2,821 matches
-
ziua a patra, luptă împotriva autorității abuzive paterne care nu îi acceptă iubirea pentru Guiscardo, tânăr cu reale calități, dar cu o origine nedemnă, după standardele medievale. În apărarea iubirii proprii, femeia dă dovadă de dârzenie, îndrăzneală, fermitate, face o pledoarie pentru 72 împlinirea firească prin acest instinct uman ce nu ar trebui negat și drapat inutil, își cunoaște bine firea și nu înțelege duritatea unui părinte care pune mai presus de fericirea ei normele sociale. Discursul Ghismondei îi reliefează gândirea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu înțelege duritatea unui părinte care pune mai presus de fericirea ei normele sociale. Discursul Ghismondei îi reliefează gândirea emancipată, liberă de cutume, democratizarea viziunii asupra statutului femeii, care încă de la creație este pe același plan cu bărbatul, devine o pledoarie pentru o egalitate în drepturi și o departajare doar pe criterii valorice. Păcatului trupesc, care nu este nici pe departe o faptă abominabilă, nu ar trebui să i se rezerve moartea, ci toleranța. Personajul feminin din acestă nuvelă devine exponentul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ei poate fi perceput ca un fabliau, „deoarece este povestirea unor șiretlicuri pe care o soție vicleană le practică pentru a-și domina soții”273, cu toate acestea se dovedește a fi mai mult decât atât, se convertește într-o pledoarie feministă sau într-o predică. Târgoveața vorbește ca un predicator care încearcă să ne convingă în legătură cu propriile opinii. „Prologul ei nu este, cel puțin după standardele medievale, o apărare foarte convingătoare a femeilor, ci, mai curând, are efectul unei eliberări
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fără însă a apela și la contra-argumentele care i se opuneau, și, de aici, lipsa unei coerențe a discursului, care devine mai mult vindicativ decât logic. „Dacă e privit ca o predică, discursul ei este absurd, dar interpretat ca o pledoarie juridică, bazată pe o strategie retorică, este perfect valid.” 307 304 James W. Cook, That She Was Out of Alle Charitee: Point-Counterpoint in the Wife of Bath's Prologue and Tale, în „Chaucer Review”, vol. 13, nr. 1, summer 1978
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Deși Apostolul Pavel a subliniat ideea că soțul nu are putere asupra propriului trup, totuși a adăugat că femeile trebuie să fie obediente (Ephesians 5: 22), elemente pe care personajul chaucerian le ignoră voit.309 Ceea ce o caracterizează în această pledoarie în favoarea eliberării femeii este fragmentarismul, deoarece dizlocă textele scripturistice sau patristice. Această metodă de interpretare a preluat-o totuși din tradiția oficială: „Citând aceste texte în scop propriu, târgoveața nu face decât ceea ce întreprindeau și exegeții biblici în lucrările lor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
feminității, pe care o apără cu îndârjire. Folosește metafore sugestive pentru a-și susține cauza. Cititorul nu poate fi decât impresionat de modernitatea viziunii pe care personajul o adoptă, de exemplele nu lipsite de savoare comică pe care le oferă. Pledoaria ei abundă în citate, experiența personală este redată într un spațiu mai restrâns. Primele 170 de versuri ale Prologului ei sunt alcătuite din citate directe sau interpretate din textele biblice și patristice (Teofrastus, Cartea nunții, Jeronim, Împotriva lui Iovinian, Matthieu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să povestească, este locvace, îi place să fie ascultată și să convingă ori de câte ori îi este posibil. Deși vorbește împotriva bărbaților, discursul ei se supune regulilor vremii, adică păstrează nota masculină, nu este un discurs feminin.334 Poate de aceea uneori pledoaria femeii este fie pro fie anti-feministă, sunt unele dihotomii în părerile ei, care stâtnesc nedumerirea naratarului. „Rămâne claustrată în închisoare limbajului masculuin” 335 , vocea ei nu se poate distanța prea mult de autoritățile patriarhale și de aceea eșuează, textele invadându
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
târgoveață mediul iubirii, al sexualității, își descrie soții, din punct de vedere sexual, ca fiind bacon, ceea ce înseamnă carne lipsită de prospețime, îmbătrânită și uscată, în timp ce anatomia ei feminină poate fi identificată drept belle chose, un lucru frumos, atrăgător. Toată pledoaria nu face decât să dezvăluie dezinvoltură, libertate în exprimare, lipsă de pudoare, eliberare de tabu uri. Propriul trup se convertește într-un text pe marginea căruia femeia glosează. Organul sexual feminin devine, metonimic, o imagine a corpului femeii, generatorul sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un personaj plat, din păcate, nereușind să se individualizeze, să spargă un tipar și să dobândească o personalitate distinctă. Legenda femeilor cinstite (The Legend of Good Women, c. 1386) se dorește, chiar din titlu, un omagiu adus femeilor virtuoase, o pledoarie pentru tot ceea ce este pur, sensibil, delicat și fragil. Poemul, care cu siguranță s-ar fi dorit mult mai amplu, deoarece a rămas neterminat, include nouă legende, povestiri care par mai degrabă niște schițe, pentru că nu sunt trasate decât sumar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
biblice ale unor eroine ale căror sfaturi au fost mai mult decât benefice: Rebeca, Iudita, Abigal, Estera. Seria de proverbe care îi concluzionează argumentația dovedește că nimic nu este mai prețios decât o soție virtuoasă.774 Melibeus este convins de pledoaria soției sale și decide să se conducă după sfaturile ei, așa după cum afirmase și Toma d’Aquino, „un om prudent este unul bine sfătuit”775. Prudenția devine un ghid moral al celui care continuă să-i fie, prin demnitatea pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
curte, atât timp cât acesta este plecat la luptă împreună cu fiul său. Nora regelui, „simțindu se tânără și proaspătă”946, îi apreciază în mod deosebit înfățișarea și deprinderile, felul politicos de a vorbi și vestimentația impecabilă, ba chiar îi oferă o adevărată pledoarie în favoarea propriei cauze, de cuceritoare a inimii cavalerului, denotă șireteniei, abilitate, 943 Ibidem, p. 183. 944 G. Boccaccio, Decameronul, vol. al II-lea, p. 235. 945 Ibidem, vol. I, p. 123. 946 Ibidem, p. 179. 254 imaginație vie, putere de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
oameni. Pentru Kraus, cultura autentică și onestitatea erau de nedespărțit. În sinceritate, simplitate și austeritate, vedea nu numai valori morale, ci, în egală măsură, și atribute ale creației autentice. La Weininger, radicalitatea morală a lui Kraus era însoțită de o pledoarie pentru creație drept singurul țel al vieții unei ființe omenești pe deplin dezvoltate. Un crez asumat cu o consecvență nemiloasă prin sinuciderea lui spectaculoasă, după publicarea, în 1903, a cărții sale Sex și caracter. Inspirația viziunii asupra destinului omului a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
amănunțită a problemelor care au apărut; el a arătat cum au fost atacate și soluționate aceste probleme și în ce măsură au fost confirmate noile predicții. Comparată cu această mostră bogată de fapte, principii, explicații, frustrări, noi explicații, analogii, predicții etc. etc., pledoaria mea apărea drept subțire și lipsită de substanță. Ea era bine întemeiată, dar argumentele se mișcau în alt spațiu; ele nu aveau o conexiune cu practica științifică. Pentru prima dată am simțit un lucru, la care până atunci m-am
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în acest fel, și-a legat Russell speranțele într-o societate mai luminată, mai tolerantă și mai sensibilă la suferință. Cu greu am putea găsi un sistem de referință mai potrivit pentru a caracteriza orientarea gândirii lui Wittgenstein decât acea pledoarie pentru raționalitate, pe care Russell nu numai că a susținut-o cu strălucire, dar și-a asumat-o totodată, cu seriozitate și onestitate, de-a lungul unei vieți îndelungate. Din 1911, atunci când Wittgenstein îl va cunoaște pe Russell și va
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Dacă nu există deloc obiecte exterioare și dacă Închipuirea mea face totul, de ce mă frig atunci cînd ating focul și nu mă frig, cînd, Într-un vis, cred că ating focul?” (Voltaire) Această comparație sugestivă, folosită de Voltaire, este o pledoarie reușită pentru admiterea unei realități exterioare obiective, Însă s-au semnalat și cazuri de oameni cu excepționale calități eidetice, care realizează reprezentări atît de vii (de plastice, de expresive), Încît imaginea din „reprezentare” are calitățile de influențare ale imaginii din
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
celor dintîi e singura trainică.” (N. Iorga) Credem că N. Iorga a vrut să releve, prin acești termeni categorici, mai mult faptul că oamenii trebuie să-și dezvolte capacitatea introspectării și a dialogului cu ei Înșiși, decît să facă o pledoarie pentru o viață În singurătate. A putea să trăiești În compania ta Însuți, fără să simți nevoia unui prieten, Înseamnă că ai reușit să-ți faci din „eul” tău cel mai sincer și mai bun confident. * „Singurătatea este soarta tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ulterior”); post festum (lat., „după sărbătoare”, „prea târziu”); post scriptum (lat., „adaos la o scrisoare după semnătură”); primum movens (lat., „primul motor”, „principiul etern al schimbării”); primus inter pares (lat., „primul Între egali”); pro domo sua (lat., „pentru casa lui” - pledoarie pentru propria cauză); pro forma (lat., „de formă”); pro memoria (lat., „spre aducere aminte”); Quo vadis? (lat., „Unde te duci?” - Întrebare pusă lui Iisus de către Sfântul Petru); quod erat demonstrandum (lat., „ceea ce era de demonstrat”); Quod licet Iovi, non licet
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
luni și la o amendă de 500 de lei În folosul statului și 10000 de lei daune către Caragiale. De reținut este faptul că avocatul lui Caragiale la proces a fost Barbu Ștefănescu Delavrancea, care a rostit atunci o celebră pledoarie. Caion va reveni cu noi acuzații, avându-l ca aliat pe protectorul său, Macedonski, acuzându-l pe Caragiale că ar fi plagiat O scrisoare pierdută după piesa lui Victorien Sardou, Rabagas. De altfel, Macedonski, sub pseudonimul „Luciliu”, susține că Însuși
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
partenerul său nu o face sau cel ce preferă colaborarea chiar dacă trebuie să suporte pierderi. Autorii demonstrează, printre altele, că persoanele cu stimă de sine înaltă receptează într-o măsură mai mare decât cele cu o stimă de sine slabă pledoariile martirului pentru că ele sunt mai puțin dependente de aprobarea socială" (p. 100). Oricum, credem că un număr cât mai mare de cooperanți necondiționați nu poate decât însănătoși sau menține echilibrul într-un grup, într-o comunitate. 3. Relațiile competitive și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
va fi blocat calculatorul, ceea ce nu e adevărat. New Pictures of Family: • virusul fals anunță că nu este indicat să se deschidă un e-mail ce are atașat fișierul cu numele NEW PICTURES OF FAMILY sau FAMILY PICTURES. New Ice Age: • pledoaria pentru a fi retransmis vine prin mesajul PLEASE SEND THIS TO EVERYONE YOU KNOW AND TELL EVERYONE YOU KNOW!!!; • mesajul vine din partea unei false companii, dar cu un nume convingător, Digital Technologies Programming Software Development Laboratories, iar falsul virus cu
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Țării de Jos în presa vremii - 1875-2005, p.129-131) * Cuvântul liber Cuvântul liber apare la 21 decembrie 1989, publicație săptămânală a Comitetului Provizoriu al Frontului Salvării Naționale Bârlad, pe frontispiciul căruia sunt înserate cuvintele: „Trăiască România Liberă”. Florin Șchiopu semnează „Pledoarie pentru cuvântul 43 liber” iar Marcela Dănciu: „Ei, tinerii și Noi am dorit libertatea”. La 10 ianuarie 1990, la cel de al doilea număr, ziarul își ia denumirea de „Cuvântul liber bârlădean”, public ația devenind lunară. Tipografia se realizează la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
jurați Tecuci, 6 septembrie 1876, 1878; Maxime și reflecții, 1893) tipărite la tipografia Cațafany. Era licențiat în drept de la Paris, proprietar al moșiei Banca și ca student publicase și alte lucrări de drept. Paloda din l ianuarie 1893 zicea că pledoariile lui Costin sunt strălucite. Portretul și biografia lui erau publicate de G.D. Nicoleanu în lucrarea „ Parlamentul român” 1866-1901, II, p.205-206. * 52 Dreptatea Dreptatea, organ al Partidului țărănesc din județul Tutova. Ziarul are numărul 5, din 15 februarie 1926, anul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
botezat în numele Tatălui și al Fiului și al Sf. Duh, pentru orice creștin ortodox de a apăra cu credință și cu iubire, în orice loc și în orice timp, sfânta noastră biserică strămoșească; „Datini religioase de Anul Nou" era o pledoarie pentru datinile religioase și folclorice de mult încetățenite; „Plugușorul", „Capra", „Jienii", „Te Deumul de mulțumire întru Domnul" de la miezul nopții când în biserică se cântă „veșnica pomenire", se sting luminile în biserică, rămânând numai una, la sfânta Masă, ca la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
progresat or n‐ am progresat?” de dr. Virgil Răzeșu; la rubrica”Dosare prăfuite și uitate” - „Schiță istorică a dezvoltării oncologiei clujene (II)” de prof. dr. Sandu Bologa, profesor consultant U.M.F. „Iuliu Hațeganu” Clu j - Napoca; dr. Gheorghe Mămuleru Călimănești semnează „Pledoarie pentru terapia balneară”; o pagină „Vitrina cărților medicale” în care semnează dr. Nicu Botezatu, dr. Calu Lucica și dr. Iorgu Gălățeanu recenzii despre „Îngrijirea vârstnicilor cu obs trucție urinară joasă” și „Hemoperfuzia”; „Fluorochinol onele”, „Studii, tehnici și metode de protetică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din bazinul hidrografic al râului Prut,” Concursul Național de grafică, pictură și fotografie astronomică, ediția a IV-a, Bârlad, 11 martie 2006”, “Concursul prin corespondență “Green Planet”, ediția a II-a, Moscova, aprilie 2006”, “Participarea la lansarea cărții Infomania cu pledoarie pentru jurnalismul de știință la Radio Europa FM, autor Cătălin Mosoia, Editura Humanitas , “Simpozionul Național Educația și astronomia în mileniul III”, ediția a VI a, Bârlad 6-7 mai 2006” etc. Incitante mi se par și materialele care încep cu o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]