4,003 matches
-
insultându-l, se împăuna cerând acordul celor din jur. Unele mărturii au fost rostite cu o absolută rea-credință. În timpul interogatoriului lui Cesare Pisano, murmurul mulțumii se făcu auzit destul de tare, astfel că a fost nevoie de intervenția președintelui pentru a potoli dezaprobarea ce rămase totuși anonimă. Răzvrătiții voiau să-i omoare pe toți Preoții și Călugării și să strige: "la moarte cu Regele Spaniei..., să-l taie în bucăți pe Guvernator." Ne aflam în grajdul acela ca să discutăm cu un ghicitor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Înțelegem că În familiile respective nu poate fi vorba de ascultare și supunere În educația copiilor. Sfântul Ioan susține cu Înflăcărare postul ca mijloc de Îmbunătățire morală, Întrucât ne eliberează din robia păcatului. Postul Înspăimântează demonii, schimbă hotărârea lui Dumnezeu, potolește nebunia patimilor și ne aduce iar la libertate și ne Înseninează cugetul. „Postul are mare putere de curățire morală, Întărește voința de bine, lămurește interiorul duhovnicesc și ușurează ridicarea sufletului către cele cerești.” Prin post și rugăciune omul comunică mai
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
grăbită ajungea la urechea ei înaintea cuvintelor. Uite, trage în iepuraș. Mi-e milă de el... Mai bine ciuperca... Încercă de câteva ori, dar nu nimeri nicicum. Ceea ce nu-l descurajă pe Petrache, căruia zvâcnetul din viscere nu i se potolise. Până la urmă, Aurica se lăsă păgubașă, uitându-se cu jind la ursulețul de pluș. Petrache își pipăi mărunțișul din buzunare, privind când la căutătura bosumflată a Auricăi, când la rânjetul molfăit al bătrânului. — Câte ? întrebă acesta, cerându-și bănuții cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în camera cealaltă, să-l urce pe scăunelul fără spetează. Femeia deschise cartea, o apăsă pe cotor, să rămână deschisă, apoi închise încet ușa bucătăriei. Coltuc ascultă câteva clipe, din bucătărie nu mai venea niciun zgomot, semn că Golea se potolise. Îi plăceau literele acestei cărți, erau frumos rotunjite, cele de început de capitol erau mai mari, înflorate. Întoarse cu limba colțul foii. Hârtia era poroasă, ca o piele privită prin lupă. Avea și un gust nou, ciudat, parcă ar fi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se trezi de-a binelea. — L-ai omorât ! — Era, oricum, mai mult mort decât viu, ridică Golea din umeri. Cum poți să omori așa ceva ? Melania se năpusti asupra lui, lovindu-l cu pumnii. Bărbatul așteptă ca furia femeii să se potolească, dar, după câteva clipe, mai degrabă plictisit, socoti că e timpul să pună capăt scenei, așa că îi trase un dos de palmă care o trânti la podea. — Unde ai pus sacii ăia ? întrebă. Și, aducându-și aminte, ieși ca să cotrobăiască
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
legionari sau tocmai au cumpărat te miri ce cu bani falși, destul ca asupra lor să se abată o ploaie de lovituri, bâte, cauciucuri cu șurub în vârf ori ghionturi și lovituri de picior. Uneori câte unul mai milos îi potolea pe ceilalți, alteori numai Dumnezeu se milostivea să-i oprească ori, pur și simplu, oboseau și, văzând că victima zace ca o cârpă, fără să se dezvinovățească sau să se apere, se plictiseau. Apoi cel căzut era ridicat de mâini
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
zboară în același timp, omulpasăre își ascuți limba între dinți, slobozind triluri suitoare. Se înălță, fâlfâind din aripi, și desenă rotocoale tot mai mari și mai iuți. Sau cel puțin așa credea el. Calu îi făcu semn, plictisit, să se potolească și Mierlă încetă să-și mai agite aripile, strângându-și brațele pe lângă trup și înghițindu-și piuitul. Calu fornăi, sumețindu-se ; în liniștea care se lăsă, se auzeau măruntaiele muntelui de gunoi, bolborosind. — Bă, care ești acolo ? necheză Calu și ceilalți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
continuă Marchiza, sunt de două feluri. Bețivi veseli și bețivi triști. ăia veseli fac numai dandanale, nu stau o clipă locului, se-mpleticesc și cad, sparg toate-n jur, îi apucă dorul de coțăială, tre’ să-i bați ca să se potolească. ăștilalți sunt mai cumsecade, plâng de ce-și aduc aminte, așa-i, părinte ? Isaia dădu cu convingere din cap, întinzând orbește mâna după sticla rămasă în iarbă : Atâta, conchise Marchiza, cu aceeași duioșie, că la ăștia tre’ să stai cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
neștiind cum să vâre lama la loc, Calu îi strigă pe cei doi Puțică. Ei întinseră brațele, același pentru fiecare, adică unul brațul drept, celălalt brațul stâng, și Calu șterse lama de câte o parte pe mâneca fiecăruia. Hai, spuse, potoliți ! Se năpustiră ca la un semn, Iadeș și Chisăliță, luați prin surprindere, rămaseră mai la urmă și se înghiontiră printre ceilalți. Stai ! strigă Calu și încremeniră toți cu dumicatul nemestecat în gură. Calu împărți câteva scatoalce, își luă un coltuc
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
goală a lui Mierlă nu-l ajută. Prin Zanzibar sau cum i-o zice... Când îl apucă e nasol... Trebuie să-l ținem legat vreo două- trei zile. Pe urmă redevine pasăre de-a noastră, vrăbiuță sau guguștiuc, și se potolește. Altfel nu-i băiat rău... — Face și ouă ? se interesă Chisăliță, doar pentru a intra în conversație. — Nu-i da idei, zise Isaia. Se apropie de foc și-și deschise cărțulia de rugăciuni, silabisind din vârful buzelor. Își făcea, din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Arătă spre gard : — A dispărut gagica ! — Ce gagică ? întrebă Tili, îndreptându-și gulerul. — Aveam noi doi o gagică peste gard, bodogăni Maca. Ne uitam, ca niște cocoși bătrâni după găini, la rotiserie. — Și unde a dispărut ? încercă Tili să-l potolească pe Maca. Nu știu, spuse Jenică. A ieșit unul din casă, tuns la chelie și cu ochelari negri. A vorbit ceva în rever, a urcat-o în mașină și au tăiat- o. — A vorbit în rever ? Cu cine ? — Habar n-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îți dau eu. Da’ mai caută-te... Își duse totuși mâna la buzunarul de la piept, însă pentru că auzi mesageria telefonului mobil. Se trase mai aproape de felinar, să citească. Citea fără să înțeleagă. Dar literele ce îi jucau pe dinaintea ochilor se potoliră până la urmă și atunci scoase un urlet. Motanul scheună, pierzându-se în întuneric, iar bărbatul, ridicând din umeri, dispăru în casa scării, după el. Maca merse până în mijlocul aleii. Tot striga răgușit, până când, căznindu-se, reuși să articuleze : — Tăceți dracului
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dată! Te zvârl pe ușă afară!" O umbră se agita în sus și în jos prin odaie, precum arătau răsfrângerile în sticla ferestrei date de perete. Suflețel, fricos și avid de scandaluri, se ascunse între ferestre, ca să asculte. Scandalul se potoli însă îndată, punctat de o trântire a ușilor. Tot ce făcea Gaittany - căci era el - nu avea durată. Atenția, plăcerea, mânia, toate țineau câteva clipe. Cu toate că foarte rar, Gaittany era violent și autoritar și nu suporta contradicția. Izbucniri brutale, totuși
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
De ce? Cum așa? Întrebară ceilalți. - Găina se obișnuise cu ceremonia și de câte ori se apropiaConțescu de ea ca s-o caute, se lăsa în jos. Atunci Conțescu, de milă, n-a mai tăiat-o. - Ha-ha-ha-ha! hohoti Gaittany într-un râs actoricesc, potolindu-se numaidecât. În realitate nu pricepea deloc umorul chestiunii, fiindcă nu văzuse niciodată de aproape o găină și nu știa absolut exact cum ouă. Studiile colegiale și le făcuse în străinătate, iar la moșia lui nu pășea sub nici un cuvânt
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
gânduri. - S-a întîmplat ceva rău? Întrebă fata, cam emoționată. - Ei, parcă nu știi?... Doru al tău... - Doru n-are nimic grav, nu trebuie să te sperii. Azi e bine. - Nu asta, răspunse Ioanide făcând un gest vehement.Apoi se potoli și veni mai aproape de Pica. Doru al dumitale a fost bătut cu frânghia udă acolo la bandele alea de haiduci pe care le frecventați amândoi. Pica, roșindu-se, lăsă capul în jos și șopti doar: - Eu nu frecventez. - Tu nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Nu-i așa? Îl încurajă Gaittany. E minunat, aveți toată dreptatea. (Apoi la ureche.) Cred că e de vânzare, ha-ha-ha! Auzind cuvântul "vînzare", unii din cei de față traseră cu urechea. Astfel, recepția fu denumită, grație lui Smărăndache, "bazarul Pomponescu". Potolindu-se de impulsiuni erotice față de Ioanide, Sultana nu-și transferă interesul asupra altora mai tineri. Un moment Ioanide avu bănuiala că Sultana, printr-un proces de analogie și rectificare a vârstei, ar putea să se oprească la Tudorel, asupra căruia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a i se administra un calmant, și astfel medicul închisorii îi făcu o injecție cu morfină, însă cu mare greutate, căci Cioarec, crezând că vor să-l omoare cu un toxic, începu să urle, să fugă prin celulă. În fine, potolindu-se relativ și înțelegînd că injecția nu e mortală, deloc calmat moralmente prin stupefiant, țipă la cei care intrau în celula sa că Hangerliu și Tudorel, ca ciocoi, fusese grațiați și numai el dus la moarte. Cu toată această iritație
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
am auzit că are, adică Sultana, uite, mi-a dat vânzătorul chiar adresa lor. Au depozitat tuș chinezesc. - Spune așa, madam Ioanide! Această scenă stârni imaginația arhitectului, care se plimbă în lung și-n lat prin odaie spre a se potoli. Supărarea lui nu venea din incidentul cu tușul ca atare, neglijabil în sine, ci din semnificația pe care i-o atribuia. Mania asta de a menaja dusese la tăinuiri culpabile, din care cauză pierise Pica și Tudorel. Mizerabil sistem acesta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Conțescu se umflă grozav sub ochi, fără să fie dureros la palpație. - Te doare vreun dinte? Întrebă doctorul. Nu, pe Conțescu nu-l dureau dinții și examenul stomatologic nu descoperi nici un focar. Mai probabil era că, încercînd a-și potoli cu degetul un prurit facial, dăduse naștere la acea inflamație. Ochii lui Conțescu, și așa plângători, lăcrimau necontenit, în vreme ce obrazul umflat îi dădea aspectul bufon al unui prunc râzând. G. Călinescu - Cum mai este Conțescu? se informă și Gulimănescu. - Din ce în ce mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
depresivi prezintă de asemenea accese de anxietate. Oamenii cu schizofrenie se simt adesea anxioși când cred că alunecă într-un nou episod de psihoză. Mulți oameni, care abuzează de alcool și alte droguri fac în așa fel încât să-și potolească simptomele de anxietate. Totuși, Freud și alți teoreticieni cred că anxietatea rezultă din conflictele interne care stau la baza cauzei celor mai multe psihopatologii. În acest capitol însă, ne vom focaliza asupra tulburărilor în care principalele simptome sunt simptomele anxietății. Începem cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de groază. Anxietatea persistentă și intensă pe care ei o simt în aceste situații poate fi însă jalnică, și asemeni Lianei, mulți renunță și rămân închiși în casă. Unii dintre ei recurg la alcool sau alte substanțe pentru a-și potoli simptomele de anxietate. Agorafobia se declanșează încă din tinerețe. Într-un studiu mai amplu, mai mult de 70% din subiecții cu agorafobie, trăiesc această tulburare înainte de vârsta de 25 de ani și 50% înainte de vârsta de 15 ani (Bourden, Boyd
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
lectură" (Linder, citat de Herpin și Verger, p. 58). Alt exemplu, printre cele mai cunoscute, este definiția indirectă a bunurilor culturale a lui Gary Becker și George Stigler (Benhamou, 1996, pp. 13-15). Acestea sunt bunurile "pentru care dorința nu se potolește odată cu consumul", ba dimpotrivă: un individ care are o educație înaltă va fi interesat de un consum important care-i va cere să investească din ce în ce mai puțin. Legate tot de caracteristicile consumului, teoriile lui Samuelson (Premiul Nobel pentru economie în 1970
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
footnote Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina, VI, 6-7, în PSB, vol. 13, p. 404-405. footnote>. La rândul ei, ca un atlet viteaz, fericita Blandina strângea noi puteri din mărturisirea ei, iar întărirea, odihna și chipul ei de a-și potoli durerea și chinurile ei erau cuvintele: „Sunt creștină și știu că ai noștri n-au săvârșit nimic rău!”. Dar și mucenicul Sanctus răbda vitejește în chip minunat și mai presus de fire și de orice om toate caznele pe care
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
de îndată la împărat, l-a înștiințat că sunt pregătiți cu toții să primească moartea pentru credința lor; și a adăugat că e lipsit de rațiune să omoare atâția oameni într-un timp așa de scurt. Spunându-i acestea i-a potolit mânia împăratului. Și în felul acesta cei din Edesa au scăpat de furia împăratului”<footnote Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a VII-a, capitolul XXII, în PSB, vol. 75, p. 301-302. footnote>. Nici creștinii de neam nobil nu s-au
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
lui Dante: Lasciate ogni speranza, voi ch'entrate 30. În numele fraternității, un altul va cere ca ziua de lucru să fie redusă la zece, opt sau șase ore, și iată producția oprită. Cum nu va mai exista pâine pentru a potoli foamea, stofă pentru a proteja de frig, un al treilea își va închipui să înlocuiască pâinea și stofa prin monedă de hârtie-forțată. Nu cumpărăm aceste lucruri cu bani? A multiplica banii, va zice el, înseamnă a multiplica pâinea și stofa
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]