13,371 matches
-
știm să alegem tehnicile cele mai apropiate de formele asociative sau structurate. Partea a treia Dinamică și praxis Capitolul 5 Identificarea structurii Obiective * Prezentarea cîtorva proceduri accesibile pentru a pune în evidență existența elementelor din nucleul central și din sistemul periferic al unei RS. * Explicarea utilității practice a cunoașterii structurii. * Elaborarea diverselor tehnici de detectare și verificare a ierarhizării componentelor unei RS, ca fiind complementare și strict subordonate obiectivelor unei cercetări. 1. Relații între cogniții 1.1. Legătura "frecvență/rang" Pornind
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
probabilități mari să aparțină sistemului central, să formeze un "nucleu organizator", ca să reluăm expresia autorilor (Grize et al., p. 123) sau să constituie un pro-totip (cf. glosar) al obiectului. "Plăcere, cunoaștere, ambianță, parte din viață, orar, oboseală" sînt, mai probabil, periferice și formează astfel referenți lingvistici în timpul modulărilor conversaționale ale RS a muncii. Caracteristicile relaționale ("contact"), constrîngătoare sau de obligație ale obiectului studiat pot fi ilustrații, mai mult sau mai puțin periferice, normative sau funcționale, al căror sens poate proveni sau
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ambianță, parte din viață, orar, oboseală" sînt, mai probabil, periferice și formează astfel referenți lingvistici în timpul modulărilor conversaționale ale RS a muncii. Caracteristicile relaționale ("contact"), constrîngătoare sau de obligație ale obiectului studiat pot fi ilustrații, mai mult sau mai puțin periferice, normative sau funcționale, al căror sens poate proveni sau nu din sistemul central. Cazurile "frecvență puternică/rang mediu redus" sau "frecvență slabă/rang mediu înalt" au deci un statut intermediar ce cristalizează "zone potențiale de schimbare" (Vergès, 1992). Colorațiile pozitive
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
conotațiile sale negative mai detaliate ("orar", "oboseală"). Paradoxul este că sensul de "muncă", prezent în nucleul organizator, citat în primul rînd, mai frecvent și cel mai rapid accesibil în memorie, nu ar apărea ca atare în ansamblul discursurilor subiecților. Elementele periferice "îmbracă" elementele puternic structu-rante care "locuiesc" discursul generat, fiind în același timp declinate sub formulări diverse, cîteodată anecdotice. Studiul lui Vergès despre reprezentarea banilor a fost întreprins în același mod (Vergès, op. cit.). Iată rezultatele uneia dintre cele două anchete: una
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lor calitative. 2.1.2. Caracterul calitativ al elementelor NC Teoria nucleului central postulează, într-adevăr, că ele-mentele care fac parte din el, în afara puternicei lor proeminențe și a gradului lor de conexitate, sînt calitativ diferite de cele din sistemul periferic (sau SP). Pentru a verifica existența acestei structuri, se construiesc, în prealabil, după cum am descris pînă acum, date despre cîmpul (obiectivare) unei reprezentări sau alta. Prin metoda experimentală se pot testa apoi pe grupuri cazurile rezultate dintr-o primă abordare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
avînd un șef nu apare ca "ideal". Dacă îl caracterizăm prin divergențele de opinii, grila de lectură a RS studiate nu este pusă în discuție. Primul element, mai abstract, face deci parte din NC, cel de-al doilea din sistemul periferic. Acest tip de rezultat confirmă ipoteza existenței nucleului central într-o RS și a caracterului calitativ al constituanților săi. 2.2. Reconstrucția obiectului și metoda ISA Abric, în lucrarea sa despre RS a artizanului (cf. acest capitol), le cere studenților
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
treizeci de termeni asociați cuvîntului "artizan", dintre care cinci fac parte din NC, iar celelalte din SP (Abric, op. cit.). Se creează astfel două condiții experimentale: una în care cognițiile centrale sînt prezente, cealaltă în care ele sînt înlocuite de elemente periferice ale RS. Pentru fiecare din cele două grupuri de studenți, lista care le este prezentată este asociată explicit sau nu cu reprezentarea artizanului (obiect al RS invocat sau nu). În aceste diferite condiții, elementele NC sînt semnificativ mai bine actualizate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
nu", la 6, "foarte probabil da"). Patru elemente sînt evaluate ca făcînd parte din NC și primesc o notație semnificativ mai ridicată: profit, inserare în economie, patron și creatoare de locuri de muncă. Ceilalți itemi, mai puțin notați, sînt considerați "periferici". Faza terminală de verificare a elementelor NC este realizată prin metoda punerii în discuție a unei cogniții. Același text este prezentat unui alt eșantion de subiecți, cu variante, incluzînd fie constituenții NC, fie pe cei ai SP al reprezentării întreprinderii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
NC, fie pe cei ai SP al reprezentării întreprinderii. Astfel, în experimentul final, sînt create două condiții. În prima, la sfîrșitul textului despre Solitec, se adaugă fraza următoare: "Totuși Solitec nu este un loc de cercetare și de creație (schemă periferică) și nu aceasta este vocația sa". Pentru al doilea grup de subiecți, noțiunea de profit (cogniție centrală) este inclusă în același enunț, la sfîrșitul textului. Subiecții se pronunță apoi asupra caracteristicilor organizației evocate, evaluînd, pe o scară în șase puncte
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
întreprindere" sînt următoarele: Evaluarea itemului "Solitec este o întreprindere" Răspunsuri ale subiecților (în număr de indivizi) "Probabil nu" (răspuns de la 1 la 3) "Probabil da" (răspuns de la 4 la 6) Punerea în discuție a unei cogniții Centrală (profit) 19 4 Periferică (cercetare și creație) 11 12 După P. Moliner, "ISA: l'introduction par scénario ambigu. Une méthode pour l'étude des représentations sociale", Revue interna-tionale de psychologie sociale, vol. VI, nr. 2, decembrie 1993, p. 18 82% dintre cei 23 de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
interna-tionale de psychologie sociale, vol. VI, nr. 2, decembrie 1993, p. 18 82% dintre cei 23 de subiecți confruntați cu punerea în discuție a noțiunii de profit consideră că nu au de-a face cu o întreprindere, în timp ce pentru elementul periferic opiniile sînt împărțite. Comparația rezultatelor medii la aceeași întrebare confirmă statisticile acestui tabel. O abordare complementară a permis punerea în evidență a unui efect de structură a nucleului central în măsura în care, la punerea la îndoială a ideii de profit, subiecții recunosc
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la care se vor aplica (Guimelli, 1994). Într-o primă fază, printr-un chestionar asociativ, li se cere subiecților să citeze trei termeni induși în urma prezentării unui cuvînt-stimul care evocă reprezentarea studiată sau, cel mai adesea, un element central sau periferic al acesteia (de exemplu, "fraternitate" sau "egalitate" pentru RS a grupului ideal). Într-o a doua etapă, li se cere subiecților să "explice" de ce au ales respectivele asocieri (faza de justificare). Într-o a treia etapă, li se cere să
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unui eșantion chestionat, Vt, pentru fiecare SCB, Vscb, și pentru fiecare conector, Vx). Plecînd de la aceste calcule, se reperează gradul de centralitate sau de asociativitate al elementelor unei RS. Un element central va avea o valență puternică, spre deosebire de un cognem periferic. Valența reflectă proprietatea unui termen indus de a intra într-un număr mai mare sau mai mic de relații cu cuvîntul inductor. Prin acești indici, sînt reperate elementele nucleului central (valență puternică) și cele periferice (valență slabă), diferențele fiind testate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
valență puternică, spre deosebire de un cognem periferic. Valența reflectă proprietatea unui termen indus de a intra într-un număr mai mare sau mai mic de relații cu cuvîntul inductor. Prin acești indici, sînt reperate elementele nucleului central (valență puternică) și cele periferice (valență slabă), diferențele fiind testate prin χ2 sau prin analiza de varianță. Prin comparațiile dintre grupurile de subiecți cu comportamente diferite, se pun în evidență în special structura sau gradul de transformare al unei reprezentări. Pentru a simplifica procedura și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
metaschemei "evaluare"; cognițiile funcționale ale NC activează mai intens metaschema "praxeologie". 3.3. Localizarea elementelor supraactivate Indicele de valență, utilizat pentru a distinge elementele SP și cele ale NC este sursă de incertitudini în interpretarea rezultatelor care descriu supraactivarea schemelor periferice (Flament in Guimelli, 1994, p. 103; Guimelli, 1995). Un element supraactivat este o cogniție periferică, ce formează o substructură semnificantă, căpătînd, pentru moment și din motive de adaptare la context, o mai mare importanță în practicile unui grup (exemplu: învățători
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
supraactivate Indicele de valență, utilizat pentru a distinge elementele SP și cele ale NC este sursă de incertitudini în interpretarea rezultatelor care descriu supraactivarea schemelor periferice (Flament in Guimelli, 1994, p. 103; Guimelli, 1995). Un element supraactivat este o cogniție periferică, ce formează o substructură semnificantă, căpătînd, pentru moment și din motive de adaptare la context, o mai mare importanță în practicile unui grup (exemplu: învățători în pedagogia "inovatoare", mutați în zona de educație prioritară, trebuind să practice o formă mai
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
referitor la un termen indus, supus fazelor de chestionare SCB conduce la situația "λ = 1 ± Δ", există o mare probabilitate să ne aflăm în fața unui element central. Dacă acesta ia valoarea "λ >1 + Δ", va fi vorba despre o schemă periferică. Va tinde să se apropie de forma "λ < 1 Δ" pentru o cogniție supraactivată. Să precizăm că, în această abordare, Δ trimite la o procedură de calcul al incertitudinii, rezultînd din măsurare. Aceste proceduri și aceste formule au fost aplicate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
5], pentru a permite categorizarea celor trei răspunsuri asociative ale subiecților. Calculul indicilor (valență și λ), pentru fiecare dintre elemente, demonstrează că "prevenirea bolilor", "stare de bine", "respect față de ceilalți" fac parte din NC, iar "mirosuri neplăcute" este un element periferic. Un alt studiu despre RS a deviantului la personalul de poliție (Guimelli, 1995 sau in Abric, 1996), avînd practici diferite (represive, preventive, mixte), demonstrează eficacitatea acestei proceduri pentru sublinierea substructurilor periferice în contexte particulare, ca la polițiștii "micști" (în același
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
parte din NC, iar "mirosuri neplăcute" este un element periferic. Un alt studiu despre RS a deviantului la personalul de poliție (Guimelli, 1995 sau in Abric, 1996), avînd practici diferite (represive, preventive, mixte), demonstrează eficacitatea acestei proceduri pentru sublinierea substructurilor periferice în contexte particulare, ca la polițiștii "micști" (în același timp preventivi și represivi), în care cele două scheme "a fi reintegrabil" sau "instalat în devianță" sînt supraactivate (Rouquette și Rateau, pp. 101-104). Avantajul acestei tehnici este că se pot distinge
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la polițiștii "micști" (în același timp preventivi și represivi), în care cele două scheme "a fi reintegrabil" sau "instalat în devianță" sînt supraactivate (Rouquette și Rateau, pp. 101-104). Avantajul acestei tehnici este că se pot distinge, mulțumită aplicării ei, elementele periferice supraactivate a căror valență este mai ridicată decît cea a cognemelor sistemului central. Primele forme (supraactivate) reprezintă cogniții care pot fi purtătoarele transformării unei reprezentări sau ale unei soluții provizorii la problemele pe care le traversează un grup. Indicele λ
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
matematică" este desemnat ca aparținînd nucleului central. Există un paradox al investiției în profilurile științifice, valorizate pentru deschiderile lor, fără să se aprecieze în mod particular conținutul de educație sau de profesionalizare. Se constată, într-adevăr, statutul surprinzător de element periferic al "matematicii" la băieții din clasă terminală științifică. Una din dovezile acestei atitudini este asemănarea structurii acestei reprezentări la elevii din clase științifice și filologice. Analiza mai detaliată a efectelor asupra SCB "praxis" și "atribuire" permite găsirea unor diferențe între
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ancorării unei reprezentări. * Observarea multiplicității fenomenale, rituale, afective a acestor fenomene de mentalitate colectivă. 1. Comportamente și evoluție a reprezentărilor 1.1. Raționalizări Gradul de abstracțiune al RS, pregnanța conținuturilor lor centrale sau "influente", funcțiile pe care le au elementele periferice acreditează ideea că evoluția lor este, în general, foarte lentă și rareori bruscă. Variațiile actualității nu le afectează influența și permanența. Analiza posibilei lor transformări necesită menționarea succintă a unui număr de observații. Mai întîi, problematica ne cere să menționăm
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și de opinii corespunzătoare. Se înregistrează și un al treilea tip de caz. Este vorba despre schimbările sub constrîngere (materială sau instituțională) despre care vorbesc teoreticienii angajamentului și raționalizării. În acest caz, comportamentele noi, care apar mai întîi în sistemul periferic, sînt cele care pot fi la originea unor astfel de evoluții. 1.2. Transformări Rouquette sugerează să se țină mai mult cont de ca-racteristicile practicilor sociale (in Garnier și Rouquette, 2000, pp. 138-139). Pentru a le preciza natura, el diferențiază
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cognitivă, prealabil acțiunii. În acest caz, putem distinge între "calcule" mai mult sau mai puțin lungi, urmate sau nu de concretizări "acționate", colineare, apropiate de elaborarea reprezentațională. Schimbarea structurală a unei RS se confirmă atunci cînd un element central devine periferic sau invers. În opinia structuraliștilor, supraactivarea unei părți a SP, din motive ideologice, de influență sau circumstanțiale, nu implică o transformare a unui astfel de sistem. În opinia lui Rouquette și Rateau (op. cit., p. 115) sau a lui Guimelli (1999
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
drept incompatibilă cu menținerea integrității unei reprezentări. Percepția reversibilității sau caracterului negociabil al situației, invocată de Flament (in Guimelli, 1994) sau Moscovici, intervine, de altfel, asupra producției acestor două tipuri de orientare, după cum elementele puse în discuție sînt centrale sau periferice. Rouquette și Rateau propun un tabel ce rezumă diferitele combinații de factori care conduc la transformările RS. Element pus în discuție Central Periferic Situație percepută Reversibil Planuri stranii Planuri stranii Ireversibil Planuri ale negației Planuri ale negației După M.-L
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]