2,765 matches
-
de 27 august 1976 în Municipiul București. A absolvit în anul 2002 Facultatea I.M.S.T. - Specializarea Inginerie economică din cadrul Institutului Politehnic București, obținând calificarea de inginer economist și a continuat studiile cu un master în Managementul Resurselor Umane tot în cadrul Institutului Politehnic București. În anul 2008 a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității Româno-Americane, obținând calificarea de licențiat în drept. Anca-Cristina Zevedei este din anul 2002 membru al Partidului Democrat și a ocupat funcția de Președinte al Organizației de Femei PD - sector
Anca-Cristina Zevedei () [Corola-website/Science/315806_a_317135]
-
să ascultați vocile lumii ! RFI România este prima și cea mai mare filiala înființată de Radio France Internaționale în afara Franței. Totul a început în 1990 când RFI a dorit să înființeze un post de radio bilingv în parteneriat cu Institutul Politehnic București. În decembrie 1992, Consiliul Național al Audiovizualului a atribuit Universității Politehnica București o licență de emisie pe frecvența de 93,5 Mhz pentru Radio Școală Delta. Acordul prevedea preluarea emisiunilor produse de RFI Monde și de Redacția Română din
RFI România () [Corola-website/Science/316531_a_317860]
-
Politehnicii (Stan Vidrighin, Emanuil Ungureanu, dr. Emanuel Cosma, dr. George Dobrin etc.) și la înființarea sa în 15 noiembrie 1920, este numit la recomandarea lui Traian Lalescu profesor suplinitor la Catedra de Geometrie Descriptivă, fiind astfel unul dintre ctitorii Școalei Politehnice. La 1 decembrie 1923 este numit profesor provizoriu, iar la 1 ianuarie 1926 este numit prin Decret Regal profesor definitiv, post pe care îl va deține până la pensionare, în 1962. La politehnică întocmește caietul de sarcini pe baza căruia Duiliu
Victor Vlad () [Corola-website/Science/316119_a_317448]
-
de șantier, împreună cu Constantin C. Teodorescu. Încă din 1920 propune înființarea în cadrul politehnicii a unei facultăți de construcții. În 1929 înființează "Cercul de inițiativă pentru înființarea Facultății de Construcții", al cărui președinte devine, iar Consiliul de Perfecționare Profesională al Școlii Politehnice este de acord în 4 noiembrie 1929, însă va mai trebui să aștepte. În 3 iunie 1932, respectiv 4 decembrie 1940 înaintează noi memorii, ultimul având succes, Facultatea de Construcții înființându-se în anul 1941, el însuși fiind numit decan
Victor Vlad () [Corola-website/Science/316119_a_317448]
-
îndeplinește până în 1948 și din nou între anii 1956 - 1961. Din 1948 și până la pensionare va fi șeful Catedrei de Construcții Civile. La politehnică se preocupă și de aspecte ale vieții sociale, înființând în 1920 "Societatea sportivă a studenților Școlii Politehnice", originea lui Poli Timișoara, fiind primul ei președinte. În 1957 a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. a III-a, iar în 1962 a primit titlul de profesor universitar emerit. A organizat și a fost un lung și de ani
Victor Vlad () [Corola-website/Science/316119_a_317448]
-
1911 a fost admis la facultatea de matematică a Universității Novorossisk din Odesa. În anul 1914 este îndreptat pe frontul românesc, unde a luptat ca soldat al armatei țariste. În anul 1916, folosindu-se de întreruperile dintre lupte, absolvă Institutul Politehnic din București, facultatea de construcții. În anul 1917 participă la organizarea Comitetului moldovenesc al soldaților frontului. În luna octombrie al anului 1917 participă la lucrările congresului soldaților moldoveni. Uniunea Social- democrată îl înaintezează deputat în Parlamentul basarabean "Sfatul Țării". La
Dumitru Dron () [Corola-website/Science/320147_a_321476]
-
aibă diverse ocupații mărunte pentru a câștiga banii necesari întreținerii familiei. Puține din scrierile sale au fost publicate atunci, majoritatea lucrărilor fiind „de sertar”. În perioada 1945-1948 a lucrat ca muncitor. La recomandarea prof. dr. Ilie Murgulescu, rector al Institutului Politehnic din Timișoara, a fost angajat ca docent pentru limba germană, funcție deținută între 1 februarie și 31 octombrie 1948. A fost din nou demis, cu interdicția de a preda în învățământ, astfel că în perioadele 1950-1956 și 1958-1962 a lucrat
Rudolf Hollinger () [Corola-website/Science/320214_a_321543]
-
materiale, părinții îl înscriu la liceul Andrei Șaguna din Brașov, pe care îl va urma între 15 septembrie 1918 și 30 iulie 1926 și unde își susține bacalaureatul. Imediat după terminarea liceului se înscrie la Facultatea de Electromecanică a Școalei Politehnice din Timișoara, pe care o va absolvi în 1931. Ca profesori i-a avut pe Victor Vâlcovici, Valeriu Alaci, Plautius Andronescu, Pompiliu Nicolau, Victor Vlad și Marin Bănărescu. În 23 februarie 1931 și-a susținut lucrarea de diplomă cu titlul
Ioan Vlădea () [Corola-website/Science/320308_a_321637]
-
al Universității Tehnice „Gh. Asachi” din Iași (din 15 februarie 2008). s-a născut la data de 10 noiembrie 1949, în comuna Calnic (județul Gorj). După absolvirea studiilor medii la Liceul Teoretic din Turnu Severin (1964-1967), a studiat la Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iași, Facultatea de Hidrotehnica (1967-1972). În anul 1981 a obținut titlul științific de Doctor în Inginerie civila cu teza în domeniul atenuarii colmatării lacurilor de acumulare din zona Moldovei iar în 2007 a absolvit studiile de Master
Ion Giurma () [Corola-website/Science/321140_a_322469]
-
dar și în domenii conexe. În prezent, s-a retras din toate firmele și este corporate advisor pentru mai multe companii de pe piața românească și internațională. A absolvit liceul „Mihai Viteazul”, secția de matematică - fizică. Ulterior a urmat cursurile Institutului Politehnic București, fiind licențiat al Facultății de Chimie Industrială. Începând cu anul 1985 a fost director de unitate la CENTROCOOP. După Revoluția din 1989, a intrat în afaceri, fiind până în prezent fondator, acționar sau administrator la mai multe firme, în domeniul
Răzvan Petrovici () [Corola-website/Science/320573_a_321902]
-
Adamo s-a clasat pe primul loc împreună cu alte două propuneri care au convins Autoritatea de transport să adopte o schemă cu mai multe culori. (După aceea D'Adamo a câștigat un masterat în planificarea transporturilor și inginerie la Institutul Politehnic din Brooklyn și a lucrat pentru autorități de transport; a fost responsabil de organizarea și construcția a ceea ce astăzi este Sistemul de transport cu autobuzul din Westchester Conunty). Totuși, liniile nu sunt denumite după culorile care le reprezintă (Linia Albastră
Metroul din New York () [Corola-website/Science/320669_a_321998]
-
(n. 1929, Iași, România - d. 29 iunie 2015, Boulogne-Billancourt) a fost un fizician româno-francez, membru al Academiei Franceze de Știință, șef de cercetare al CNRS și profesor la Institutul Politehnic ("l'E'cole Polytechnique") din Paris. Cercetătorul și-a dat doctoratul în știință în 1951 la École Polytechnique din Paris, după care a făcut studii postdoctorale timp de un an de zile în cercetare la Universitatea din Liverpool din Regatul
Ionel Solomon () [Corola-website/Science/321519_a_322848]
-
și apărea doar un singur ziar- Komunist - numit organ al Comitetului orășenesc de partid și ai Sovietului de deputați din Bălți. La cele 32 de școli de cultură generală învață peste 20 de mii de elevi. Există o școală medie politehnică, o școală de muzică și una de medicină, în care învață peste 2 mii de persoane. Institutul pedagogic de Stat „Alecu Russo” la care își făceau studiile peste 6500 de studenți, avea numai patru facultăți: filologie, științe fizico-matematice, limbi străine
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Învățând cu temeinicie strungăria, în 6 luni am ajuns șeful cursului și inspector de protecția muncii. La Vatră Dornei am frecventat cu regularitate ședințele "Cenaclului Ion Luca" unde maestrul retras își continuă opera. În 1955 îl găsim strungar la Institutul Politehnic din Iași, catedră de mașini unelte a prof.univ.dr.Gh.Casler și corespondent regional al ziarului “Sportul Popular”. Colaborând la ziarul “Flacăra Iașului”, a devenit și corespondent al ziarului “Neuer Weg”, “Pentru Patrie”, “Vânătorul și pescarul sportiv". “Aripile Patriei” (asta spre aducere
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
(n. 16 iunie 1954, Ludești, jud. Dâmbovița) este un inginer, cercetător, inventator, profesor universitar, prozator, poet din România. Este membru al Academiei de Stiinte Tehnice din România. 1978-Institutul Politehnic București,Facultatea de Electrotehnica; 1985-Doctorat în mașini electrice, la Institutul Politehnic București, conducător științific Prof.dr.ing. Alexandru Fransua; 2009-Doctor honoris causa al Universității Valahia din Târgoviște. 1985-Universitatea Southampton, Anglia, Prof. Carlos Alberto Brebbia, metoda elementului de frontieră în electrotehnica; 1987-Institutul de
Nicolae Vasile () [Corola-website/Science/320769_a_322098]
-
(n. 16 iunie 1954, Ludești, jud. Dâmbovița) este un inginer, cercetător, inventator, profesor universitar, prozator, poet din România. Este membru al Academiei de Stiinte Tehnice din România. 1978-Institutul Politehnic București,Facultatea de Electrotehnica; 1985-Doctorat în mașini electrice, la Institutul Politehnic București, conducător științific Prof.dr.ing. Alexandru Fransua; 2009-Doctor honoris causa al Universității Valahia din Târgoviște. 1985-Universitatea Southampton, Anglia, Prof. Carlos Alberto Brebbia, metoda elementului de frontieră în electrotehnica; 1987-Institutul de Tehnologie New Jersey, Newark, SUA, Prof. Raj Patrap Misra, fiabilitatea componentelor
Nicolae Vasile () [Corola-website/Science/320769_a_322098]
-
n. 29 iunie 1953 în Dej, județul Cluj) este un om de afaceri român, patronul grupului de firme UTI Grup. Este fiul generalului Tiberiu S. Urdăreanu, fost șef al Comandamentului de Tancuri și Auto în vremea comunismului. A absolvit Institutul Politehnic București - Facultatea de Automatică în 1977 și Universitatea din Leicester, Marea Britanie, în 1998. Între 1978 și 1984 a lucrat în Ministerul Industriilor și Construcțiilor de Mașini, iar între 1984 și 1993, la Ministerul Apărării Naționale - Institutul de Cercetări al Armatei
Tiberiu Urdăreanu () [Corola-website/Science/320900_a_322229]
-
Economiei Naționale (1938-1945) și Ministerul Minelor și Petrolului (1945-1949). În anul 1950, institutul a fost desființat, clădirile, laboratoarele, colecțiile și studiile sale fiind împărțite între Comitetul Geologic Român și Întreprinderea de Prospecțiuni Geologice. Gheorghe Macovei (1880-1968), geolog, profesor la Institutul Politehnic din București, membru al Academiei Române din anul 1939, a fost director al Institutului geologic și după 1950, președinte al Comitetului Geologic. Reînființat în anul 1960 (anexa nr.5), ca unitate bugetară în cadrul Comitetului Geologic de Cercetare și Exploatare a Bogățiilor
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
Consiliului Tehnic al Pădurilor și șef de serviciu al plantațiunilor în Direcția Tehnică a Administrației Forestiere a Statului. Incepând cu anul 1896 este conferențiar și mai apoi profesor la Școala de la Brănești, iar între anii 1923-1933 este profesor la Școala Politehnică din București și șef de catedră. A predat de-a lungul anilor materiile: silvicultură, drept și protecția pădurilor, economie politică teoretică și aplicată, administrație forestieră și politică forestieră. A pledat pentru o silvicultură modernă, de inspirație vestică, dar adaptată specificului
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
Vișeu de Sus, vechea școală amplasată pe strada Păcii, lângă biserică ortodoxă, unde acum funcționează o grădiniță. Liceul l-a terminat la "Dragoș-Vodă" din Sighetu-Marmației, județul Maramureș. În anul 1953 a studiat în cadrul Facultății de Mecanică a Transporturilor din cadrul Institutului Politehnic din Cluj-Napoca. A fost o perioadă foarte dificilă pentru Gheorghe Volcovinschi deoarece familia nu a mai reușit să îl sprijine la facultate. În 1957 a terminat stagiul militar după care a lucrat ca proiectant, mecanic și apoi chimist la Exploatarea
Gheorghe Volcovinschi () [Corola-website/Science/317363_a_318692]
-
de Cercetări Miniere din Baia Mare. În Baia-Mare și-a desfășurat mare parte din activitatea de chimist și inventator. A studiat și la București începând din 1960, unde a urmat cursurile Facultății de Chimie Industrială, specializarea tehnologia substanțelor anorganice din cadrul Institutului Politehnic. În perioada 1970-1971 a efectuat un curs de specializare în domeniul ergonomiei, pe care l-a terminat cu diplomă de specialist în ergonomie. A fost coordonatorul acestui program. Este recunoscut pentru invențiile sale din diverse domenii: Pe bază de contract
Gheorghe Volcovinschi () [Corola-website/Science/317363_a_318692]
-
Ambasador al Anului”, iar în 2005 este declarat „Diplomat al Anului” de către cotidianul bucureștean Nine O'Clock. Este decorat în 2006 cu Marea Cruce de Merit a Germaniei. Este absolvent al Facultății de Tehnologie a construcțiilor de mașini a Universtății Politehnice din București și a urmat studii postuniversitare în domeniul relațiilor internaționale și economiei mondiale la Academia Diplomatică din Viena și Institutul Român de Studii Internaționale, unde a obținut diplome de merit. În prezent, este doctorand în domeniul științelor economice la
Adrian Cosmin Vierița () [Corola-website/Science/317411_a_318740]
-
Din anul 1950, a funcționat fără întrerupere în învățământul superior economic. În 1950, este numit Asistent la Institutul de Științe Economice și Planificare Iași, unde a predat până în 1955. Apoi, între 1955 și 1963, a predat ca Lector la Institutul Politehnic Iași, Facultatea de Industrie Ușoară, secția ingineri tehnico-economici, având în această perioadă o bogată publicistică în domeniul industriei ușoare. În 1962, în urma divizării secției tehnico-economică a Institutului Politehnic, a fost transferat la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Studii Economice
Ioan Burduja () [Corola-website/Science/321804_a_323133]
-
1955. Apoi, între 1955 și 1963, a predat ca Lector la Institutul Politehnic Iași, Facultatea de Industrie Ușoară, secția ingineri tehnico-economici, având în această perioadă o bogată publicistică în domeniul industriei ușoare. În 1962, în urma divizării secției tehnico-economică a Institutului Politehnic, a fost transferat la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Studii Economice, care se înființase atunci, la disciplina Finanțe generale, secția Finanțe și Contabilitate, unde a funcționat ca Conferențiar provizoriu până în 1971, an în care a ocupat prin concurs postul
Ioan Burduja () [Corola-website/Science/321804_a_323133]
-
industria alimentară, tema tezei: “Separarea suspenziilor de levuri prin metoda de electroflotație”, Universitatea de Stat a Tehnologiilor Alimentare a Ucrainei, Kiev ,1984. Studii medii: 1954-1965 - școală medie Nr. 2 “A.V. Suvorov”, or. Cahul; <br> Studii superioare : 1965 - 1970 Institutul Politehnic din Chișinău “S. Lazo”, specialitatea - Tehnologia de construire a mașinilor, strunguri și scule pentru așchierea metalelor, facultatea Mecanică; 1978-1979 Institutul de Patentare a Comitetului de Stat al Sovietului Miniștrilor URSS; <br> Studii postuniversitare: 1979-1983, Doctorantura, Institutul Tehnologic de Alimentare din
Ion Panașescu () [Corola-website/Science/321326_a_322655]