3,745 matches
-
familii americane. La fel ca și poetul confesional Robert Lowell (vezi), Thomas Pynchon vine dintr-o familie atestată pe pământ american (1630) din epoca primelor călătorii transatlantice spre Massachusetts. William Pynchon a venit în America împreună cu John Winthrop, autorul celebrei predici puritane "A Model of Christian Charity", conținând sintagma "city upon the hill", predică scoasă din contextul britanic inițial și devenită piatră de temelie a exceptionalismului american. Și în secolul al XIX-lea familia era foarte cunoscută. Atunci când Nathaniel Hawthorne a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
vine dintr-o familie atestată pe pământ american (1630) din epoca primelor călătorii transatlantice spre Massachusetts. William Pynchon a venit în America împreună cu John Winthrop, autorul celebrei predici puritane "A Model of Christian Charity", conținând sintagma "city upon the hill", predică scoasă din contextul britanic inițial și devenită piatră de temelie a exceptionalismului american. Și în secolul al XIX-lea familia era foarte cunoscută. Atunci când Nathaniel Hawthorne a invocat în mod nepotrivit numele Pynchon-ilor în Casa cu șapte frontoane (The House
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
haotice ale lui Benny îl duc și în canalele subterane ale New York-ului, infestate de șobolani și aligatori. Aici, părintele Fairing, într-o viziune parodică a celebrei teorii a lui John Winthrop amintită mai sus (orașul de pe colină din faimoasa predică din 1630), visează la o nouă Americă. Binecuvântează apele sistemului subteran de salubritate new- yorkez și visează să convertească la dreapta credință toți șobolanii din canale într-o nouă colonie americană, foarte underground, precum multe tendințe artistice contemporane. Litera V.
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
până la sfârșit (Ioan 13, 1). Domnul acționează cu mare tact, cu multă discreție și delicatețe În relația directă cu cei suferinzi. Dragostea și amabilitatea Sa nu sunt niciodată invadatoare. Comentatorii biblici remarcă faptul că El nu a susținut expuneri sau predici ample și emfatice pe marginea subiec‑ tului suferinței. Puținul pe care Îl spune este strict legat de gesturile Sale de eliberare a omului din toate obstacolele răului, manifestat exterior și interior. Femeia gârbovă (Luca 13, 10‑17) este o paradigmă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
păcat” (Evrei 4, 15). Hristos a experimentat suferința, ura, umilința și persecuția. Fiul lui Dumnezeu nu a venit să distrugă crucea, nu a venit să distrugă sau să anihileze complet suferința, ci pentru a suferi alături de noi. Într‑una din predicile sale, părintele Nicolae Steinhardt susținea că religia creștină nu ne oferă un mijloc miraculos de a scăpa de sufe‑ rință, ci ne pune la Îndemână miraculosul mijloc de a o Îndura. IV. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor IV.1. Iubirea de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
moarte atâția oameni), a trimis vorbă pe ascuns să nu mai rămână nimeni În biserica aceea. Dar nimeni nu a dat aten‑ ție nici sfatului și nici amenințării lui. A doua zi au venit cu toții În mare număr la locul predicii. Cum prefectul se Îndrepta spre biserică cu numeroase forțe armate, ca să ducă la Îndeplinire porunca Împăratului, o biată femeie, pe care se vedea sărăcia, trăgându‑și fiul de mână și Îndreptându‑se către biserica aceea, l‑a Împiedicat pe prefect
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
asupra contribuției negative a capitalului speculativ, cu consimțământul Fondului Monetar Internațional (FMI), la crizele economice din Mexic (1994) și Argentina (2001) și - poate cel mai important din perspectiva etică - asupra creșterii protecționismului în SUA și în Uniunea Europeană, în paralel cu predicile acestora privind liberalizarea comerțului global (Rodrik, 2002). Giddens și Hutton (2001) susțin că globalizarea conduce la restrângerea capitalismului de tip stakeholder 2, ca urmare a expansiunii capitalismului de tip shareholder 3, bazat exclusiv pe maximizarea profitului. În context, pentru a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
s] se ocupe de aspecte legate de etică comportamental]. Literatura acestei perioade a fost împ]rțit] de Tishby și Dan în patru categorii: filosofic], rabinic], pietist] și cabalist]. Elemente de etic] s-au înfiltrat în texte filosofice sau mistice, în predici, omilii, testamente și scrisori, povestiri și fabule, poezii, comentarii ale Bibliei și ale Mișnei și în manuale de etic] comportamental]. Revenind la prima dintre cele patru categorii de literatur] etic] evreiasc] din perioada medieval], se pare c] discuțiile filosofilor evrei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înv]țând c] egoismul este autodistructiv. Înv]ț]tură cu privire la r]splat] se reg]sește în pasaje că Matei 19,29, sub forma vieții veșnice, sau Luca 18,22, sub forma comorii în cer, si, în special, în Fericirile din Predică de pe munte: „Fericiți cei cu inima curat], c] ei vor vedea pe Dumnezeu” (Maț. 5,8). Aceast] înv]ț]tur], ca aceea cu privire la pedepse, desemneaz] o stare a lucrurilor. În Împ]r]ția lui Dumnezeu exist] aceeași r]splat] indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sclavie, autodeterminare sau contracepție. A fi pentru oricare dintre acestea sau împotriva lor nu implic] o atitudine creștin] în condițiile în care prin „creștin” se înțelege ceea ce Iisus învăț] în evangheliile sinoptice”. Exist] p]reri potrivit c]rora versetul din Predică de pe munte privind „înoarcerea celuilalt obraz” reprezint] un îndemn la pacifism că strategie politic] (Maț. 5,39), ceea ce ignor] caracterul literar al acestuia și natura înv]ț]turii etice a lui Iisus. Pasajul include, de asemenea, porunca de a scoate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie s] fie poziționat în contextul iubirii de tip agape pentru a se salva de la egocentrism. Biserică a întâmpinat greut]ți în menținerea acestui mod radical de a percepe iubirea. Se insist] pe modul de interpretare a afirmațiilor radicale din Predică de pe munte (Maț. 5-7), o colecție remarcabil] a înv]ț]turilor lui Iisus. Au existat mai multe abord]ri, toate având drept efect neutralizarea acestor elemente radicale și aducerea lor în sfera moralei bunului-simț. Potrivit uneia dintre ele, întrucat Iisus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] piața este lipsit] de valori sau c] guvernele servesc mai eficient binele public decât piețele. iii. Mitul c]ut]rii profitului Etică afacerilor nu se mai ocup] doar de critică acestora. Profitul și „avariția” nu mai sunt condamnate în predici moralizatoare, iar corporațiile nu mai sunt v]zute că monoliți f]r] fâț], f]r] suflet și amorali. Preocuparea de acum este reprezentat] de abordarea profitului în contextul mai larg al productivit]ții și al responsabilit]ții sociale și de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
boierimea moldavă. Pentru asemenea servicii și pentru deosebitele sale calități duhovnicești și de cărturar, recomandat fiind de Petru Movilă și de patriarhul rus Filaret Nikitici, la 23 septembrie 1632 este ales mitropolit, fără a mai trece prin rangul de episcop. Predica de înscăunare o rostește, la Iași, celebrul teolog Meletie Sirigul. În aprilie 1633 se pare că asistă, la Lvov, la sfințirea ca mitropolit al Kievului a lui Petru Movilă. Mitropolit al Moldovei peste două decenii (1632-1653), V. a reprezentat puterea
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
praznice împărătești și la svănți mari, a înscris o dată importantă în istoria culturii religioase și în dezvoltarea limbii române literare. Lucrare specifică oratoriei de amvon, cultivată în epocă în scopul instruirii religios-dogmatice și moralizator-didactice, ea oferă, în cele șaptezeci și cinci de predici, un conținut omiletic, liturgic, hagiografic și literar-artistic. Cazaniile pleacă de la pericopele evanghelice ale slujbelor anului bisericesc pentru a dezvolta „învățături”, comentarii în spiritul textelor patristice, urmând sensul literal și mai ales pe cel parabolic - ce suscită creativitatea lui V. - al
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
și prezbiter din Biserica „Moldovlahiei”, și scrierea patriarhului Eftimie de Târnovo despre viața Cuvioasei Parascheva (într-o versiune prescurtată a originalului). V. a apelat la literatura neogreacă de factură renascentistă, larg răspândită în secolul al XVI-lea. În douăzeci de predici prelucrează selectiv și cu intervertirea textelor cartea scriitorului neogrec Damaschin Studitul, Tezaurul sau Comoara (după un intermediar est-slav). Dă și un palimpsest al traducerilor anterioare, și o antologie creștină, cu deosebite virtuți literare. Știe să depășească structura și normele compoziționale
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
un simbolism nebulos. În Cazanie erudiția teologală și subtilitățile hermeneutice rămân în plan secund, preeminență au calitățile prozei artistice: claritatea narațiunii, bogăția imaginilor plastice și a ornamentelor stilistice (comparații, metafore), oralitatea și vigoarea frazei, elanul retoric, lirismul pasajelor poematice. Multe predici pun în circulație elemente legendare, hagiografice, apocrife, folclorice, provenind frecvent din Biblie sau din fondul popular balcanic. Teme universale - moartea ca „trecere”, călătoria în „lumea de dincolo” - sunt preluate de omiliile la înmormântarea, învierea, înălțarea și coborârea lui Iisus în
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
iad. Iadul personificat se tânguie într-un discurs ce cuprinde repetiții anaforice, proprii retoricii bizantine. Rituri funerare și elemente de bocet popular stau alături în „plânsul Maicii Domnului”; durerea Mariei capătă proporții cosmice și rezonanțe mioritice. Filoane populare conțin și predicile la Învierea lui Lazăr sau la Duminica Floriilor; motivul „amărâtă turturea” se întâlnește în cuvântarea la Întâmpinarea Domnului. V. știe să umanizeze lumea divină, apropiind-o de înțelegerea populară. În partea a doua a Cazaniei miraculosul hagiografic și extazul religios
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
divină, apropiind-o de înțelegerea populară. În partea a doua a Cazaniei miraculosul hagiografic și extazul religios nimbează protagoniștii „jitiilor” - sfinții, ca instrumente pământene de luptă și jertfă în revelarea adevărului creștin. Biografii legendare și date istorice se îmbină în predicile ce povestesc viața lui Simion Stâlpnicul, faptele împăratului Constantin în apărarea creștinilor, prezența apostolilor Petru și Pavel în timpul lui Nero, caznele Sfântului Gheorghe sub împăratul Dioclețian ș.a. Legenda sfântului mucenic Teodor Tiron se impregnează de supranaturalul epicii baladești; uciderea balaurului
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
a slavonei medievale. Cazania tipărită în 1643 la Trei Ierarhi a cunoscut o largă răspândire în toate provinciile românești, îndeosebi în Transilvania, contribuind la dezvoltarea și unificarea limbii literare. Ecoul ei în timp a fost asigurat de numeroasele reeditări ale predicilor, începând cu Evanghelie învățătoare (Mănăstirea Dealu, 1644), urmată de Chiriacodromion (Alba Iulia, 1699). În secolele următoare s-au adăugat multe alte ediții pentru uzul bisericesc, imprimate la Râmnic, Buzău, Sibiu, București ș.a. Condițiile grafice, ornamentația bogată - inițiale, ilustrații și compoziții
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
apeleze la serviciile fostului înalt prelat (dacă nu cumva țara stăpânită de fiul lui Vlad Vodă Călugărul reprezentase un loc de refugiu). Un Nifon energic, extrem de eficient, rigorist, deloc temător - în intransigența lui isihastă - să-l „învețe”, într-o veritabilă predică, pe voievod („Să cade să îndreptezi pre cei strâmbi cu judecată tare și înfricoșată și dreaptă. Ce să nu fățărești nici a mic, nici a mare, nici a văduvă, nici a venetic, nici pre cel sărac să nu-l miluiești
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
secolul al XIV-lea. Lipsa științei de carte a făcut ca modalitățile principale de educare a adulților să fie orale sau pe calea imaginilor plastice, prezente în pictura bisericească și în folclorul popular. Educația și instrucția maselor se realiza prin intermediul predicii, conținutul lor fiind în mare parte religios. De asemenea, la educarea morală, intelectuală și estetică a populației a contribuit și folclorul. Implicații educative deosebite a avut literatura populară, orală, prin transmiterea unor cunoștințe despre om, natură, societate, ajutând la formarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățământului din 1924 și Regulamentul din 1926 pentru aplicarea ei, care au prevăzut funcționarea căminelor culturale și a caselor de citit. Dacă, în prima fază, educația adulților s-a realizat prin conferințe, expuneri, având mai mult un caracter fragmentat (publicațiile, predicile, cărțile editate, albumele și almanahurile având mai degrabă un caracter agricol și religios), în a doua fază, aceasta se instituționalizează, desfășurându-se în mod sistematic, pentru ca, spre finalul acestei faze, să reclame un suport științific, o metodologie adecvată particularităților adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
secolul al XIV-lea. Lipsa științei de carte a făcut ca modalitățile principale de educare a adulților să fie orale sau pe calea imaginilor plastice, prezente în pictura bisericească și în folclorul popular. Educația și instrucția maselor se realiza prin intermediul predicii, conținutul lor fiind în mare parte religios. De asemenea, la educarea morală, intelectuală și estetică a populației a contribuit și folclorul. Implicații educative deosebite a avut literatura populară, orală, prin transmiterea unor cunoștințe despre om, natură, societate, ajutând la formarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățământului din 1924 și Regulamentul din 1926 pentru aplicarea ei, care au prevăzut funcționarea căminelor culturale și a caselor de citit. Dacă, în prima fază, educația adulților s-a realizat prin conferințe, expuneri, având mai mult un caracter fragmentat (publicațiile, predicile, cărțile editate, albumele și almanahurile având mai degrabă un caracter agricol și religios), în a doua fază, aceasta se instituționalizează, desfășurându-se în mod sistematic, pentru ca, spre finalul acestei faze, să reclame un suport științific, o metodologie adecvată particularităților adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lăuntric mistuitor. „Eu sunt Învățat a fi nefericit din tinerețele mele”, mărturisea, la 49 de ani, Petru Maior XE "Maior" , cu gândul la viața sa, umplută numai de cărți și de singurătate. Viața insului fără familie, scrie el Într-o predică, dintr-o amară experiență personală, „Întru nimic nu e de dorit”. În acest context trebuie judecată conduita de o moralitate labilă a clericilor celibatari, prin prisma a ceea ce Georges Duby XE "Duby" numea „istoria sistemelor de valori”. Din perspectiva cercetătorului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]