7,491 matches
-
valorificarea optimă a caracteristicilor lor psihologice. 3.2. Contextul desfășurării învățăriitc "3.2. Contextul desfășurării învățării" Ramona Paloș 3.2.1. Considerații generaletc "3.2.1. Considerații generale" Procesul de învățare în cazul persoanei adulte nu presupune doar ceva în plus față de ceea ce aceasta știe deja, ci urmărește transformarea, într-o nouă perspectivă, a cunoștințelor și deprinderilor existente, fiind vorba, de fapt, despre o restructurare a cunoștințelor sau chiar a unor modele cognitive și comportamentale, în momentul în care acestea devin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
contul acceptat). DIIGOtc "DIIGO" Această aplicație are ca scop însemnarea on-line a site-urilor favorite, fiind și ea un site Web accesibil gratuit la adresa www.diigo.com. Aplicația seamănă în privința funcțiilor, cu del.icio.us, însă are unele caracteristici în plus și altele în minus. Ca și în cazul del.icio.us, un utilizator poate beneficia de serviciile generate de către această aplicație, dacă deține un cont de înregistrare, ceea ce nu este absolut deloc o problemă. După înregistrarea cu contul personal, se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
perfecte, dar, învățând din experiențele anterioare ale cadrelor didactice care deja le-au implementat în procesul educațional, contribuindnoi înșine cu ceea ce credem că este mai bine și, nu în ultimul rând, învățând din greșeli, sperăm că vom putea aduce un plus de calitate și un spirit inovator acestui domeniu, în conformitate cu cerințele societății informaționale și ale societății cunoașterii. Așa cum s-a văzut din cele prezentate anterior, oricine poate utiliza aceste noi tehnologii educaționale. Chiar dacă unele dintre ele sunt, în fază incipientă, integrate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu o regulă în astfel de instituții, ținând cont și de cele afirmate mai sus. În plus, numele și prestigiul lectorilor, precum și prestația acestora sunt și devin determinante pentru a atrage participanți la cursurile oferite; de aici, o presiune în plus și o sarcină destul de dificil de realizat pentru cei ce se ocupă de recrutarea și selecția acestora. În multe situații, se operează cu baze de date cu potențiali colaboratori, pentru că, deși oferta se află în catalogul de cursuri, nu se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evaluare, oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoștințele însușite în situații noi și variate pe parcursul unei ore sau unei succesiuni de ore de curs. Un element important în desfășurarea unei investigații îl constituie preexperimentarea, ceea ce asigură un plus de validitate instrumentului de evaluare pe care profesorul intenționează să-l propună elevilor săi. Se poate realiza individual sau pe grupuri de lucru, iar aportul acestui tip de activitate asupra dezvoltării capacităților de ordin aplicativ ale elevilor este considerabil (mai
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_885]
-
asemenea deschideri teoretice și conceptuale pentru imagologia comparată, pentru istoric sau comparatist, În măsura În care fiecare cercetător Își poate racorda problematica proprie În această direcție. Interpretarea materialului faptic rezultat din analiza surselor specifice acestor discipline cu ajutorul conceptelor psihologiei sociale poate aduce un plus de rigoare și de claritate În Înțelegerea unor fapte pe care istoricul sau imagologul se mulțumeau adeseori să le consemneze, fără a le pătrunde cauzele și semnificația. Aceasta chiar dacă sursele respective sunt mai „subțiri”, În comparație cu rezultatele anchetelor psihosociale. Probleme cum
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de promovare socială prin intermediul regimentului. Clerul sătesc de aici, aflat În subordonarea unui vicar cu sediul la Năsăud (care administra așa-numitul „Vicariat al Rodnei”), era influențat și el, În mod pozitiv, de contactul cu autoritățile militare, care impunea un plus de rigoare și de responsabilizare socială. Chiar dacă nu avem multe cercetări cu privire la aceste aspecte, putem fi siguri de existența unor puternice sentimente de loialitate dinastică, stimulate de instrucția și experiența militară. Amintirea Împăratului „filo-român”, Iosif al II-lea XE "Iosif
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
maternă, cu viceprefectul Boieriu, așa că e foarte posibil ca ea să fi participat la aceste evenimente. De aici putea să se nască și povestea salvării românilor (la limită, chiar a șefului acestora) de către localnicii maghiari din Abrud, ipostaziați, pentru un plus de credibilitate și de tensiune emoțională, Într-o postură feminină. De fapt, toate aceste relatări ne dezvăluie, În primul rând, care erau adevăratele raporturi dintre locuitorii români și maghiari ai orășelelor din Munți Înainte de revoluție, existența sentimentelor amicale care guvernau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
intenționalitate preponderent imagologică (venind oarecum În contradicție cu titlul lucrării), istoricul nefiind interesat În mod prioritar de viziunea particulară, subiectivă, a călătorilor asupra realității românești, ci, În principal, de Însăși această realitate, acordând atenție relatărilor doar În măsura În care ele oferă un plus de cunoaștere asupra istoriei românești, fie În sensul lărgirii informației, fie În cel al interpretării mai nuanțate a acesteia. Pentru un program de tratare a acestor surse potrivit unei intenționalități imagologice, vezi lucrarea lui Dan Amedeo Lăzărescu, Imaginea României prin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Uniunea”, publicat În Organul luminării, II, 1848, nr. 67. Kőváry László XE "László" , op. cit., p. 21. Este vorba de adunările populare convocate de tinerii radicali În Munții Apuseni cu scopul de a testa atitudinea țărănimii și de a da un plus de legitimitate revendicărilor românești. Vezi Nicolae Bocșan, „Revoluția de la 1848”, În volumul Memorandul. 1892-1894. Ideologie și acțiune politică românească, Editura Progresul Românesc, București, 1992, p. 140. Kőváry László XE "László" , op. cit., p. 21. Kőváry László XE "László" , op. cit., p. 113
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a cărui calitate de gestionar este evidentă atâta vreme cât elibera bilete de transport și era obligat să verse la casieria unității sumele încasate - chiar dacă ar putea fi încadrat în textul articolului 246 Cod Penal, prezintă toate elementele infracțiunii de creare de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase prevăzută în articolul 35 din Legea nr. 22/1969. Cât privește tentativa de delapidare ea a fost corect reținută - hotărârea de însușire fiind pusă în executare prin însăși crearea plusurilor - chiar în condițiile în care
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
elementele infracțiunii de creare de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase prevăzută în articolul 35 din Legea nr. 22/1969. Cât privește tentativa de delapidare ea a fost corect reținută - hotărârea de însușire fiind pusă în executare prin însăși crearea plusurilor - chiar în condițiile în care plusurile au fost create în mod ilicit, prin neeliberarea de bilete către călători, care au plătit prețul lor. Plusurile din gestiune, indiferent dacă provin din manipularea obișnuită a mărfurilor sau valorilor, ori au fost create
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
în gestiune prin mijloace frauduloase prevăzută în articolul 35 din Legea nr. 22/1969. Cât privește tentativa de delapidare ea a fost corect reținută - hotărârea de însușire fiind pusă în executare prin însăși crearea plusurilor - chiar în condițiile în care plusurile au fost create în mod ilicit, prin neeliberarea de bilete către călători, care au plătit prețul lor. Plusurile din gestiune, indiferent dacă provin din manipularea obișnuită a mărfurilor sau valorilor, ori au fost create prin mijloace frauduloase, ca în speță
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
delapidare ea a fost corect reținută - hotărârea de însușire fiind pusă în executare prin însăși crearea plusurilor - chiar în condițiile în care plusurile au fost create în mod ilicit, prin neeliberarea de bilete către călători, care au plătit prețul lor. Plusurile din gestiune, indiferent dacă provin din manipularea obișnuită a mărfurilor sau valorilor, ori au fost create prin mijloace frauduloase, ca în speță fac parte din gestiune și trebuie incluse în gestiune pentru a putea servi la despăgubirea persoanelor prejudiciate prin
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
valorilor, ori au fost create prin mijloace frauduloase, ca în speță fac parte din gestiune și trebuie incluse în gestiune pentru a putea servi la despăgubirea persoanelor prejudiciate prin crearea lor. De aceea însușirea sau încercarea de însușire a unor plusuri constituie infracțiunea de delapidare, respectiv tentativa. Nu există temei pentru a distinge, între plusurile obținute prin mijloace frauduloase și cele create în alt mod și a se considera că numai însușirea acestora din urmă ar constitui delapidare. În practică<footnote
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
gestiune și trebuie incluse în gestiune pentru a putea servi la despăgubirea persoanelor prejudiciate prin crearea lor. De aceea însușirea sau încercarea de însușire a unor plusuri constituie infracțiunea de delapidare, respectiv tentativa. Nu există temei pentru a distinge, între plusurile obținute prin mijloace frauduloase și cele create în alt mod și a se considera că numai însușirea acestora din urmă ar constitui delapidare. În practică<footnote Curtea de Apel București, secția a II-a penală, D. nr. 193/A/1996
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
în cadrul unei unități comerciale, a preocupat de asemenea literatura de specialitate<footnote Ilie Luță, T. Sâmbrian, „Abuz în serviciu, luare de mită, diferențiere”, în R.R.D. nr. 8/1985, p. 59 footnote>. În practică, fapta inculpatului de a-și fi creat plusuri în gestiune prin practicarea supraprețului, pe care și le-a însușit, pretinzând că diferența de preț încasată reprezintă cheltuieli administrative pe care le-a suportat cu transportul, descărcarea și depozitarea produselor respective întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de articolul
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
a însușit, pretinzând că diferența de preț încasată reprezintă cheltuieli administrative pe care le-a suportat cu transportul, descărcarea și depozitarea produselor respective întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de articolul 35 al Legii nr. 22 din 1969 (crearea de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase), articolul 2151 (delapidare) și articolul 246 Cod Penal (abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor), aflate în concurs real. În practică, fapta gestionarului<footnote T.S., sp, decizia nr. 3226 din anul 1973, R.R.D. nr. 3/1974
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
deoarece inculpatul a dobândit un folos material. III.3. Infracțiuni cu care intră în concurs Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor intră cu alte infracțiuni, cel mai adesea cu delapidarea (articolul 2151 Cod Penal) și cu crearea de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase prevăzută de articolul 35 din Legea nr.22 din 1969<footnote T.S., Sp, decizia nr. 23 din 1971, R.R.D. nr. 7/1972 footnote>. Astfel, într-o decizie de speță a Tribunalului Suprem<footnote T.S., sp
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
altă decizie<footnote C.S.J., sp, decizia nr. 1646 din anul 1992, citată după Dobrinoiu, op. cit., p. 59 footnote>, relativ recentă, Curtea Supremă de Justiție a statuat o soluție contrară. Astfel, vânzarea cu suprapreț a unor mărfuri, urmată de însușirea plusurilor create în acest mod constituie infracțiunea unică de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (articolul 246 Cod Penal) în formă continuată și nu infracțiunile concurente prevăzute de articolul 246, articolul 2451 (delapidare) și articolul 35 din Legea 22/1969. În
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
avut până acum pentru treburile statului; a doua favoare este ca din dragoste pentru mine să-l iubești pe cardinalul Richelieu.“ La moartea cardinalului, Ludovic al XIII-lea a trimis o scrisoare marchizului de Fontenay, care este o dovadă în plus a admirației și atașamentului pentru cardinal: „M. marchiz de Fontenay. Așa cum toată lumea cunoaște serviciile importante pe care mi le-a făcut vărul meu, cardinalul duce de Richelieu, și multele avantaje pe care, cu binecuvântarea lui Dumnezeu, le-am primit datorită
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aceștia sunt banii produși prin munca unită a poporului nostru, avem obligația să vedem cum îi cheltuim și pe ce îi cheltuim. Nu pretindem la un moment dat ca cei 20 de milioane să se întoarcă înapoi chiar cu un plus, cum ar fi normal, considerînd că plusul îl vom avea prin aportul pe care filmul îl va aduce în educație. Dar nu putem nici să dăm banii pentru un film care știm că nu numai că nu aduce folos educativ
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a poporului nostru, avem obligația să vedem cum îi cheltuim și pe ce îi cheltuim. Nu pretindem la un moment dat ca cei 20 de milioane să se întoarcă înapoi chiar cu un plus, cum ar fi normal, considerînd că plusul îl vom avea prin aportul pe care filmul îl va aduce în educație. Dar nu putem nici să dăm banii pentru un film care știm că nu numai că nu aduce folos educativ, dar dăunează. [...] Dar să luăm acest curs
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în cadrul organizaților private, unde accentul cade pe profit. Sistemul privat oferă oportunități foarte mari de realizare, promovare, de obținere a unor bunuri materiale, dar în același timp cere să-i dedici o mare parte din timpul tău. Fiecare tabără are plusuri și minusuri pe care fiecare angajat și le asumă atunci când se încadrează în unul din sisteme, dar cel mai important este ca fiecare individ să-și găsească locul în care se potrivește cel mai bine și în care poate să
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
fi prezentate sub forma unor reprezentări grafice, funcția lor fiind aceea de a ilustra intuitiv esența și evoluțiile fenomenelor educative studiate. Am putea spune că ele facilitează înțelegerea prin apelul la calea intuitivă de cunoaștere. Ele nu aduc, desigur, un plus de cunoaștere, dar îi acordă acesteia un suport. De altfel, efectul nu se produce, în primul rînd, asupra cercetătorului, ci asupra cititorului! Există o imensă varietate de reprezentări grafice utilizate în prelucrarea și interpretarea fenomenelor de natură educațională, dar cele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]