2,604 matches
-
val de ușurare. Cum de am putut crede așa ceva despre el? SÎnt atît de paranoică. SÎnt o proastă! O să mă duc acasă și, din clipa asta, o să am Încredere totală În el... — Doamnă Bloomwood? Tipul de la tipografie a ieșit din prăvălie și se holbează la mine, punîndu-și mîna streașină la ochi, pentru a se feri de soare. La naiba. Poate că n-a fost o idee atît de grozavă să mă ascund după copacul ăsta. Am uitat că mi se vede
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Pe amîndouă. Deci gata, am făcut-o. Singura problemă e că acum mă simt Îngrozitor de vinovată. Cu cît mă apropii mai tare de casă, cu atît mai vinovată mă simt, pînă cînd efectiv nu mai pot suporta. Mă grăbesc În prăvălia de la capătul străzii noastre și-i iau lui Luke un buchet de flori și niște bomboane de ciocolată și, În ultima clipă, arunc În pachet și o sticluță de whisky. Mașina lui se află În parcare, ceea ce Înseamnă că trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Întruna, de cînd am ieșit din spital. Nu știu de ce, nu-mi vine deloc să port altă eșarfă În clipa asta. Întotdeauna am știut c-o să fie o investiție bună. Destul de aproape de casa alor mei, e un mic șir de prăvălii și, fără să fi plecat cu acest gînd, mă trezesc pornind În direcția lor. Nu fiindcă aș vrea să merg la cumpărături sau ceva de genul ăsta. Ci doar pentru că e o plimbare plăcută. CÎnd ajung la tutungerie, e cald
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ar avea cum, că nici nu știe să vorbească. Dar, chiar și dacă ar ști, știu sigur că ar păstra secretul. Între mine și fetița mea Minnie e o legătură cu totul și cu totul specială. Împing căruciorul afară din prăvălie și mă uit la ceas. N-am de ce să mă grăbesc să mă Întorc, mai ales dacă s-au apucat să facă curat. Și oricum, În curînd va trebui să-i dau iar să mănînce lui Minnie. O să mă duc
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
contemporanilor de a se regăsi în țesătura narațiunilor și a descrierilor. Personajul principal este Ximen Qing, în traducere, Sărbătoare la Poarta Apuseană, mare mandarin cu o viață socială marcată de corupție, avariție, violență. La început, un simplu patron al unei prăvălii de ierburi de leac, moștenite de la tatăl său, își sporește averea prin practici necinstite. Devenit bogat, își cumpără rangurile dregătorești, ocupând poziții mandarinale importante în societate, printre care și acelea de procuror și de căpitan în armată. De foarte tânăr
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
justifica ea. Își spunea că Necuratul n-o slăbește, o ispitește și-i dă curajul să perevereze în a deposeda pe alții de lucrurile lor. Fura ceasuri, bijuterii, tacâmuri, baloturi de pânză și dantele. Fura de pe stradă, din hanuri, din prăvălii, de la hoți. Ducea uneori păgubitului lucrurile furate, cerându-i despăgubire și astfel nu mai era nevoită să valorifice lucrurile furate. Molly a intrat în cârdășie cu hoți, cu falsificatori de bani, cu spărgători, pe aceștia din urmă i-a evitat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
teatru, romane, scenarii de film. Amintim câteva titluri din opera sa. Volume de nuvele: Oaie și ai săi, Patru condamnați la moarte, Tereza, Prânzul de duminică, Vânzarea de frate, Martiriul Sfântului Sebastian, Miresele. Piese de teatru: Să nu-ți faci prăvălie cu scară, Sfântul. Volume de reportaje: Cât în șapte zile, Cu o torță alergând în fața napții. Romane: Balonul e rotund, Unsprezece, 1956, Șoseaua Nordului, 1959, Facerea lumii, 1964, Principele, 1969, Incognito (4 volume), 1975, 1977, 1979, 1980, Săptămâna nebunilor, 1981
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
1940; ed. îngr. și pref. Mircea A. Diaconu, Iași, 2001; Lupul din Țara Huțulilor, București, 1941; ed. îngr. și postfață Liviu Papuc, Rădăuți-Chișinău, 1995; Istoria literaturii române (în colaborare cu C. Dan Pantazescu), București, 1941; Oameni de noapte, București, 1942; Prăvălia diavolului, I-II, București, 1942; Soarele răsare noaptea, București, 1943; ed. pref. George Muntean, București, 1995; Băieți de fată, București, 1944. Antologii: Poeți tineri bucovineni, cu portrete de Rudolf Rybiczka, București, 1938. Traduceri: Georg Trakl, Cele patru poeme în proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
izgonirea evreilor din universități (în unele cazuri neezitînd să-i schilodească sau să-i ucidă) mai practice decît "depășirea" studenților evrei la învățătură! Aceeași brutalitate se manifesta și în licee, iar de aici s-a răspîndit în ghetourile evreiești, în prăvălii, asupra evreilor nevinovați de pe străzi, a sinagogilor etc., ceea ce menținea starea de agitație din țară. "Studenții" erau în fruntea acestor activități. Și deoarece România era săracă, lor li se alătura adesea drojdia orașelor. Cu toate acestea, succesul de care se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evreii din Basarabia și era furios pe evreii din Cernăuți. Evreilor acestei metropole austro-evreiești (după părerea lui Iorga) le displăcea pînă și sunetul clopotelor bisericilor, iar românii de acolo trebuiau să învețe germana sau idiș ca să comunice cu evreii în prăvăliile acestora. Dacă pretindeau să li se vorbească românește, erau insultați 23. În timpul premieratului său, spre marea sa iritare, a fost fondat "Partidul Evreiesc". Dat fiind că Iorga voia să-i românizeze pe evrei, un partid bazat pe identitatea etnică evreiască
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În armata britanică, descria astfel situația În 1945: Vai și amar! Femei care și-au pierdut bărbații și pruncii, bărbați care și-au pierdut nevestele; femei și bărbați care și-au pierdut casele și copiii; familii rămase fără ferme, pământuri, prăvălii, distilerii, fabrici, mori și conace. și mai erau și copilași singuri, care n-aveau decât un jalnic pachețel cu etichetă. Se pierduseră cumva de mamele lor sau mamele muriseră și fuseseră Îngropate de alți refugiați, undeva la marginea drumului. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
etc.), dar și legile și normele convenționale. Majoritatea oamenilor obișnuiți, neavând acces la produsele agricole, erau obligați să recurgă la piața neagră sau la trocul ilegal pentru a-și hrăni familia. Furtul - de la stat, de la un concetățean sau dintr-o prăvălie evreiască devastată - era atât de obișnuit, Încât În ochii multora Încetase să mai fie un delict. Ba mai mult: În condițiile În care jandarmii, polițiștii și primarii locali reprezentau și serveau forțele de ocupație, care la rândul lor Încălcau sistematic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Attlee, al cărui Partid Laburist i-a Învins pe conservatorii lui Churchill În dramaticele alegeri din 1945, exprima o stare de spirit generală când observa că necesare, Înainte de toate, erau „orașe, parcuri, terenuri de joacă, școli și case, fabrici și prăvălii - bine plănuite și bine construite”. Exista așadar o Încredere fără margini În capacitatea (și nu doar datoria) guvernului de a rezolva probleme structurale mobilizând și dirijând oamenii și resursele În slujba binelui colectiv. Evident, această viziune le surâdea mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de o băbuță zbârcită, care Îl informa cu reproș că vinde „acadele băiețeilor ca tine de la jubileul de aur al Reginei” - adică din 1887: se referea, bineînțeles, la regina Victoria 2. Pe aceeași stradă, băcănia locală, Sainsbury’s, era o prăvălie cu rumeguș pe podea, unde lucrau bărbați vânjoși În cămăși vărgate și fete zglobii cu berete și șorțuri apretate. Totul era la fel ca În fotografiile În sepia atârnate pe pereți, făcute În anii 1870, la deschiderea magazinului. În multe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tinerească a ordinii firești a lucrurilor, care s-a dovedit efemeră. Însă cu strălucirea ei iluzorie, „Swinging London”, cum o numea revista Time În aprilie 1966, a marcat o epocă. În 1967, În capitala britanică existau peste 2.000 de prăvălii autointitulate boutiques. Majoritatea nu făceau decât să imite magazinele de pe Carnaby Street, perimetru tradițional al aventurilor homosexuale, reciclat acum În epicentru al modei pentru toată lumea. La Paris, magazinul „New Man”, primul semn francez al revoluției vestimentare, s-a deschis pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
-se fără rost, numai pentru a trece neobservați. Altfel, scria el, regimul se poate bizui pe un „avanpost În fiecare cetățean” - temă ilustrată (În eseul său clasic Puterea celor fără de putere) prin exemplul zarzavagiului care agață cu sfințenie În vitrina prăvăliei pancarta cu Îndemnul „Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Nu toate preocupările intelighenției disidente erau eficiente În lupta cu teama și apatia publică. Printre cele de succes se află catastrofa ecologică deja menționată În capitolul XV. În Slovacia, conform propriilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se afla un nucleu protejat format din angajați tradiționali - În fabrici, În industria serviciilor sau În sectorul public -, cu slujbe relativ sigure și multe dintre beneficiile și garanțiile lor tradiționale Încă intacte. Al treilea nivel era format din firme mici - prăvălii, agenții de voiaj, croitorii, ateliere de reparații electronice - cu proprietari și angajați proveniți cel mai adesea din comunități de emigranți sau descendenți ai acestora (arabi În Franța, turci sau kurzi În Germania, sud-asiatici În Marea Britanie). La acestea trebuie adăugată economia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din nord despre care scria Orwell fuseseră rase - nu numai de pe fața pământului, ci și din memoria locală: Amintiri din Wigan: 1930-1970, un ghid ce putea fi cumpărat de la muzeu, conținea fotografii În sepia fermecătoare, cu tinere vânzătoare modeste și prăvălii de modă veche uitate, dar nu pomenea nimic despre puțurile de exploatare și muncitorii a căror condiție l-a atras pe Orwell, aducând orașului Wigan o faimă Îndoielnică. Nu numai nordului i s-a aplicat acest tratament legat de patrimoniu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Spaethe este la fel de tranșantă ca și expedierea lui Spaethe de către Șirato, însă și mai colorată ideologic de antimonarhismul poetului care-l asocia pe Spaethe cu casa regală: "Secesionismul, un stil încă dibuind, s-a inaugurat în București, la vitrina unei prăvălii cu cârnați"335, iar Spaethe este "marele nostru ipsozar", "E doară kimonuloghi al sculpturii românești"336. Inaderența la Art Nouveau, respectiv Modern Style sau Sezession, a lui Arghezi nu face recuperarea lui Spaethe mai puțin importantă, Paul Constantin în Arta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se va cita Ancel, DCFRJH, volumul II). Documentul nr. 6 BULETIN INFORMATIV Nr. 4442 din 21 Iunie 1941 1). Evenimente La Dărăbani. În noaptea de 20-21 Iunie 1941 au fost comise de către militari din Reg. 8 Roșiori spargeri la 7 prăvălii evreiești. Cazul este în cercetare de Oficiul Militar Nr. 54. Nu s'a semnalat nici un eveniment cu privire la siguranța publică. 2). Starea de spirit a populației În general se menține liniștită, cu excepția că se manifestă îngrijorări și sunt pentru faptul că
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o victorie sovietică care ar putea aduce încheierea grabnică a războiului. În legătură cu acest fapt se pune și atitudinea insolentă a acestor persoane, atitudine pe care au adoptat-o în mod public, nesfiindu-se să vorbească despre succesul sovietic. Într-o prăvălie de alimente, unde veniseră să facă cumpărături câțiva evrei, aceștia au răspuns vânzătorului, care spunea că nu are articolele solicitate, cu cuvintele: "Vor veni în curând rușii și va fi de toate și pentru noi". Cercurile legionare discută asupra încrederei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ungaria, ca schimb de populație. Acest fapt le-a mărit mai mult dușmănia față de noi. Subsectorul de Pază Dorohoi informează: La Dărăbani, în noaptea de 20-21 Iunie 1941, au fost comise de către militarii din Regimentul 8 Roșiori, spargeri la șapte prăvălii evreiești. Cazul este în cercetarea Oficiului Militar Nr. 54. Subsectorul de Pază Roman raportează: La Spitalul zona interioară sunt foarte mulți medici evrei. Aceștia stau mereu de vorbă între ei, iar uneori își organizează convorbirile așa ca să fie auzite și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
apă ce pot fi folosite, pentru consumul zilnic Serv. Economic al Municipiului să verifice și să pună în funcțiune brutăriile din Sector. Să le asigure igiena și încadrarea cu personal și aprovizionarea cu făină pentru pâine. Să înființeze gherete sau prăvălii pentru desfacerea produselor alimentare, comunale, sau achiziționate, cât mai curând posibil, pentru ca pe urmă populația creștină să nu mai aibă acces în ghetou Serviciul financiar comunal să organizeze toate chestiunile ce privesc veniturile comunale. Toate măsurile ce le veți lua
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru munca efectuată primesc de cele mai multe ori alimente. Restul circulă fără nici un rost în ghetouri. Cerșetoria este la ordinea zilei și foarte puțini se ocupă cu comerțul ambulant de alimente. La Moghilev autoritățile au luat măsuri să li se închidă prăvăliile și să li se înființeze o cooperativă centrală de aprovizionare. În general, în ultimul timp, autoritățile se străduiesc să le îmbunătățească situația. Aceasta se poate face foarte greu pentru faptul că alimentele sunt rare, mai întâi trebuind să fie satisfăcute
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
situația de mazil, adică fără funcție la stat, cum este menționat înainte de anul 1754, căci abia acum îi va reda voievodul Matei Ghica dregătoria de mare vornic al Țării de Jos. Avea case și alte acareturi, precum pivnițe, dughene, adică prăvălii, în orașele Iași, Galați, Botoșani, vii la Socola și în alte podgorii moldovenești, mori și moșii în mai multe ținuturi, pod pe dubasuri (umblător) pe apa Siretului. Dintre moșiile care au făcut obiectul împărțelii din 1679 între bunicul său, Gavriliță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]