3,841 matches
-
doi, clientul să nu plece cu amintiri neplăcute care să-l descurajeze pe viitor în a se angaja într-o altă coadă asemănătoare. Cu riscul de a ne repeta : în cazul pelerinajelor, așteptarea este necesară, dorită chiar, deoarece ea „fabrică” pelerinul. Până la ce punct se poate prelungi deci așteptarea ? Există un „optim” al acesteia ? Pe teren, am constatat faptul că în cazul micropelerinajelor (Cernica) sau al pelerinajelor locale (Suceava), consensul pare a fi spre prelungirea artificială a așteptării de către organizatori, prin
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gestului în sine (Schwartz, 1974 : 844). Un alt factor esențial în managementul timpului de așteptare este gestiunea „clienților” pierduți, întârziați sau dezorientați, cea care determină în mod esențial costul întregii operațiuni. În cazul pelerina jelor, ar fi vorba de ultimii pelerini care sosesc în general după sărbă toarea hramului ; de altfel majoritatea comunicatelor oficiale cuprind și formula stereotipă „după ce se va închina și ultimul pelerin”, atunci când vine vorba de retragerea raclei la locul în care este adăpostită peste an. Nu toate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
determină în mod esențial costul întregii operațiuni. În cazul pelerina jelor, ar fi vorba de ultimii pelerini care sosesc în general după sărbă toarea hramului ; de altfel majoritatea comunicatelor oficiale cuprind și formula stereotipă „după ce se va închina și ultimul pelerin”, atunci când vine vorba de retragerea raclei la locul în care este adăpostită peste an. Nu toate popoarele „așteaptă” la fel, fiecare dintre ele posedă o cultură aparte a rândului de așteptare și a cozii. Cultura rândului închide în ea elemente
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
coadă se instituționalizează, ea devine o tradiție, un ritual (Mann, 1969 : 341). Se ancorează adânc în memoria oamenilor. După cum se poate constata din prima parte narativă a cărții, referințele la coada din timpul comunismului revin în mod constant în discuțiile pelerinilor din rând. Un fapt important care mi-a atras atenția încă de la începutul monitorizării știrilor cu privire la pelerinaje a fost acela că Biserica Ortodoxă refuză cu obstinație să folosească termenul „coadă” legat de așteptarea din comunism, preferându-l în schimb pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din exteriorul său, emoția împărtășită în perioada statului la coadă contribuie la fidelizarea „clientului”, un principiu de bază al managementului calității serviciului afirmând că un serviciu de calitate aduce loialitatea clientului (Pugh, 2001 : 1026). Pelerinajul nu este un serviciu, iar pelerinul nu este un client, dar cu toate acestea, un pelerinaj de „calitate”, adică bine organizat, condiții de siguranță, timpi de așteptare rezonabili, va provoca revenirea clientului pelerin și în anii viitori ? Succesul actual al pelerinajelor de datorează, printre altele, și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
calitate aduce loialitatea clientului (Pugh, 2001 : 1026). Pelerinajul nu este un serviciu, iar pelerinul nu este un client, dar cu toate acestea, un pelerinaj de „calitate”, adică bine organizat, condiții de siguranță, timpi de așteptare rezonabili, va provoca revenirea clientului pelerin și în anii viitori ? Succesul actual al pelerinajelor de datorează, printre altele, și „dependenței de rând”, de starea de bine comunitar care rezultă de aici ? Rândul ca microsistem social. Producerea de ordine formală și informală Cine produce ordine formală (impusă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
teren numărul lor real, dar bănuiesc că la Iași, de exemplu, ar fi vorba de un corp de 250-400 de oameni pe tura de 12 ore. Efortul lor se traduce prin construcția unui mecanism întărit de ordine formală pentru ca fiecare pelerin să-și asume poziția în rând. Jandarmeria este de fapt un garant al timpului de așteptare. Consecințele activității jandarmilor pe teren deschid un amplu subiect de discuție și de cercetare. A menține ordinea într-un eveniment public este o „tehnică
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în 2010) dă naștere la multă emoție și spaimă, fiind foarte cinetică. Dar toate acestea fac parte din cotidianul pelerinajului. Mass-media nu reține decât latura spectaculoasă a intervenției, ceea ce dă naștere la final blocajelor de comunicare menționate mai sus, dezorientând pelerinii. Închei această paranteză făcând o pledoarie pentru analiza mai aprofundată a prezenței jandarmilor la pelerinaje, cheie de înțelegere nu atât a funcționării forțelor de ordine, cât a pelerinajului în sine. Este interesant de studiat discursul jandarmilor despre ei înșiși, aceștia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pentru analiza mai aprofundată a prezenței jandarmilor la pelerinaje, cheie de înțelegere nu atât a funcționării forțelor de ordine, cât a pelerinajului în sine. Este interesant de studiat discursul jandarmilor despre ei înșiși, aceștia având tendința de a vorbi despre pelerini și pelerinaje, nu despre teren sau tehnici efective de menținere a ordinii. Există „așteptarea în așteptare” a jandarmilor lângă rând sau în ariile de odihnă și, în fine, un aspect notabil, implicarea afectivă, convertirea finală a unora dintre jandarmi, dintre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un aspect notabil, implicarea afectivă, convertirea finală a unora dintre jandarmi, dintre cei care „au făcut” mai multe misiuni de-a lungul anilor la Iași, la Suceava etc. Aceștia din urmă imitau limbajul religios al preoților, dădeau sfaturi spirituale, încurajau pelerinii. Scenariul catastrofal ar fi acela al dezintegrării rândului de așteptare cu o masă de mai multe mii de oameni invadând într-un interval de timp foarte scurt, de maximum 10-15 minute, străzile din jur. Normele impuse de jandarmi nu sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fi acela al dezintegrării rândului de așteptare cu o masă de mai multe mii de oameni invadând într-un interval de timp foarte scurt, de maximum 10-15 minute, străzile din jur. Normele impuse de jandarmi nu sunt întotdeauna acceptate de pelerini, pentru că ele vin în contradicție cu normele (și regulile) informale, spontane ale rândului. Unul dintre secretele „meseriei” de jandarm este acela de a fi amenințător, de a arăta spirit de corp, echipamentul din dotare etc. (Monjardet, 1988 : 113). „Forța noastră
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sărbătoare fără probleme majore) este esențială pentru imaginea publică a BOR și credibilitatea politică și administrativă a autorităților locale, a „acțiunii social-educative”, după cum este denumit pelerinajul în jargonul administrativ curent al Jandarmeriei. Traseul rândului nu este unul liber, ales de pelerini, ci este călăuzit în mediul urban din jur cu ajutorul barierelor metalice. Jandarmii joacă deci un rol esențial în „spațialitatea” și designul rândului, în gestiunea timpului de așteptare. Înclin să cred că teoriile turneriene ale liminalității și spațiului liminal aplicate pelerinajelor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
relație (Rawls, 1984 : 236). Ordinea existentă în rând, cea care permite funcționarea acestuia, este rezultatul unui consens negociat în permanență între „munca” Jandarmeriei, a forțelor de ordine în sens mai larg și propriile norme și coduri de conduită inventate de pelerini, în termenii lui E. Goffman, „working consensus” (1959 : 10). Pelerinii au tendința de a-și negocia în permanență poziția în rând, fiind într-o permanentă interacțiune cu vecinii sau cu jandarmii care supraveghează segmentul în care se găsesc pentru a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
permite funcționarea acestuia, este rezultatul unui consens negociat în permanență între „munca” Jandarmeriei, a forțelor de ordine în sens mai larg și propriile norme și coduri de conduită inventate de pelerini, în termenii lui E. Goffman, „working consensus” (1959 : 10). Pelerinii au tendința de a-și negocia în permanență poziția în rând, fiind într-o permanentă interacțiune cu vecinii sau cu jandarmii care supraveghează segmentul în care se găsesc pentru a-și „păstra rândul” (rangul). De exemplu, atunci când sunt nevoiți să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sens pelerinajului și cozii în sine. Persoana care intră și iese prea des din rând sau pierde prea multă vreme la tarabele cu suveniruri religioase devine însă suspectă în ochii celorlalți. Cum să faci deci pentru a fi un „bun pelerin” și, în același timp, să te acomodezi cu normele, uneori foarte dure, ale așteptării ? Dincolo de discursul didactic al Bisericii cu privire la virtuțile teologice ale așteptării sau cel formal al forțelor de ordine, a nu aștepta este scopul multor pelerini. Economia de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un „bun pelerin” și, în același timp, să te acomodezi cu normele, uneori foarte dure, ale așteptării ? Dincolo de discursul didactic al Bisericii cu privire la virtuțile teologice ale așteptării sau cel formal al forțelor de ordine, a nu aștepta este scopul multor pelerini. Economia de timp constituie un semn al puterii individuale și eficienței utilizării timpului personal versus timpul colectiv al rândului (Schwartz, 1974 : 843). Pe teren am întâlnit și identificat mai multe strategii individuale sau colective puse în operă pentru a micșora
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
obține beneficii informale în managementul timpului de așteptare nu atât prin rolul pe care-l joacă în pelerinaj, cât prin simbolul pe care îl reprezintă. Mari producătoare de norme informale sunt și grupurile cu identitate individuală puternică, în cazul nostru pelerinii din autocarele electorale ale primăriilor sau grupurile compacte de rromi, ele intrând rapid în conflict cu regulile impuse de forțele de ordine (Gibson, 2008 : 207-234). Contactul și schimburile de replici violente dintre aceste gru puri și forțele de ordine sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
microsistem social supus contactelor și tensiunilor ca orice sistem social (Mayhew, Levinger 1976 : 98). Alți factori care influențează rândul și timpul de așteptare în rând. Un inventar * Stimulii psihofizici : distanța până la atingerea scopului final, timpul autoestimat de așteptare de către fiecare pelerin în parte joacă un rol esențial în angajarea (sau nu) în rând (Mann, 1969 : 344), precum și în dezvoltarea activităților economice legate de așteptare (vânzarea de hrană, suveniruri etc.). Persoanele angrenate în rând prezintă tendința de autoevaluare permanentă a poziției în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
așteptare prezintă un critical point, punctul care odată depășit dă certitudinea că se va ajunge la capătul cozii și al așteptării (Mann, Taylor, 1969 : 97). Este un moment periculos și sensibil, deoarece acolo „se decide” soarta pelerinajului, legat de autopercepția pelerinului și nu de cea a autorităților oficiale. Am putut identifica acest critical point la Iași, la începutul străzii Petru Movilă, de îndată ce se zărește „Zidul Plângerii”, încărcat cu lumânări, icoane și bilete lăsate de pelerini. Începând cu acel punct, imposibil să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
decide” soarta pelerinajului, legat de autopercepția pelerinului și nu de cea a autorităților oficiale. Am putut identifica acest critical point la Iași, la începutul străzii Petru Movilă, de îndată ce se zărește „Zidul Plângerii”, încărcat cu lumânări, icoane și bilete lăsate de pelerini. Începând cu acel punct, imposibil să se rateze scopul final, închinarea la raclă, timpul estimat de așteptare fiind de maximum 5-6 ore. La București, unde configurația spațială este diferită, acest punct critic se găsește la poalele Dealului Patriarhiei, acolo unde
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
timpul estimat de așteptare fiind de maximum 5-6 ore. La București, unde configurația spațială este diferită, acest punct critic se găsește la poalele Dealului Patriarhiei, acolo unde rândul face o întoarcere bruscă, spre urcare - „Cotul Donului”, cum l-au botezat pelerinii. Morfologia rândului joacă deci un rol aparte, acolo unde apar schimbări de sens, îngustări ale distanței dintre garduri sau alte obstacole (traversări de artere de circulație) tensiunea crește, totul joacă un rol în construcția „stării de așteptare”. * Distanța dintre coadă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de așteptare”. * Distanța dintre coadă și un obstacol masiv (un zid, corp de clădiri) contează mult. Oamenii se simt mai în siguranță lângă astfel de repere care contribuie la formarea unui mecanism de autoprotecție colectiv (Mann, Taylor, 1969 : 102). De ce pelerinii se simt în siguranță lângă zidul „protector” din piatră al Mitropoliei de la Iași ? De ce sunt mai agitați și nesiguri atunci când rândul este imbricat pe țesutul urban al Bucureștiului, printre autovehicule, tramvaie și trafic pietonal, iar starea lor se schimbă radical
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nesiguri atunci când rândul este imbricat pe țesutul urban al Bucureștiului, printre autovehicule, tramvaie și trafic pietonal, iar starea lor se schimbă radical chiar de cum începe Dealul ? * Rolul condițiilor meteo și al nopții. Condițiile meteorologice defavorabile întăresc sentimentul de comunitate al pelerinilor din rând. În caz de ploaie puternică, se formează un „continuum” protector, un scut din umbrele, bucăți de nailon, haine de protecție, astfel încât ansamblul persoanelor aflate în rând, chiar și cele mai puțin pregătite pentru a înfrunta natura dezlănțuită să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ajutoare calorice sau lichide (ceai, cafea) necesare învingerii stării de oboseală fizică și psihică. Densitatea rândului se modifică și ea, fiind în strânsă legătură cu sentimente de posibilă agresiune, dar fără țintă precisă (Heller, Groff, Solomon, 1977 : 183). „Avtobusniki” sau pelerinii de autocar Limba rusă a dat naștere unui nou cuvânt pentru a denumi un nou tip de pelerin : „avtobusniki”. Pelerinii și pelerinajele „de autocar” constituie subiectul unei cercetări întreprinse de Jeanne Kormina, profesor de sociologie la Universitatea din Sankt Petersburg
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și ea, fiind în strânsă legătură cu sentimente de posibilă agresiune, dar fără țintă precisă (Heller, Groff, Solomon, 1977 : 183). „Avtobusniki” sau pelerinii de autocar Limba rusă a dat naștere unui nou cuvânt pentru a denumi un nou tip de pelerin : „avtobusniki”. Pelerinii și pelerinajele „de autocar” constituie subiectul unei cercetări întreprinse de Jeanne Kormina, profesor de sociologie la Universitatea din Sankt Petersburg (Kormina, 2010). Boomul pelerinajelor cu autobuzul a început să se manifeste la jumătatea anilor 1990, odată cu stabilizarea situației
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]