în față cu grozăvia calvarului Fiului Și Dumnezeu cere iertare. Tristețea este
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
popoare, C., în acord cu Th. Reinach și E. Cosquin, o raportează la „fantezia naivă a primelor popoare”. El remarcă, pe de o parte, preluări din tezaurul folcloric al popoarelor orientale, iar pe de alta, semnalează, în variantele ei românești, pecetea oralității populare, apropierea de stilul oralității. Ediția Folclor vechi românesc (1990) aduce o importantă contribuție la cunoașterea unora dintre cele mai vechi atestări ale folclorului românesc, antologhează texte manuscrise inedite care au fost notate înainte de apariția colecțiilor lui Anton Pann
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
eticii, sub îndrumarea profesorului Carl Siegel. Șase ani mai târziu este chemat suplinitor la Catedra de istoria filosofiei. Chiar dacă nu se poate vorbi de un sistem propriu, concepția filosofică a lui G. are o arhitectură personală. Nuanța dominantă, energetist-vitalistă, purtând pecetea etnicității, se dezvoltă în studiile Etnicul în filosofie. Spre o filosofie românească și Sistemul energiilor conștiente, apărute în 1928, la Cernăuți. Lista lucrărilor filosofice este destul de întinsă și relevă adesea interesul autorului pentru întrepătrunderea câmpurilor de cercetare. Prețuit de cercurile
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
care planul divin li-l impusese în cartea lumii (a cărei imagine o reflectă bestiarul biblic, Fiziologul în special, ca apendice al Bibliei), personajele perturbă însuși echilibrul lumii lui Dumnezeu. Tocmai de aceea ele nu pot respecta modelul care poartă pecetea armoniei divine, așa cum poate fi el deslușit din simbolistica creștină. Acesta este mesajul adânc al deformărilor din Istoria ieroglifică. Prin urmare, deși conștient de vasta tradiție creștină a reprezentărilor animaliere, Dimitrie Cantemir este obligat, din consecvență față de realitate sau, mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dragi, șomajul, violența domestică etc. afectează și ele considerabil. Pe fondul proliferării violenței domestice, cu o rată care se încadrează între 10 și 58% (apud Kuligina et al., 2005), spațiul conjugal devine adeseori un teatru de război, care își pune pecetea nu numai asupra „locatarilor”ci, prin intermediul copiilor, proiectează însuși viitorul. O investigație de teren, din anul 2003, realizată în Rusia, pe un lot de 1.913 persoane de sex feminin, a evidențiat că în timpul sarcinii, la 2,6% dintre femei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cazuri, cele mai fericite, se produc binecuvântatele transmutări. După ce am scanat potențialele experiențe traumatizante ale vieții prenatale, se decantează cel puțin două concluzii majore. Prima, că relația dintre mamă și copilul nenăscut funcționează încă din perioada prenatală, fiind însemnată cu pecețile duratei, nu întâmplător se vorbește de mama ca destin. A doua, că aceasta poate fi sursă sau antenă pentru o serie de întâmplări „tumorale”, care îl tarează fizic și psihic pe copil, așa încât el se va naște cu diverse carențe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Proces general între două hordii și natio sau spoiții cu roșu și spoiții cu alb. Mister în două acte, Tipografia Heliade și Asociații, București, 1861, pp. 65-66. 64 Se poate vedea în acest sens un document din 1823 sigilat cu pecețile boierilor Țării Românești în Hrisovul. Buletinul Școalei de Arhivistică, publicat de Aurelian Sacerdoțeanu, vol. II, București, 1942. 65 Se întâmplă aici ceea ce Antoine Compagnon constata în analiza surselor ideologice ale antimodernității: o aristocrație e investită cu atributele democrației. În Evul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Suceava, Neamț, Hotin, Hârlău, Cotnari, Iași, Trotuș, Vaslui, Bârlad, Tecuci, Galați trec peste începuturile primelor domnii în Moldova. Asistăm la întemeierea altora: Piatra, Roman, Tg. Frumos, Botoșani, Huși, Fălciu, iar altele - Putna, Sărata, Crăciuna, pur și simplu dispar. Discutând despre „Pecetea Târgului Frumos" care sub Gh. Ștefan Vodă (23 iulie 7162 - 1654), „era o pasăre cu aripile întinse", după 13 ani, la 7 mai 7175 - 1667, pecetea orașului era o broască, Ghibănescu ajunge la concluzia că „vechile târguri care au avut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Botoșani, Huși, Fălciu, iar altele - Putna, Sărata, Crăciuna, pur și simplu dispar. Discutând despre „Pecetea Târgului Frumos" care sub Gh. Ștefan Vodă (23 iulie 7162 - 1654), „era o pasăre cu aripile întinse", după 13 ani, la 7 mai 7175 - 1667, pecetea orașului era o broască, Ghibănescu ajunge la concluzia că „vechile târguri care au avut o viață politică veche, prezentau mai mult interes decât acele orașe. Și exemplifică: „istoricul Hârlăului e mai vechi și mai interesant ca al Botoșanilor; ținutul Sucevei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
birului și săvârșirea rânduielilor și havalelor să fie din mazili, ruptași sau alte trepte ale ținutului, iar nu din oamenii dregătorului, care să fie porunciți și închezăluiți a se mulțumi pentru osteneala lor numai cu simbria ce prin isvoade cu pecetea Domnească să hotărască a lua, de la un sat,, pentru un sfert, fără a se abate la vreo luare nedreaptă, atât pentru isvoadele rânduite de a împlini cât și în orice și ori cum că un zapciu ca acela se va
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]