155,605 matches
-
Cotruș, Adrian Maniu, mai recent Ștefan Aug. Doinaș, Petre Stoica, Marin Sorescu, Ioana Crăciunescu și alții) sensibilizează ceea ce exponenți de limbă germană ai tendinței numite ridiculizează cînd vor să denunțe eșecul civilizației de consum. Schimbarea de accent relevă cît de personali putem să fim în curentul unei reprezentative polifonii de soluții artistice. Dar mai spune ceva. Anume că refuzăm excesele, că viața spirituală românească se rostește în buna lumină a comunității umane și nu a demoniei, dezechilibrului, explozivității. Este de reținut
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
fost implicate într-un permanent proces de construcție și interpretare identitară, în vreme ce bărbații, trăind într-o lume care le-a respectat dintotdeauna dreptul la identitate și independență, ajung să ia drept de la sine înțeleasă, și prin urmare să ignore, identitatea personală ca formă de sistematică negociere a relației cu Celălalt? E un răspuns posibil. Dar el nu apare în acest volum în chip explicit, ci e lăsat mai degrabă să se subînțeleagă. Antifeminismul lui Lipovetsky constă în credința lui că lumea
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
Tare mă tem că nu l-a obligat nimeni pe laureatul Premiului de Stat să-și publice articolele într-o carte. Și totuși, să ai un talent uriaș (dovadă Cronica de familie, Incognito) și să-l pui, conform unei afirmații personale, în slujba asigurării posibilității de a mînca la caviar cu polonicul și a porției zilnice de whisky, miza nu-i oare cam derizorie?!" Privit, în linii generale, cu prețuire, Nichita Stănescu nu se sustrage unor rezerve suficient de apăsate, atît
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
cu filmele: echilibrul pe care îl degajă (cu atât mai mult cu cât vin din partea unor realizatori foarte tineri). Lipsește răceala, aproape a-emoționalitatea remarcată (prea) frecvent în practica de gen autohtonă. Lipsesc de asemenea ironia căznită, incisivitatea, nevoia de amprentă personală pe produsul documentar, impulsul jurnalier înțeles ca indiscreție sau agresivitate. în locul acestora descoperim căldură umană și emoție bine temperată, curățată de patetismul care adesea îneacă produsele (uneori aparținând altor medii decât cel cinematografic) sosite dinspre Moldova. Excesul estetizant la nivelul
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
pomenind spaima de vaccin ca fiind unul dintre motivele fugii strămoșilor din Rusia. În finalul filmului despre - să-i spunem așa - nenorocul "Noroc"-ului. imagini aproape voalate, virate în albastru și emoționante prin parțialitate, de pe câteva bobine păstrate în arhiva personală a unuia dintre membrii formației. Bobine pierdute și regăsite după decenii într-un pod, după ce majoritatea au fost distruse din întâmplare - iată un punct de la care nici o "ficțiune" cinematografic serioasă nu s-ar da în lături să-și înceapă desfășurarea
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
o lucrare adusă în fapt sonor dată fiind abilitatea instrumentală uimitoare pe care o dezvoltă pianistul Cristian Niculescu, de la Berlin, un muzician al experiențelor muzicale artistice dintre cele mai diferite, constructiv și temeinic orientate. Spectacol în muzică, ingeniozitate și carismă personală exprimată la nivelul performanței solistice, distingem la flautistul Pierre Yves Artaud, la trombonistul Barrie Webb, la saxofoniștii Daniel Kientzy și Emil Sein, muzicieni temeinic atașați cauzei muzicii românești în lume. Înțelegerea unui text profund - un univers interior sobru, lucrarea "Saphonospir
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
mai sus-citatul congresman american. * Mai aflăm din cotidiane că partidele conduse de d-nii Victor Ciorbea, Radu Vasile și chiar Valeriu Tabără sau Viorel Lis ar putea intra într-un proces de fuzionare. În măsura în care această veste e adevărată, cam toate programele personale ale acestor partide se dovedesc lipsite de consistență inițială în raport cu spaima că ar putea să nu intre în Parlament în această legislatură. * Vă semnalăm un duel, care nu e tocmai duel, între EVENIMENTUL ZILEI și JURNALUL NAȚIONAL. Ziarul condus de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
conservat un mister ingenuu al materialului, acea îngînare între grație și forță pe care numai marmura o poate exprima pe deplin. Dacă, în mare, aceste elemente le sunt comune tuturor sculptorilor, în particular fiecare dintre ei și-a promovat viziunea personală și sistemul propriu de gîndire artistică. Gheorghe Zărnescu a realizat un fel de axiomă plastică, o formă perfect închisă, un cub extrem de rafinat și de sensibil prin curbele sale feminine, fiind urmat, îndeaproape, de Mircea Bochiș, a cărui pereche de
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
de ceea ce îi leagă și de ceea ce îi desparte, se străduiesc să se explice, să transforme vina în întîmplare nefericită, să se dezvinovățească, să pedepsească în cunoștință de cauză. Redus la teatralitatea sa elementară, celebrul text shakespearian devine o problemă personală, nu filozofică. Spectacolul coboară la rădăcina răului, acolo unde crima se petrece fără mijlocitori: cel care o înfăptuiește este și cel care profită de pe urma ei, cel care vrea să o pedepsească trebuie să o facă el însuși. Nu există determinări
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
într-o prezență discretă, dar tulburătoare. Prințul lui nu va deveni niciodată rege, el nu vrea să impună altora nimic, dar nici nu vrea să accepte ceea ce-i impun alții. Ceea ce se întîmplă în Danemarca este mai întîi o dramă personală și prin intensitatea ei devine universală. Iureș se potrivește cel mai bine cu desenul general al spectacolului, cu retorica lui anti-retorică. Actorul a renunțat la procedeele, lipite parcă de piele, ale unei teatralități răsfățat-demonice, pentru exprimarea inteligentă a unei sensibilități
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
pe gât, acum, când P.D.S.R.-ul s-a îmbățoșat ca zmeul din poveste, un personaj dinafara nucleului dur. Dacă, în schimb, dl. Stolojan va miza pe ipotetica alianță Ap.R.- P.N.L., va pierde. După cum vor pierde și acele partide. Pe plan personal, dl. Isărescu riscă, e drept, puțin. Știm că domnia sa e doar "detașat" la guvern și că la încheierea mandatului se va întoarce la Banca Națională. Din acea funcție nu-l va putea clinti nimeni, nici măcar un Iliescu furibund, revenit la
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
identitatea omului. Masca, deghizarea, toată gama de disimulări, alcătuiește o modalitate spectaculară pe care autorul lui Geraldine o manevrează cu spor. Din sentimentul că o persoană cu o altă figură dispune de șansele unei făpturi noi, posesoare a unei utopii personale, diferită de cea colectivă ori chiar opusă acesteia, se iscă atari stihuri ale neverosimilului mîntuit: "aș fi luat înfățișarea oricui cuiva/ deși abaterile imperceptibile ale măștilor înconjurătoare/ se risipeau în aerul strident/ cu maxilare kilometrice hiperbolice dar terestre// aș fi
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
ar fi stat aproape. Iubitor de Nietzsche, cum îl știm, dl. Breban ar trebui să nu conteze însă pe prezența zeilor în simpozioanele Contemporanului. Răbufnirile d-sale nu sînt deloc o "idee europeană" și denotă, mai degrabă, un anumit complex personal și provincial care nu-i face cinste. Ca să nu mai spunem că promptitudinea cu care a căutat să profite de dl. Reichmann spre a-și regla conturile cu unii confrați, vîrîndu-se ca musca-n lapte în polemica legată de antisemitism
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
în secvențe de confesiune și meditație spirituală și autoreferențială. Deslușim o suită a stărilor de emergență numite singurătate, poezie, păcat, ravagiile timpului. De vreme ce un întreg patrimoniu afectiv se clatină, Nicolae Sinești își face aproape un bilanț, consolându-se în interiorul mitologiei personale, familiale și bineînțeles al reperelor sale tutelare oltenești. Dialogul cu elementele naturii și cu pronia cerească nu încetează, totul având loc în marginile semantice deja rulate între Arghezi, Voiculescu și liderii poeziei anilor '70. Cumințenia de stil n-are cum
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
ne tîra, amuzați, în cortegiul de spectatori ai improvizațiilor sale sclipitoare. Eriniile scriitorului erau astfel aparent îmblînzite, acordîndu-li-se o față bine dispusă, comică. Ceea ce i se refuza în macrocosmos social și literar, I.D. Sîrbu încerca a realiza în microcosmul relațiilor personale. În principal însă, diaristul era un generos care utiliza rîsul precum un instrument de terapeutică morală: Dar masca rîsului o punea și singur, din generozitate, pentru a-i destinde pe cei crezuți a fi mai triști ca el. Era un
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
pricepere din belșug, cum arată acest volum, Heim răspunde simplu că nu are timp, pentru că sînt prea multe capodopere care așteaptă încă să fie traduse. Asaltat de partenerii săi de discuție, Michael Heim construiește un colage fascinant compus din narațiuni personale (cu personaje memorabile, precum bunicii săi unguri, tatăl, patiser celebru între războaie, cu școala făcută la Viena, mama, o femeie frumoasă și inteligentă, pasionată ca și fiul ei de literatură, dar care nu ajunge să se împlinească profesional deoarece trăiește
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
zile de tratative încordate, la 8 iunie 1930 Parlamentul îl proclamă rege. Va fi o domnie de un deceniu aventuroasă și plină de riscuri. Camarila din jurul regelui fiind mai puternică decît guvernele, regele urmărind, metodic, instaurarea unei conduceri de autoritate personală, pe care nu o va realiza decît în februarie 1938. Acest cel mai corupt om din țară (la care se adaugă corupția Camarilei) era, incontestabil, un om inteligent și cultivat. Încă în 1921, cînd era numai principe moștenitor, crease o
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
Piața Universității, pe care vrem s-o reocupați dumneavoastră". S-a repezit vreunul din organele statului de drept, așa cum ar fi fost normal, să-l aresteze imediat pe cel vinovat de asasinatele și imensele pagube materiale provocate de armata sa personală de criminali mascați în oameni ai subteranei? Nici vorbă! întâmplarea n-a avut alt efect decât ieșirea lui Iliescu din amorțeală și pornirea la contraatac, făcând spume la gură împotriva actualei puteri! Una din uneltele sale favorite, Alexandru Mironov ("este
Rița-veverița reporterița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16977_a_18302]
-
în care te simți mai bine pentru că ți s-au împlinit dorințele. O lume care va putea fi poate prezentă în același fel vreodată sau niciodată. Oricum s-ar întîmpla în închipuirile tale va apărea aceeași lume din același program personal. Vei căpăta poate ceea ce ți-ai închipuit, vor fi poate surprize așteptate sau neașteptate, dar oricum toate vor fi primite și confirmate în cadrul aceluiași program de "cunoaștere". Și ce este de fapt această cunoaștere? Un program care cuprinde lucruri prezente
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
suflare din/ Tartar vie/ și pînă-n Orion -/ peste imperii extazul/ unui popor" (Voi întemeia). La un moment dat, autorul concede a-și recunoaște insciența, în favoarea unei cunoașteri transpersonale, de factură metafizică, pe care ar incorpora-o, însoțită însă de "strigătul" personal, pulsatil și ignific: Nu știu/ ci sînt substanța/ a înseși cunoștinței! Tot adîncul/ din bezne pînă-n inima de raze/ e forma jubilației cu care/ cuvîntu-și soarbe graiul!/ Strigătu-mi/ știut pînă-n arcanele puterii/ e-un prag e-un puls/ e-un
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
forma jubilației cu care/ cuvîntu-și soarbe graiul!/ Strigătu-mi/ știut pînă-n arcanele puterii/ e-un prag e-un puls/ e-un foc concentrator" (Ce mă vorbește-acum). Ființa sa pare a se balansa între inconștiența Cuvîntului revelator și o măgulitoare, decorativă devenire personală: Într-un lăuntru de rază/ un înger acum îmi visează/ cuvintele care mă spun/ Nu sînt/ Mai țin de o bură/ și tot descîntul/ ce-mi este făptură/ se face floare de prun" (Într-un lăuntru). Și același echivoc între
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
meu izbucnește" ( Tot ce-a fost). Avem a face cu un dionisism clocotitor, pe linia Blaga-Cioran, beneficiind de fierbinți izvoare nietzscheiene. Nicolae Ionel dă impresia a fi făcut un ocol pe tărîmul religiosului doar pentru a-și spori motivele jubilației personale, pentru a-și pune insignele unei universalități care înmănunchează deopotrivă contingentul și absolutul, materia și duhul. Pofta sa de viață pulsează cu o lăcomie gata a-și însuși tot ce ființează în toate planurile fizice și metafizice. În voracitatea sa
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
de postura lor de vorbitori în numele/ on behalf of celor considerați ca lipsiți de acces la discursul public), Iepan preferă o poziție - cred - mai subtilă: mimarea unei atitudini îndelung exersate de produsele de tip documentar ale regimului trecut: absența relației personale între cei care filmează și cei filmați, înregistrarea unui "real" consistent "ficționalizat" în prealabil. Rezultă din acest demers un fel de "documentar al salvării" de factura specială, construit pe juxtapunerea, cu parfum suprarealist, a unui număr de monologuri contextualizate aberant
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
religios. Cît privește densele eseuri (sau studii) despre Cioran, ele sînt, negreșit, eficiente și bogate în înțelesuri. E cu totul discutabil că, în opera sa, "istorie" și "utopie" nu sînt defel concepte politice, ci numai figuri semantice ale unei drame personale. Firește că personale, dar nu se poate ignora faptul că, dintre toți congenerii, Cioran a scris cel mai mult timp (opt ani, 1937-1941) în spiritul ideologiei legionare. După cum nu împărtășesc aprecierea că, la noi, în interbelic, ar fi existat alături de
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
densele eseuri (sau studii) despre Cioran, ele sînt, negreșit, eficiente și bogate în înțelesuri. E cu totul discutabil că, în opera sa, "istorie" și "utopie" nu sînt defel concepte politice, ci numai figuri semantice ale unei drame personale. Firește că personale, dar nu se poate ignora faptul că, dintre toți congenerii, Cioran a scris cel mai mult timp (opt ani, 1937-1941) în spiritul ideologiei legionare. După cum nu împărtășesc aprecierea că, la noi, în interbelic, ar fi existat alături de modernismul estetic, cel
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]