71,953 matches
-
presiunea optimă este cea care corespunde egalității dintre utilitatea socială a cheltuielilor publice marginale și dezutilitatea socială a prelevărilor fiscale marginale. Potrivit altor criterii, presiunea fiscală optimă este cea care permite maximizarea produsului intern brut, sau maximizarea randamentului prelevărilor obligatorii. Presiunea fiscală la nivel național (globală) se calculează după formula: Impozite + C.A.S. Pfg = -------------------------------P.I.B. La nivel individual, presiunea fiscală se exprimă prin raportul dintre totalul prelevărilor fiscale suportate de un contribuabil și totalul veniturilor obținute de acesta înainte de impozitare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fiscale marginale. Potrivit altor criterii, presiunea fiscală optimă este cea care permite maximizarea produsului intern brut, sau maximizarea randamentului prelevărilor obligatorii. Presiunea fiscală la nivel național (globală) se calculează după formula: Impozite + C.A.S. Pfg = -------------------------------P.I.B. La nivel individual, presiunea fiscală se exprimă prin raportul dintre totalul prelevărilor fiscale suportate de un contribuabil și totalul veniturilor obținute de acesta înainte de impozitare. Ea exprimă sacrificiul pe care contribuabilul este nevoit să-l consimtă, din avuția dobîn-dită de el într-o anumită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
exprimă prin raportul dintre totalul prelevărilor fiscale suportate de un contribuabil și totalul veniturilor obținute de acesta înainte de impozitare. Ea exprimă sacrificiul pe care contribuabilul este nevoit să-l consimtă, din avuția dobîn-dită de el într-o anumită perioadă. Dar presiunea fiscală individuală nu trebuie analizată doar ca raport matematic; ea este relevantă mai ales dacă este analizată în corelație cu puterea de cumpărare a veniturilor monetare nete, adică gradul în care veniturile rămase după impozitare satisfac nevoile de subzistență, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
relevantă mai ales dacă este analizată în corelație cu puterea de cumpărare a veniturilor monetare nete, adică gradul în care veniturile rămase după impozitare satisfac nevoile de subzistență, de petrecere a timpului liber și de economisire-investire. La nivelul agentului economic, presiunea fiscală este cu atît mai acut resimțită, cu cît ponderea impozitelor în valoarea adăugată realizată este mai mare. Nivelul presiunii fiscale la care este supusă o firmă se calculează după formula: Impozitele plătite de firmă (pe profit, C.A.S., altele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
veniturile rămase după impozitare satisfac nevoile de subzistență, de petrecere a timpului liber și de economisire-investire. La nivelul agentului economic, presiunea fiscală este cu atît mai acut resimțită, cu cît ponderea impozitelor în valoarea adăugată realizată este mai mare. Nivelul presiunii fiscale la care este supusă o firmă se calculează după formula: Impozitele plătite de firmă (pe profit, C.A.S., altele) Pff = ----------------------------------------------------------------------Valoarea adăugată obținută de firmă Explicația creșterii presiunii fiscale trebuie căutată în creșterea cheltuielilor publice care, la rîndul său
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cît ponderea impozitelor în valoarea adăugată realizată este mai mare. Nivelul presiunii fiscale la care este supusă o firmă se calculează după formula: Impozitele plătite de firmă (pe profit, C.A.S., altele) Pff = ----------------------------------------------------------------------Valoarea adăugată obținută de firmă Explicația creșterii presiunii fiscale trebuie căutată în creșterea cheltuielilor publice care, la rîndul său, este influențată de performanțele de ansamblu ale economiei, structura proprietății, politica guvernamentală, necesitățile publice, eficiența alocării resurselor, consensul social, sistemul politic ș.a. 3.3.3. Sistemul fiscal Alături de alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
politica guvernamentală, necesitățile publice, eficiența alocării resurselor, consensul social, sistemul politic ș.a. 3.3.3. Sistemul fiscal Alături de alte sisteme (monetar, financiar, de credit, etc.), sistemul fiscal urmărește realizarea obiectivelor politicii economice și sociale ale unui Stat. El dă măsura presiunii fiscale, a politicii fiscale și a implicării Statului în economie. În sens larg, sistemul fiscal se referă la totalitatea impozitelor dintr-un stat. În sens restrîns, sistemul fiscal se definește prin prisma relațiilor dintre elementele componente. Astfel, sistemul fiscal ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cît mai mici; Sistemul fiscal trebuie să fie stabil, sensibil la relațiile dintre structurile administrative. Aceste principii și cerințe nu sunt întotdeauna convergente. Astfel, echitatea se poate opune neutralității. Trei probleme sunt esențiale în configurarea oricărui sistem fiscal: 1) Nivelul presiunii fiscale; 2) Cine sunt plătitorii și care este structura impozitelor (directe, indirecte, proporționale, progresive, pe avere, pe venit)? 3) Cum sunt utilizate resursele prelevate? În funcție de răspunsul la aceste trei probleme vom avea un sistem fiscal mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cu preponderența impozitelor directe, sau a celor indirecte; sisteme cu predominanța impozitelor generale, sau a celor elementare (particulare). Se mai utilizează clasificarea în sisteme fiscale grele (ce se caracterizează prin sarcini fiscale mari) și sisteme fiscale ușoare ( bazate pe o presiune fiscală ușoară). Actorii sistemului fiscal sunt trei: 1) cei investiți cu putere legislativă, de creare a dreptului fiscal; 2) cei însărcinați cu urmărirea și încasarea impozitelor (administrațiile fiscale) și 3) contribuabilii. 3.3.3.1 Clasificarea impozitelor Avem, mai întîi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
emitere și plasare a titlurilor de credit se prevăd ca cheltuieli distincte în buget. Gestionarea datoriei publice este un proces laborios și costisitor. Mărimea acesteia trebuie limitată potrivit capacității de îndatorare a fiecărui stat pentru a nu crea dezechilibre și presiuni inflaționiste. Desigur, creșterea datoriei publice antrenează, pe termen scurt o creștere a veniturilor la dispoziția Statului și un transfer de resurse din sectorul privat în sfera publică, dar pe termen mediu și lung, ea poate provoca noi creșteri de impozite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
literatura americană se cheamă logrolling, ce consistă pentru alegători în a se coaliza în mod tranzitoriu cu scopul de a obține anumite servicii colective. Chiar dacă mecanismele sunt mai elaborate, e ca și cum ar trebui să ai în vedere rolul grupurilor de presiune (lobbies) și al partidelor politice. Acestea din urmă, mai ales cînd sunt mai multe membre ale aceleiași majorități, își cumpără susținerea unui proiect, schimbîndu-l cu un altul. În același mod, grupuri de presiune pot să se coalizeze pentru a obține
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să ai în vedere rolul grupurilor de presiune (lobbies) și al partidelor politice. Acestea din urmă, mai ales cînd sunt mai multe membre ale aceleiași majorități, își cumpără susținerea unui proiect, schimbîndu-l cu un altul. În același mod, grupuri de presiune pot să se coalizeze pentru a obține satisfacție. Militarii, de exemplu, care doresc să-și modernizeze echipamentele, vor căuta să obțină sprijinul vînzătorilor de arme. La fel vor proceda medicii care doresc obținerea de echipamente medicale, sau un primar care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prelungit și sistematizat lucrările lui Stigler, arătînd că, pentru a înțelege situația, este suficient să considerăm că actorii economici pot utiliza reglementarea pentru a dobîndi o avuție suplimentară. În mod logic, fiecare corporație se va constitui într-un grup de presiune (lobby) și va practica o politică de prădător, adică de exploatare sistematică a reglementării pentru a-și ameliora propria situație. Din această perspectivă, oamenii politici sunt niște prăzi autoconsimțite, niște marionete în serviciul cutărui sau cutărui interes particular. Această constatare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Astfel, generalizarea în Europa a dotărilor ecologice la mașinile noi este o victorie atît a lobby-ului fabricanților, cît și un succes al apărătorilor mediului. Dimpotrivă, în Franța, ieftinirea motorinei repre-zintă semnul tangibil al puterii a două grupuri majore de presiune, constituite în principal din constructorii de automobile și transportatorii rutieri. Pe ansamblu, acest mod de analiză ne conduce la două tipuri de reacții: Prima ne atenționează că, pentru a rezista presiunilor multiplelor interese private, este esențial să dispunem de o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
semnul tangibil al puterii a două grupuri majore de presiune, constituite în principal din constructorii de automobile și transportatorii rutieri. Pe ansamblu, acest mod de analiză ne conduce la două tipuri de reacții: Prima ne atenționează că, pentru a rezista presiunilor multiplelor interese private, este esențial să dispunem de o administrație competentă și independentă, ai cărei reprezentanți să fie dotați cu un veritabil "sens al Statului"; A doua s-ar putea fonda pe efectele perverse ale celei din-tîi: arivismul, carierismul unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
acest lucru. Într-un plan mai general, această poziție consideră că, la termen, competiția e preferabilă tutelei și că cea mai bună prevenire împotriva prădătorilor este prezența contra-prădătorilor. Dar atunci mai este posibil măcar de a arbitra între grupurile de presiune, într-un fel de care să profite cei mulți? Fiecare grup social se comportă față de celelalte în cadrul reglementărilor în vigoare, iar conținutul acestora va fi decisiv în a orienta sau nu ansamblul spre o funcționare optimală: Statutul de întreprindere îi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
monopolul nu este neapărat forma cea mai eficientă de producție. Cu economia rețelelor, reieșită din lucrările lui Katz, Shapiro, Farrel și Saloner (între alții) descoperim cum putem, în același timp, ține seama de carențele pieței și dori să fie menținută presiunea concurențială. Este vorba deci, cum s-a întîmplat frecvent în ultimii ani, de un avans al analizelor economiei industriale, care a permis reînnoirea abordărilor tradiționale în termeni de monopol natural. Dacă acest concept era valid în domeniul energiei, transporturilor sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
naivi încît să ne lăsăm în seama administrațiilor publice, considerate ca niște actori binevoitori. Numeroase experiențe recente ne arată că responsabilii administrativi și/sau politici pot acționa, pur și simplu, în propriul interes, sau manipula publicul prin diverse grupuri de presiune. A ne mulțumi cu simpla recomandare a învățăturilor economiștilor, echivalează cu ignorarea faptului că relațiile economice se înscriu într-un cadru social și cultural. De asemenea, a defini modul cum trebuie să se conjuge eficiența și echitatea înseamnă a face
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
1. Conceptul de finanțe publice 121 3.2. Cheltuielile publice 122 3.2.1. Concept și evoluții 122 3.2.2. Clasificarea cheltuielilor publice 127 3.3. Veniturile sectorului public 129 3.3.1. Instituția impozitului 129 3.3.2. Presiunea fiscală 132 3.3.3. Sistemul fiscal 136 3.3.3.1 Clasificarea impozitelor 138 3.3.3.2. Elementele constitutive ale impozitului 139 3.3.3.3. Incidența impozitelor 140 3.4. Datoria publică 140 3.5. Pasagerul clandestin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
era o coincidență. Profesorul de naturale de la liceul de fete avea altă părere. Cândva, Ceasornicarul îi povestise despre orologiu, neterminat pe atunci. Doar lui; discutau, uneori. Îi vorbise despre locurile de intersecție ale timpului cu lumina, despre stările generate de presiunea aerului și de electricitatea cuprinsă în oameni și în lucruri, despre periodicitatea evenimentelor deosebite și despre localizarea lor. Zicea că polarizarea infinitezimală a unor energii pornite din cosmos ar declanșa, în funcție de relația critică a acestor factori, semnale de avertizare, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
și eu, iarăși, în rândul lumii? S-a lăsat seara și în hornuri a început să se audă iar șuieratul vântului. Deja mă doare capul, tâmplele și creștetul îmi pocnesc, parcă mă apasă ceva; cred că vântul, când suflă, mărește presiunea aerului în încăperi, strecurându-se prin coșul sobelor, pe sub uși, pe sub tocul ferestrelor, peste tot pe unde există, cât de cât, o crăpătură, și capul e ca un barometru, e primul care simte. Curios e că atunci când ies din casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
educație non-formală în jurnalism (13 persoane), iar 28 dintre participanții la eșantion nu au niciun fel de pregătire deontologică sau nu-și amintesc să fi participat la o astfel de pregătire. Rezultate principale Jurnaliștii au indicat, în marea lor majoritate, presiunile economice, ca principal problemă pentru mass-media din România. Astfel, 72 la sută dintre repondenți sunt de acord afirmația “ Jurnaliștii au un comportament de turmă, care are ca rezultat o prezentarea exagerată a unor evenimente”, 68 au spus că “Presiunile economice
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
majoritate, presiunile economice, ca principal problemă pentru mass-media din România. Astfel, 72 la sută dintre repondenți sunt de acord afirmația “ Jurnaliștii au un comportament de turmă, care are ca rezultat o prezentarea exagerată a unor evenimente”, 68 au spus că “Presiunile economice distrug calitatea actului jurnalistic” iar 60 au fost de acord că “Jurnaliștii sunt prost plătiți”. Cursurile de perfecționare și aderarea la norme jurnalistice sunt considerate probleme importante. 32 de repondenți au o poziție neutră în privința afirmației “Jurnaliștii sunt prost
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
de repondenți au o poziție neutră în privința afirmației “Jurnaliștii sunt prost pregătiți”, iar 24 nu au răspuns sau au dat un răspuns neutru atunci când au fost întrebați dacă sunt de acord cu afirmația “Jurnaliștii nu aderă la standarde etice profesionale”. Presiunile guvernamentale sunt considerate o problemă de către 52 de jurnaliști. Un număr similar (49), însă, nu au dat niciun răspuns la întrebarea “ În ceea ce privește pozițiile politice, cum ați evalua linia editorială a mediului dumneavoastră de lucru (de bază)? ” Percepția audienței Mai mult
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
Iorga, Valentin Jucan, Ioan Onisei și Mircea Deacă au refuzat să discute, în ședința de joi cazul OTV, post care a continuat campania electorală și duminică, în ziua votării. Narcisa Iorga a declarat că în acest caz este analizat la "presiunea politică" a deputatului Victor Ponta. Consiliul Național al Audiovizualului ar fi trebuit să analizeze, joi, la punctul al treilea de pe ordinea de zi, rapoarte ale Direcției Monitorizare din CNA cu privire la emisiunile difuzate la posturile de televiziune și radio centrale în
Băsiștii din CNA îl scapă pe Dan Diaconescu de sancțiuni () [Corola-journal/Journalistic/80540_a_81865]