3,116 matches
-
conversia energiei electrice absorbite de la generator. Astfel el a constatat, că generatorul "inițial" era de fapt o mașină electrică reversibilă, care putea lucra ca un convertizor de energie bidirecțional. Motorul de curent continuu are pe stator polii magnetici și bobinele polare concentrate care creează câmpul magnetic de excitație. Pe axul motorului este situat un "colector" ce schimbă sensul curentului prin înfășurarea rotorică astfel încât câmpul magnetic de excitație să exercite în permanență o forță față de rotor. În funcție de modul de conectare a înfășurării
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
tip de motor are uzual o pereche de poli și funcționează la turații mari (3000 rpm la 50 Hz). Rotorul cu poli aparenți are armătura feromagentică sub forma unui butuc poligonal pe care sunt plasate miezurile polilor rotorici și bobine polare concentrate. În unele situații în locul bobinelor polare concentrate se pot folosi magneți permanenți. Motorul sincron cu poli aparenți are un număr mare de poli și funcționează la turații mai reduse. Accesul la înfășurarea rotorică se face printr-un sistem inel-perie
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
de poli și funcționează la turații mari (3000 rpm la 50 Hz). Rotorul cu poli aparenți are armătura feromagentică sub forma unui butuc poligonal pe care sunt plasate miezurile polilor rotorici și bobine polare concentrate. În unele situații în locul bobinelor polare concentrate se pot folosi magneți permanenți. Motorul sincron cu poli aparenți are un număr mare de poli și funcționează la turații mai reduse. Accesul la înfășurarea rotorică se face printr-un sistem inel-perie asemănător motorului de inducție. Motoarele sincrone cu
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
acest Boar. Potrivit unei versiuni, ar fi vorba de un țăran care-și conduce cei șapte boi ("septem triones") din constelația Ursa Mare cu ajutorul câinilor săi "Chara" și "Asterion" (din constelația Câinii de Vânătoare). Boii ar fi legați de axa polară, iar Boarul ar perpetua rotația cerului. "Boarul" ar putea fi semizeul Philomelos, inventatorul plugului, lucru ce i-a plăcut mamei sale Demeter, zeița secerișului, care l-a fixat pentru totdeauna pe bolta cerească. Vechea constelație "Mons Maenalus" („Muntele Manalus”), creată
Boarul (constelație) () [Corola-website/Science/303207_a_304536]
-
observațiilor imagistice și infra-imagistice ale fenomenelor cerești, atât diurne cât și nocturne. Răspândirea pe Internet a informațiilor legate de spațiul cosmic a făcut ca multe dintre fenomene să poată fi observate de către tot mai mulți astronomi, mai ales formarea aurorelor polare, aparițiile de comete și ocultațiile. Dezvoltarea soft-urilor care permit ghidajul telescoapelor și camerelor de luat vederi, precum și măsurătorile foarte precise ale vitezei luminii au făcut posibile realizarea de imagini de înaltă calitate și de aducerea unor contribuții majore ale
Astronom () [Corola-website/Science/302289_a_303618]
-
canini alungiți) pentru lupte și pentru atragerea sexului opus. Oamenii folosesc fildeșul din colți pentru sculptat. Nativii numesc osul penisului unui mascul "oosik" și îl folosesc pentru a crea cuțite. Morsele au doar trei dușmani naturali: oamenii, orca și ursul polar. Urșii polari vânează doar morsele bolnave sau puii, care rămân în urma turmei. Legi federale din SUA și Canada protejează morsele și stabilesc limite pentru vânatul anual. Doar în circumstanțe deosebite i se permite unei persoane străine de aceste câteva comunități
Morsă () [Corola-website/Science/302309_a_303638]
-
pentru lupte și pentru atragerea sexului opus. Oamenii folosesc fildeșul din colți pentru sculptat. Nativii numesc osul penisului unui mascul "oosik" și îl folosesc pentru a crea cuțite. Morsele au doar trei dușmani naturali: oamenii, orca și ursul polar. Urșii polari vânează doar morsele bolnave sau puii, care rămân în urma turmei. Legi federale din SUA și Canada protejează morsele și stabilesc limite pentru vânatul anual. Doar în circumstanțe deosebite i se permite unei persoane străine de aceste câteva comunități să vâneze
Morsă () [Corola-website/Science/302309_a_303638]
-
linie dreaptă de capitala României, București. Stațiunea de cercetare se află într-o zonă acoperită cu rocă, nu cu gheață. Ea oferă numeroase posibilități de acces pe calota antarctică și pe jos, și cu mașini cu șenile. Accesul la baza polară românească din Antarctica se poate face în două moduri: fie cu elicopterul de la stația Davis, aflată la aproximativ 80 Km NE, fie pe jos sau prin mijloace motorizate pe rutele stabilite de la cele două stații vecine (rusă și chineză), în
Stația Law-Racoviță () [Corola-website/Science/302317_a_303646]
-
Davis, aflată la aproximativ 80 Km NE, fie pe jos sau prin mijloace motorizate pe rutele stabilite de la cele două stații vecine (rusă și chineză), în cazul folosirii transportului naval. În anul 1986 Australia a construit Stațiunea Law de cercetări polare pe actualul amplasament, aceasta fiind folosită de echipele de cercetare din această țară pentru perioadă de vară polară. Demersul exploratorului Teodor Negoiță de a inaugura o bază românească în Antarctica a demarat în anul 1997, când a început să prezinte
Stația Law-Racoviță () [Corola-website/Science/302317_a_303646]
-
cele două stații vecine (rusă și chineză), în cazul folosirii transportului naval. În anul 1986 Australia a construit Stațiunea Law de cercetări polare pe actualul amplasament, aceasta fiind folosită de echipele de cercetare din această țară pentru perioadă de vară polară. Demersul exploratorului Teodor Negoiță de a inaugura o bază românească în Antarctica a demarat în anul 1997, când a început să prezinte lucrări la „Tratatul antarctic”, la care România aderase încă din anul 1971. Nici un român nu prezentase până atunci
Stația Law-Racoviță () [Corola-website/Science/302317_a_303646]
-
bază românească în Antarctica a demarat în anul 1997, când a început să prezinte lucrări la „Tratatul antarctic”, la care România aderase încă din anul 1971. Nici un român nu prezentase până atunci contribuții evidențiate prin cercetări. Deși apreciată de cercetătorii polari din celelalte țări, activitatea sa nu a fost recunoscută ca atare de către Academia Română. Teodor Negoiță a beneficiat în anul 2000, de onoarea de a avea cuvântul de deschidere, cu ocazia „Tratatului antarctic” desfășurat la Londra, în fața a 43 de țări
Stația Law-Racoviță () [Corola-website/Science/302317_a_303646]
-
doi ani de negocieri, cu prilejul întâlnirii anuale a Tratatului Antarctic, care s-a desfășurat în orașul Stockholm (Suedia) în iunie 2005, s-a semnat un acord prin care Australia a donat Fundației Antarctice Române și Institutului Român de Cercetări Polare, conduse de Teodor Negoiță, una dintre bazele sale de cercetare de pe coasta de est a Antarcticii (Stația Law). Semnarea acestui acord a avut loc în prezența ambasadorilor celor două state: România și Australia. Totodată s-a stabilit ca noua stațiune
Stația Law-Racoviță () [Corola-website/Science/302317_a_303646]
-
recunoscute eforturile de continuare a tradiției începute de Emil Racoviță în urmă cu mai bine de un secol. Cu scopul de a inaugura stația din Antarctica, Teodor Negoiță a efectuat cea de-a XIII-a expediția a sa în regiunile polare, petrecând două luni și jumătate pe continentul antarctic, într-o echipă de cercetare alături de două femei, cercetătoare în domeniul biologiei și biochimiei, primele românce în Antarctica. Scopul cercetării a fost, în afară de preluarea bazei, cel de a preleva probe de sol
Stația Law-Racoviță () [Corola-website/Science/302317_a_303646]
-
din România. Spre deosebire de proiecte similare ale unor state europene, proiecte care sunt finanțate de statul respectiv, Stația Law-Racoviță este o inițiativă privată. Ea se află în subordinea Fundației Antarctice Române, aflată la rândul ei în subordinea Institutului Român de Cercetări Polare, ambele organisme private, conduse de exploratorul polar Teodor Negoiță, primul român care a atins Polul Nord pe schiuri (21 aprilie 1995). Datorită subfinanțării, stația funcționează numai în timpul verii australe.
Stația Law-Racoviță () [Corola-website/Science/302317_a_303646]
-
state europene, proiecte care sunt finanțate de statul respectiv, Stația Law-Racoviță este o inițiativă privată. Ea se află în subordinea Fundației Antarctice Române, aflată la rândul ei în subordinea Institutului Român de Cercetări Polare, ambele organisme private, conduse de exploratorul polar Teodor Negoiță, primul român care a atins Polul Nord pe schiuri (21 aprilie 1995). Datorită subfinanțării, stația funcționează numai în timpul verii australe.
Stația Law-Racoviță () [Corola-website/Science/302317_a_303646]
-
Ursul polar ("Ursus maritimus") este un urs alb care trăiește în zonele nordice înghețate ale Oceanului Arctic, fiind cel mai mare animal de pradă întâlnit pe uscat. Durata vieții sale este de 35-40 ani. Ursul polar este un mamifer mare, greutatea acestuia
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
Ursul polar ("Ursus maritimus") este un urs alb care trăiește în zonele nordice înghețate ale Oceanului Arctic, fiind cel mai mare animal de pradă întâlnit pe uscat. Durata vieții sale este de 35-40 ani. Ursul polar este un mamifer mare, greutatea acestuia ajungând până la 300-600 kg la masculi și 150-300 kg la femele, înălțimea la 1,8 m și lungimea la 2,5 m. Are o blană de culoare albă. Ghearele mari și puternice sunt capabile
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
și puternice sunt capabile să doboare adversarii naturali. Are un strat de grăsime alba sub piele, care îl ajută să se protejeze împotriva frigului, această caracteristică fiind întâlnită și la alte animale din tundră. Este un înotător excelent. Corpul ursului polar este asemănător cu cel al unui urs brun. Capul poate ajunge la peste 40 cm lungime, cu circumferința de aproximativ 30 cm. Au buze extensibile, dinții sunt mai mici ca la celelalte specii, dar mai ascuțiți, gâtul mai puternic. Au
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
stea până la 5 minute. Ca și oamenii se deplasează atingând solul cu călcâiele, dar și cu talpa și pot adopta o poziție bipedă ceea ce îi avantajează atunci când trebuie să observe pericolele, să caute hrană sau să lupte. Înălțimea unui urs polar este de 1,3 - 1,6 m. Ursul polar este răspândit în ținutul arctic. Acesta se întâlnește în mediul polar arctic și anume în apele Oceanului Arctic, dar și pe uscatul înconjurător. Oimiakon și Verhoiansk au un climat polar datorită
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
atingând solul cu călcâiele, dar și cu talpa și pot adopta o poziție bipedă ceea ce îi avantajează atunci când trebuie să observe pericolele, să caute hrană sau să lupte. Înălțimea unui urs polar este de 1,3 - 1,6 m. Ursul polar este răspândit în ținutul arctic. Acesta se întâlnește în mediul polar arctic și anume în apele Oceanului Arctic, dar și pe uscatul înconjurător. Oimiakon și Verhoiansk au un climat polar datorită limitei climatice de iarnă mai joase cu 10 °C
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
o poziție bipedă ceea ce îi avantajează atunci când trebuie să observe pericolele, să caute hrană sau să lupte. Înălțimea unui urs polar este de 1,3 - 1,6 m. Ursul polar este răspândit în ținutul arctic. Acesta se întâlnește în mediul polar arctic și anume în apele Oceanului Arctic, dar și pe uscatul înconjurător. Oimiakon și Verhoiansk au un climat polar datorită limitei climatice de iarnă mai joase cu 10 °C decât în Antarctica. Temperatura aici este cuprinsă între -20 °C și
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
urs polar este de 1,3 - 1,6 m. Ursul polar este răspândit în ținutul arctic. Acesta se întâlnește în mediul polar arctic și anume în apele Oceanului Arctic, dar și pe uscatul înconjurător. Oimiakon și Verhoiansk au un climat polar datorită limitei climatice de iarnă mai joase cu 10 °C decât în Antarctica. Temperatura aici este cuprinsă între -20 °C și -40 ° C, iar vara ajungând la peste 0 °C. Precipitațiile sunt aproximativ de 100-300 ml/an. De asemeni apar
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
la peste 0 °C. Precipitațiile sunt aproximativ de 100-300 ml/an. De asemeni apar cicloni. Vara are loc topirea gheții. Ziua durează 5 luni, iar în ultima lună este semiîntuneric. În sud, unde este mai uscat, apare solul cu stepă polară (tufe mici, mușchi, licheni, ierburi). Aceasta atrage urșii polari. Dar locul preferat de urșii polari este calota glaciară din Oceanul Arctic deoarece aici sunt mamifere marine. În apa oceanică viața este mai abundentă decât pe continent. Aici urșii polari găsesc ușor
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
ml/an. De asemeni apar cicloni. Vara are loc topirea gheții. Ziua durează 5 luni, iar în ultima lună este semiîntuneric. În sud, unde este mai uscat, apare solul cu stepă polară (tufe mici, mușchi, licheni, ierburi). Aceasta atrage urșii polari. Dar locul preferat de urșii polari este calota glaciară din Oceanul Arctic deoarece aici sunt mamifere marine. În apa oceanică viața este mai abundentă decât pe continent. Aici urșii polari găsesc ușor hrana, care constă în foci. Ei parcurg spre nord
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
Vara are loc topirea gheții. Ziua durează 5 luni, iar în ultima lună este semiîntuneric. În sud, unde este mai uscat, apare solul cu stepă polară (tufe mici, mușchi, licheni, ierburi). Aceasta atrage urșii polari. Dar locul preferat de urșii polari este calota glaciară din Oceanul Arctic deoarece aici sunt mamifere marine. În apa oceanică viața este mai abundentă decât pe continent. Aici urșii polari găsesc ușor hrana, care constă în foci. Ei parcurg spre nord sau spre sud distanțe de până la
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]