3,622 matches
-
monahală, li s-a destăinuit. Și, cum se întâmpla atunci, unul dintre cei patru era turnător. Astfel urmează percheziția și cărțile sunt confiscate. Deci, consecințe au fost. Pe de altă parte s-a realizat un canon alternativ al literaturii române postbelice, canon alternativ la cel oficial. Acest canon s-a realizat tocmai pe baza acestor cărți trimise în ciuda tuturor riscurilor. A.S. Dumneavoastră despre Jurnal în Nicolae Steinhardt și paradoxurile libertății: "Avatarurile politice ale Jurnalului fericirii se constituie într-o narațiune (vai
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de cercetător lui Steinhardt în momentul în care e luat în discuție schimbul epistolar și de colete al acestuia cu intelectualii români aflați în exil, subliniindu-se că datorită acestui schimb s-a realizat "un canon alternativ al literaturii române postbelice, canon alternativ la cel oficial". Că George Ardelanu nu cade în hagiografie (el însuși mărturisește așa cum am văzut mai sus, că a încercat să evite asta) e evident dacă oferim poziția sa în ceea ce privește chestiunea "diletantul". Ceea ce eu am considerat a
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
și note de Mircea Ivănescu, Editura Adonai, București, 1995. Manolescu, Ion, Literatură memorialistică. Radu Petrescu, Ion D. Sârbu, N. Steinhardt, Antologie, prefață, dosare critice, comentarii, note și bibliografie adnotată de I. Manolescu, Editura Humanitas, București, 1996. Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică Lista lui Manolescu,2.Proza. Teatrul, Aula, Brașov, 2001. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române: 5 secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. Negoițescu, Ion, Scriitori contemporani, ediție îngrijită de Dan Damaschin, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994. Nicolescu, Basarab
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
om de excepție. În anul 1947 s-a străduit să construiască un pavilion nou, având 100 de paturi, în Spitalul din Oltenița. Doctorul Lucian Popescu rămâne o personalitate emblematică a municipiului dunărean, un adevărat ”doctor Poenaru”, din perioada interbelică și postbelică. Regizorul Dan Puican ( născut în 1933) Nici arta teatrală nu este lipsită de reprezentanți în municipiul dunărean. În Oltenița au văzut lumina zilei doi mari reprezentanți ai scenei românești, actorul de comedie Dem Savu, trecut de mult Styx-ul, dar
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
al destalinizării, sociologul Mihail Ralea, fost titular al Departamentului Artelor în guvernul dr. Petru Groza, înainta conducerii de partid o amplă anchetă în care analiza în detaliu modul în care evoluase relația dintre intelectuali și puterea comunistă pe parcursul primului deceniu postbelic 1. În cuprinsul documentului, erau investigate cu minuțiozitate mijloacele prin care partidul reușise să aducă sub ascultare categoria "creatorilor de cultură" (scriitori, artiști plastici, actori, profesori). Pentru Mihail Ralea succesul oricărei transformări sociale, de amploarea celei care avusese loc după
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
burgheză/decadentă 2. Arestările, detențiile, domiciliul obligatoriu, marginalizările, comprimările, demascările publice, și, nu în ultimul rând, instituirea terorii ca stare de spirit cotidiană au fost direcțiile principale ale revoluției culturale declanșate după 19483. M. Ralea identifica la sfârșitul primului deceniu postbelic trei categorii de intelectuali: cei educați "complet", credincioși regimului, "nelămuriții", indiferenți doctrinar, și "dușmanii iremediabili" care trebuiau izolați și împiedicați prin orice mijloace să saboteze 4. Nemulțumirile intelectualilor în regimul de democrație populară erau cauzate de starea materială precară, abuzurile
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
abia venit de la Leningrad, Ianoși ajunge cadru didactic la Institutul de Artă Teatrală. Onest, își admite lacunele: la catedră era îndatorat "marxism-leninismului"26 (ghilimelele sunt esențiale aici și am să explic și de ce atunci când voi vorbi despre natura regimului politic postbelic). Anul 1956 este un moment-cheie pentru istoria comunismului sovietic și est-european, bine reflectat și în volum. Deși în mod public nu iese din cadrele conformismului politic (participă în redacția ziarului de limbă maghiară Előre la întocmirea textelor ideologice), în plan
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
istoriografic, prelungit și după 1989, pare dinamitată. Pe de altă parte, poate merita subliniat că economistul Costin Murgescu s-a păstrat în intervențiile publice - mai ales din Era socialistă 43 - în limitele ortodoxiei ideologice a regimului Ceaușescu. Natura regimului politic postbelic Cu toate acestea, autobiografia semnată de Ion Ianoși este un instrument foarte util pentru a glosa pe marginea naturii regimului politic românesc din a doua jumătate a secolului trecut. Merită să exploatăm informația oferită de memorialist urmărind tema definirii regimului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
condamnă "orice totalitarism (subl. n.), extremism, violență, intoleranță"51; pe lângă respingerea înregimentării se subînțelege că și regimul delimitat de anii 1948 și 1989 se înscrie în aria sistemelor politice totalitare. Prin urmare, în contextul agitat postdecembrist, Ianoși admite că regimul postbelic a fost unul totalitar. Problematică este însă scoaterea din discuție a responsabilităților Secției în care a lucrat - cumva în contratimp cu unele tendințe importante din istoriografie, care au pus tot mai mult accent asupra faptului că tocmai Partidul comunist (cu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
este lumea întreagă"6. Și dacă improvizația dramatică dedicată festivalului din 1953 rămâne o notă de subsol în biografia creatoare a lui Aurel Baranga, Mielul turbat devine, o dată cu publicarea și montarea sa, o piesă în jurul căreia se articulează un canon postbelic. În acest punct, inteligența scriitorului se întâlnește cu fidelitatea membrului de partid, textul ce rezultă fiind unul paradigmatic pentru maniera în care oficialitatea înțelege să recicleze specia comediei în comunism. Spiritul democrației populare reclamă detașarea de modelul perimat și reacționar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
change occurring in the Romanian-Soviet relationships after 1964 and had consequently adapted his work according to the rules of national communism. Keywords: Romanian literature, Eugen Barbu, Communist Party, Romanian-Soviet relationships, national communism Fără îndoială unul dintre cei mai reprezentativi scriitori postbelici, Eugen Barbu este unul dintre mitografii talentați ai regimului comunist. Marile narațiuni ideologice și legitimizatoare, pentru a prelua terminologia lui François Lyotard, sunt vehiculate nu doar de propaganda deschisă a discursurilor politice, ele solicită o resubiectivizare în scenarii elaborate și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu noile autorități, dar Școala sociologică nu și-a mai reluat activitatea cunoscută dinainte de 1939. Chiar dacă în anul 1946 Stahl și Golopenția au organizat mici cercetări de teren colective, rezultatele acestora au rămas neprelucrate și nepublicate. Deși în acești ani postbelici se făcea tot mai simțită marginalizarea celor care predaseră sociologia la Universitatea din București, duritatea desființării din anul 1948 i-a surprins pe membrii școlii gustiene. În vara anului 1948 a avut loc reforma învățământului, ocazie cu care sociologia a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de aceasta. În măsura în care admitem că "(...) intelectualul nu este doar o categorie politică și teoretică, ci și, mai ales, o construcție ideologică"1 putem operaționaliza premisa că, dacă este să analizăm maniera în care s-au constituit reperele simbolice ale României postbelice, trebuie să luăm în considerare rolul indiscutabil pe care intelectualii l-au jucat în calitatea lor de prelați ai unei veritabile "religii politice"2. Acesta nu este, desigur, punctul de plecare al unui "rechizitoriu" orientat retrospectiv, care să abordeze în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
termenului, ceea ce-l va determina, în prima parte a secolului trecut, pe neomarxistul Karl Mannheim, întemeietor al sociologiei cunoașterii, să sugereze soluția trecerii de la "concepția particulară" asupra ideologiei la "concepția totală"13. Asta nu va împiedica însă ca, în perioada postbelică, să se formeze un veritabil "cortegiu funerar", alcătuit din intelectuali ce se grăbesc să anunțe "sfârșitul ideologiei" și care include nume importante, pe o linie deschisă de scriitorul Albert Camus, continuată de filosoful politic Raymond Aron, de sociologul american Daniel
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și Timpul. E unul dintre organizatorii Festivalului Internațional de Poezie de la Sibiu. Cristian VASILE este cercetător științific II în cadrul Institutului de Istorie "N. Iorga" (Programul IV România și Europa în secolul XX). S-a remarcat atât în domeniul istoriei ecleziastice postbelice, cât și prin studiile dedicate culturii, sistemului educațional, ideologiei și propagandei în perioada comunistă. A publicat monografii consacrate Bisericii Ortodoxe Române și Bisericii Greco-Catolice. În 2006 s-a alăturat unui demers științific și moral-civic, ca membru și secretar științific al
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Drăgan, Lupeni 29, Editura Meridiane, București, 1963, p. 5. 17 Câteva afirmații poate ar fi meritat detaliate. Spre exemplu, Daniel Cristea-Enache susține - fără să ofere exemple - că mulți dintre curajoșii post-festum, anticomuniștii de după căderea comunismului, ocolesc punctele sensibile ale istoriei postbelice a României, spre deosebire de Paul Cornea, "fostul ilegalist și intelectual de stânga", care "a făcut un proces al comunismului pe cât de profund, pe atât de dureros și pe cât de exact, pe atât de nuanțat" (p. 298). Sunt acești anticomuniști postcomuniști istorici
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în noua societate. Dacă debutul poetic al lui Victor Eftimiu stă sub semnul simbolismului, iar încercările lirice din interbelic sub cel al unui tradiționalism desuet, fiind, mai degrabă, o poezie ocazională decât una cu adevărat reprezentativă pentru sensibilitatea creatorului, poemele postbelice (13 Decembrie și alte poeme, 1947) reflectă și de această dată un poet angajat. Se evocă zilele de foamete și de frig, se anunță ziua măcelului în care țăranul, muncitorul, intelectualul se vor uni împotriva ciocoilor pentru a clădi o
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
continuitate, dar cea mai mare parte a acestora sunt, în spirit postmodernist, reluate parodic. 2. Ecouri în poezia contemporană Se înțelege, în general, prin literatură contemporană aceea din ultima jumătate de secol ori, mai precis, ceea ce se desemnează prin literatură postbelică. Dintre promoțiile pe care le identifică Laurențiu Ulici 236 ('60, '70, '80) în așa-numita generație postbelică ne vom opri mai ales asupra celei optzeciste, fără a neglija nici nouăzeciștii, pentru că aici se simte mult mai bine influența literaturii occidentale
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poezia contemporană Se înțelege, în general, prin literatură contemporană aceea din ultima jumătate de secol ori, mai precis, ceea ce se desemnează prin literatură postbelică. Dintre promoțiile pe care le identifică Laurențiu Ulici 236 ('60, '70, '80) în așa-numita generație postbelică ne vom opri mai ales asupra celei optzeciste, fără a neglija nici nouăzeciștii, pentru că aici se simte mult mai bine influența literaturii occidentale, aici se realizează orientarea spre postmodernism cu toate implicațiile pe care le aduce aceasta. Vom evita să
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
revăzută și completată, Editura Cartea Românească, București, 1978. Simion, Eugen (coord.), Dicționarul General al Literaturii Române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Siugariu, Ion, Viața poeziei, Editura Marineasa, Timișoara, 1999. Spiridon, Monica; Lefter, Ion Bogdan și Crăciun, Gheorghe, Experimentul literar românesc postbelic, Colecția 80, seria Eseuri, Editura Paralela 45, Pitești, 1998. Streinu, Vladimir, Versificația modernă. Studiu istoric și teoretic asupra versului liber, Editura pentru literatură, București, 1966. Tatomirescu, Ion Pachia, Dicționar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației..., Timișoara, Editura Aethicus, 2003. Thibaudet
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
George Munteanu, Editura Minerva, București, 1983. Ștefănescu, Alex., Preludiu, Cartea Românească, București, 1981. Ștefănescu, Alex., Istoria literaturii române contemporane, Editura Masina de scris, București, 2005. Valea, Lucian, Generația amânată, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2002. Vlasie, Călin și Oprea, Nicolae, Literatura română postbelică între impostură și adevăr, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Zalis, Henri, Tensiuni lirice contemporane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975. Periodice Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 1, 10 martie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 2, 25 martie
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
23 iunie 2013) Vișan, Dragoș, Geo Dumitrescu, inițiatorul contestării modernismului, http://www.poezie.ro/index.php/essay/1824055/Geo Dumitrescu, ini%C5%A3iatorul contest%C4%83rii modernismului (data consultării: 23 iunie 2013) Vișan, Dragoș, Numitorul comun al anilor 1941-1942: golemul antimodernist (Postavangarda literaturii postbelice), http://www.poezie.ro/index.php/essay/13931632/Numitorul comun al anilor 1941-1942: golemul antimodernist (data consultării: 10 martie 2013) Voinescu, Radu - În chestiunea unei noi generații literare în Paradigma. Revistă multilingvă de cultură a Cenaclului Euridice, nr. 1-2/2003, ediție online http://www.revista
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care revendică un tratament nou. De altminteri, trebuie subliniat că, pe măsura urbanizării, locul acestora îl iau, ca și în Capitală, dar mai tîrziu decît acolo, „cartierele democrate”, muncitorești (Cartierul C.F.R., de pildă), formulă impusă de discursul populist al epocii postbelice, menită să facă uitată denumirea anterioară, orientală, dar, în absența fondului care să ateste progresul, ea n-a prins, din contra, sunînd pretențios, se preta ironiei. Comparația din versul „Prin măhălăli mai neagră noaptea pare...” nu-i rezultatul unei observații
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o astfel de instalație 8). Un havuz cu o suprafață întinsă: lacul pe care plutesc lebede, din strofa a doua. Parcul, havuzul și lebedele constituiau o atracție, îndeosebi pentru provincialii și străinii descinși în București. Personajul principal al unui roman postbelic își duce iubita, o prințesă rusă emigrantă, de la cea dintîi plimbare, în Cișmigiu ca să-i arate „cuștile cu lebede, și toți plopii, teii, sălciile și platanii”9). Pentru contemplativul Bacovia, decorul din „Amurg antic” e reconfortant: în lumina asfințitului, elementele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Telefoanelor), Palatul Tribunalului și vreo patru case cărora, prin analogie, lumea le spunea „palate”: Cantilli, Filderman, Perlberger, Herșcovici. Faptul era simțit ca o inferioritate provincială. Unde existau, „palatele” apăreau ca semne al dezvoltării și prosperității locale. De aci, în entuziasmul postbelic, ambiția a tot mai multe instituții și organizații de-a le avea. La apariție, revista „Ateneul cultural”, de pildă, anunța: „în ultimul timp aflăm ca Ateneul cultural (în care se înscriseseră ca membri „peste două sute de intelectuali” - n. m.) a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]