5,162 matches
-
narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și Franz Stanzel. Nünning construiește grupaje categoriale fără a stabili granițe clar definite și fără pretenția descrierii exhaustive. Naratologia post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Între acestea, unele sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică, altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă și altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Între acestea, unele sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică, altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă și altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Se poate vorbi în acest fel de o scală disciplinară pe care sunt distribuite naratologiile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology arată că problema legitimității metaforei a creat o ruptură între naratologia descriptiv formală, inspirată de analiza discursului și științele cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din alte domenii ca pe niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
spațială a textului este spațiul metaforic constituit de rețeaua corespondențelor tematice, imaginale și sonore ale textului. Spațiul virtual al textului este spațiul în care cititorul pătrunde în timpul lecturii. Există protocoale de lectură care deschid spații virtuale ramificate ca în proza postmodernă sau spații liniare ca în romanele clasice. Ryan crede că hărțile formelor spațiale figurează rețeaua de conexiuni care apare în mentalul cititorului atunci când textul este privit din perspectivă atemporală și totalizatoare. Acest gen de conexiune este ilustrat prin referirea la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
cercetare comune naratologiei și altor arii. Există considerații formaliste, dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructiviste asupra narațiunii. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psihonaratologie Se observă că naratologia post-clasică este permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare, dar păstrează naratologia clasică, dincolo de adaptarea la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia postclasică este dominată de diferențe și tensiuni: între centrarea pe text și orientarea spre context, între narațiune
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar. Se prezintă constelația naratologiilor contemporane care include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică. Altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă. Altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
constelația naratologiilor contemporane care include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică. Altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă. Altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Este semnalat faptul că în acest tablou transdisciplinar media nu oferă disponibilități narative egale. Un nucleu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și noi printre ei: Rezsohazy, 1970) subliniază contribuția majoră a valorilor la demararea creșterii. Schimbările culturale profunde pe care le-a cunoscut Occidentul în anii 1960 și 1970 încurajează cercetarea. Noua eră care a început este numită, după unii autori, postmodernă, postindustrială (Bell, 1973), narcisistă (Lasch, 1978), hedonistă, individualistă (Lipovetsky, 1983), secularizată (Rémond, 1998), postmaterialistă... Ipoteza postmaterialistă a lui Roland Inglehart (începând cu 1971) deschide o gamă largă de investigații empirice. O altă serie de inițiative i se datorează lui Milton
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
între valori, create pentru a forma sistemul; -gradul de coeziune sau de contradicție; -punctele comune între sisteme (care formează consensul social); -divergențele și conflictele; -tipizarea, pornind de la criterii semnificative (de exemplu, orientarea lor: pozitivă, afirmativă sau negativă, contestatară; configurația lor: postmodernă, modernă, tradițională). Un anumit tip poate fi desemnat printr-o formulă-mamă (ca "revoluționarul profesionist", "șaizecișioptistul", "tânărul cadru dinamic"), care desemnează valori ce formează un ansamblu specific, caracteristic unui actor, unui grup sau unui public; -clasarea sistemelor coexistente în societate. În ceea ce privește
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a istoriei, deoarece epoca ce a urmat-o a permis să i se identifice sfârșitul. Anumiți autori adoptă denumiri ca "hedonism", "neo-individualism" sau "societatea eului", în funcție de caracteristicile care li se par frapante. Alții propun secvența "societate tradițională societate modernă societate postmodernă", de-oarece semnifică etapa care urmează "modernul", fără a ști încă ce urmează să se întâmple. Istoria poate fi analizată pe două niveluri. Putem adopta perspectiva evenimentelor, putem scoate în evidență faptele, putem să localizăm actorii, să le descoperim dorințele
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
doua perspectivă. Primul nivel este accesibil în mod mult mai puțin direct, mulțumită observațiilor, martorilor, multiplelor surse de tot felul. Al doilea nivel trebuie construit de către cercetător. De aici derivă greutăți suplimentare. Cum am încercat să trecem de ele? Sistemul postmodern de valori, născut din metamorfozele anilor '60 și '70, pe care îl prezentăm shematic la pagina 121, nu este cel al unei persoane, al unui grup, al unei țări. Este un tip ideal, în sens weberian. A fost elaborat ținându
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ca tinerii ce o frecventează să devină vestitorii contestării. Noile valori și logica lor Studiind situația valorilor în "circulație" la începutul secolului XXI, prezentăm cititorului tabelul 2. Va găsi acolo patru grupe: -A: noile valori, pe care le-am numit "postmoderne". Ele sunt rezultatul metamorfozei pe care tocmai am analizat-o. -B: valorile tradiționale, cărora noile valori li se opun și care au decăzut. -C: valorile centrale ale societății noastre, care pot avea suișuri și coborâșuri, dar care rămân permanente; ele
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
tu însuți, de a-ți conduce liber viața devine o pornire esențială a timpurilor noastre. Trece dincolo de clivajele politice. Se potrivește de minune cu neoliberalismul și cu socialismul însuși, care abandonează colectivismul, se privatizează, devine libertar. Tabelul 2 A. Valorile postmoderne B. Valorile tradiționale 1. Individualism 2. Împlinire 3. Libertate 4. Experimentare 5. Relativitate 6. Sinceritate 7. Toleranță 8. Spontaneitate 9. Permisivitate 10. Sexualitate 11. Intensitate 12. Hedonism 13. Timpul prezent 14. Convivialitate 15. Natură 16. Viață 17. Egalitate 1. Religie
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
8. Spontaneitate, A. 9. Permisivitate, A. 10. Sexualitate, A. 11. Intensitate, A. 12. Hedonism, A. 13. Timpul prezent Ca și pentru grupul precedent, cele șase valori despre care discutăm acum au logica lor de ansamblu. Spontaneitatea este valoarea-ghid a omului postmodern. Acesta își caută liber destinul, fără un itinerar stabilit dinainte. Poate să facă lucruri fără constrângere, din înclinația firească a personalității sale. Spontaneitatea este deja cultivată în școală. Ea se hrănește cu imaginație și creativitate (,,imaginația la putere!"), care sunt
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
este și creată prin inseminare artificială. Când începe viața? Pentru unii, în momentul conceperii (ar fi răspunsul tradițional), experimentele pe embrioni ar echivala deci cu manipularea unei ființe umane în curs de formare. Alții pretind a avea alte valori (răspunsul postmodern), ca progresul științific sau vindecarea maladiilor incurabile. Ne aflăm aici în mijlocul opozițiilor și al construirii noilor valori, în fața unor mize neobișnuite. A. 17. Egalitate Egalitatea în fața legii, tratamentul egal al cetățenilor care se găsesc în aceeași situație, refuzul privilegiilor s-
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
conciliabile. E o problemă de echilibru, pe care diverse popoare încearcă să îl obțină prin doze variabile din cele două valori. Dar toți recunosc unanim că meritul, talentul, munca susținută, responsabilitățile asumate trebuie recompensate. Valorile tradiționale Confruntate cu noile valori postmoderne, multe din vechile valori, predominante de secole, au cunoscut declinul mai rapid sau mai lent. Le cităm succint și doar din memorie. Oricare ar fi indicatorul sau "revelatorul" ales, peste tot în Europa este semnalat declinul religiei (B. 1.), înțeleasă
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
constituie o preocupare constantă nu doar pentru bărbați, ci și pentru femei. Dar munca este de acum legată de împlinirea personală, pe care o condiționează prin satisfacțiile pe care le procură. Munca nu mai este valorizată în orice circumstanță. Omul "postmodern" vrea, pe cât este posibil, să fie stăpânul propriei sale munci. Nu dă ce e mai bun din el decât dacă sarcinile sale sunt destul de interesante, adică dacă îi permit să se implice prin deciziile și inițiativele pe care le ia
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
B. 7.). Cel care poate să acționeze liber este obligat să își asume consecințele actelor sale, să dea socoteală propriei conștiințe și persoanelor pe care acțiunile sale le-au afectat. Iată concepția tradițională a acestei noțiuni. În primă fază, curentul postmodern deresponsabili-zează. Nu mai există niciun act care poate fi calificat drept păcat sau greșeală; nu există decât procese psihologice care conduc la anumite comportamente determinate care, la rândul lor, provoacă perturbări, sentimentul vinovăției, angoase. Acestea pot fi abordate printr-o
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a două ființe care înființează un cămin, dorindu-și unul sau mai mulți copii și dorind să reușească acest demers, rămâne o aspirație constantă și este împărtășită de marea majoritate a oamenilor. Dar această aspirație este contrazisă de aceste valori postmoderne care sunt libertatea, autonomia, dezvoltarea personală. Nu există oare pericolul de a-ți anula libertatea când ești în doi? În fața pericolului de a fi "încolțit", se experimentează: se trăiește împreună temporar pentru a verifica... Căile care duc la stabilizarea uniunii
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Astfel, valoarea nu duce la o acțiune efectivă decât dacă interesele și raporturile de forțe o autorizează. Postmodernitatea În analiza noastră asupra evoluției valorilor începând cu anii '60 (capitolul precedent), am adunat noile valori care au prosperat. Le-am numit "postmoderne". O parte dintre ele sunt în continuă opoziție cu valorile tradiționale, altele au fost amendate și se află într-un stadiu de reflux. Dar unele s-au răspândit în așa măsură, încât putem să le considerăm asimilate valorilor comune ale
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
că nimic (viața, sănătatea, fericirea) nu durează la nesfârșit. Nu mai credem atât de mult în lumea de apoi, dar aspirăm mereu la eternitate. Negăm imposibilul. Totul trebuie să ne reușească. Valorile care se ascund în spatele acestor atitudini sunt valori postmoderne (deja studiate): individualismul, dezvoltarea personală, hedonismul, cu implicația unei satisfaceri imediate. Ele inspiră judecățile și se materializează prin exigențe și revendicări. Altădată răspundeam inevitabilului cu o atitudine care poate fi numită "morală de consolare". Suferiți? Acceptați-vă durerea: ea contribuie
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și Franz Stanzel. Nünning construiește grupaje categoriale fără a stabili granițe clar definite și fără pretenția descrierii exhaustive. Naratologia post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Între acestea, unele sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică, altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă și altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Între acestea, unele sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică, altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă și altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Se poate vorbi în acest fel de o scală disciplinară pe care sunt distribuite naratologiile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]