3,419 matches
-
care pot rezultă dintr-un act determinat (a se vedea, în acest sens, și Cauza Grigoriades împotriva Greciei, 1997). Prin urmare, se reține că nici Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu cere adoptarea unor norme juridice care să determine o previzibilitate absolută. Curtea Constituțională a preluat în jurisprudența sa aceste considerente de principiu enunțate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cu titlu exemplificativ, menționăm Decizia nr. 189/2005, Decizia nr. 552/2008 sau Decizia nr. 489/2009). Raportat la cele enunțate
DECIZIE nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]
-
se reține că stilul unui act normativ trebuie să fie clar și precis, iar tehnica de redactare să nu lase loc niciunui dubiu și niciunui echivoc. Prin prisma celor mai sus enunțate, considerăm că textele legale criticate încalcă cerința de previzibilitate și accesibilitate. 2. Este de remarcat că deși titlul actului cuprinde denumirea generică de "Lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice", acest caracter unitar este încălcat prin excepțiile prevăzute la art. 2 alin. (2), aceste prevederi fiind
DECIZIE nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]
-
din lege permit în cazuri excepționale cumulul de funcții în anumite unități publice și de către persoane din aceeași unitate. Aceste prevederi creează discriminare între aceleași categorii de persoane, cei salarizați din fonduri publice, și în același timp afectează claritatea și previzibilitatea legii, nefiind precizate care sunt cazurile excepționale și cine poate stabili aceste cazuri. Consider��m că prin prisma acestor critici Legea privind salarizarea unitară a persoanelor plătite din fonduri publice este neconstituțională. Judecător, prof. univ. dr. Aspazia Cojocaru Judecător, prof.
DECIZIE nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]
-
timp de un an. ... (4) În cazul în care acoperirea nu constă în capital deținut sau provizioane constituite în acest scop, aceasta este disponibilă doar pentru acele operațiuni cu pierderi cu natură de rutină, ce au un grad ridicat de previzibilitate și sunt rezonabil de stabile. ... (5) Acoperirea maximă trebuie să fie mai mică decât pierderea așteptată calculată pe baza distribuției complete a pierderilor prin utilizarea modelului aferent abordării avansate de evaluare pentru care a fost obținută aprobare. ... (6) Rezervele special
REGULAMENT nr. 25 din 15 decembrie 2009 (*actualizat*) privind utilizarea abordării avansate de evaluare şi aprobarea utilizării acestei abordări de către instituţiile de credit, pentru riscul operaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218588_a_219917]
-
Județean de Urgență "Sfântul Apostol Andrei" din Galați într-un dosar având ca obiect un litigiu de muncă. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, prin conținutul textelor criticate, legiuitorul a instituit reguli diferite, creând premisa încălcării principiului previzibilității normei de drept. Art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în conformitate cu care lipsa mențiunilor din decizia de sancționare constituie motiv de nulitate absolută a deciziei, este neconstituțional, deoarece, contractul individual de muncă fiind de natură convențională
DECIZIE nr. 265 din 16 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223042_a_224371]
-
fondului. Dacă se pornește de la premisa potrivit căreia consecințele deosebit de grave sunt determinate de cuantumul pagubei materiale cauzate prin presupusa infracțiune, este clar că se nesocotește și principiul prezumției de nevinovăție. În plus, textele contestate nu satisfac nici exigențele de previzibilitate și accesibilitate, valoarea pagubei neputând fi stabilită în abstract, ci fiind apreciată de la caz la caz, în baza unor prevederi din legi extrapenale, ca rezultat al unui calcul care nu putea fi cunoscut de făptuitor în momentul săvârșirii faptei. În
DECIZIE nr. 383 din 13 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. 5, art. 248^1 raportat la art. 146 din Codul penal, precum şi a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222392_a_223721]
-
prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată, deoarece infracțiunea de înșelăciune este reglementată în Codul penal, lege organică, în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate. Referitor la critica de neconstituționalitate privind previzibilitatea și accesibilitatea normei penale și la încălcarea principiului legalității incriminării, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate nu contravin normelor constituționale și nici celor ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ci, dimpotrivă, prin
DECIZIE nr. 383 din 13 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. 5, art. 248^1 raportat la art. 146 din Codul penal, precum şi a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222392_a_223721]
-
nu contravin normelor constituționale și nici celor ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ci, dimpotrivă, prin explicarea conținutului noțiunii "consecințe deosebit de grave" în textul art. 146 din Codul penal se asigură caracterul de previzibilitate și accesibilitate al normei juridice penale. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, inclusiv în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a
DECIZIE nr. 383 din 13 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. 5, art. 248^1 raportat la art. 146 din Codul penal, precum şi a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222392_a_223721]
-
un avantaj poate fi reparat proporțional cu probabilitatea obținerii avantajului, ținând cont de împrejurări și de situația concretă a creditorului. ... (3) Prejudiciul al cărui cuantum nu poate fi stabilit cu certitudine se determină de instanța de judecată. ... Articolul 1.533 Previzibilitatea prejudiciului Debitorul răspunde numai pentru prejudiciile pe care le-a prevăzut sau pe care putea să le prevadă ca urmare a neexecutării la momentul încheierii contractului, afară de cazul în care neexecutarea este intenționată ori se datorează culpei grave a acestuia
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 **). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213676_a_215005]
-
excepției de neconstituționalitate se arată că textele de lege criticate sunt neclare, fiind imprecis redactate, existând posibilitatea unor interpretări diferite. Autorul excepției susține că este încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât "principiile procesului echitabil sunt și acelea cunoscute ca previzibilitatea, disponibilitatea și claritatea legii". Precizează că "o normă legală este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, astfel încât cetățeanul să fie capabil să își adapteze comportamentul în conformitate cu legea", iar "atunci când norma legală este neclară sau imprecisă, persoana nu poate
DECIZIE nr. 33 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219565_a_220894]
-
a fost ridicată de Tudor Negulici și Elena Negulici într-o cauză civilă având ca obiect o acțiune în revendicare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, faptul că prevederile criticate nu îndeplinesc condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, consacrate atât în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Rotaru contra României, 2000, și Sunday Times contra Regatului Unit, 1979), cât și în jurisprudența Curții Constituționale, prin Decizia nr. 61/2007 . Prin urmare, imprevizibilitatea legislației referitoare la
DECIZIE nr. 1.701 din 17 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi art. 480 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219241_a_220570]
-
sensul adaptării ei la principiile protecției drepturilor omului și libertăților fundamentale, evidențiate în jurisprudența instanței de contencios european a drepturilor omului, aspecte ce excedează competenței instanței de contencios constituțional. Modificarea conținutului unei norme juridice, cu respectarea condițiilor de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, este atributul exclusiv al legiuitorului, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Curtea a constatat că dreptul oricărei persoane la
DECIZIE nr. 1.701 din 17 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi art. 480 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219241_a_220570]
-
de judecată a examinat în fond cauza dedusă judecății și s-a pronunțat asupra existenței dreptului de proprietate pretins de reclamanți. Față de susținerile autorului excepției privind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea criteriilor de calitate, accesibilitate și previzibilitate a normelor juridice, Curtea a constatat că aceeași instanță europeană a statuat, de exemplu prin hotărârea pronunțată în cauzele Cantoni contra Franței, 1996, și Rekvenyi contra Ungariei, 1999, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate
DECIZIE nr. 1.701 din 17 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi art. 480 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219241_a_220570]
-
Drepturilor Omului referitoare la respectarea criteriilor de calitate, accesibilitate și previzibilitate a normelor juridice, Curtea a constatat că aceeași instanță europeană a statuat, de exemplu prin hotărârea pronunțată în cauzele Cantoni contra Franței, 1996, și Rekvenyi contra Ungariei, 1999, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării. Astfel, rămâne în sarcina judecătorilor ca, în cadrul actului de
DECIZIE nr. 1.701 din 17 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi art. 480 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219241_a_220570]
-
prin art. 126 alin. (3), dă Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența stabilirii unei interpretări unice. Față de susținerile autorilor excepției privind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea criteriilor de calitate, accesibilitate și previzibilitate ale normelor juridice, se constată că aceeași instanță europeană a statuat, de exemplu prin hotărârea pronunțată în cauzele Cantoni contra Franței, 1996, și Rekvenyi contra Ungariei, 1999, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea
DECIZIE nr. 1.702 din 17 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 şi art. 8 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă şi art. 283 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219249_a_220578]
-
a Drepturilor Omului referitoare la respectarea criteriilor de calitate, accesibilitate și previzibilitate ale normelor juridice, se constată că aceeași instanță europeană a statuat, de exemplu prin hotărârea pronunțată în cauzele Cantoni contra Franței, 1996, și Rekvenyi contra Ungariei, 1999, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării. Astfel, rămâne în sarcina judecătorilor ca, în cadrul actului de
DECIZIE nr. 1.702 din 17 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 şi art. 8 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă şi art. 283 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219249_a_220578]
-
bani suferința persoanelor persecutate. Prin urmare, reglementarea criticată nu a fost temeinic fundamentată. Totodată, textul de lege criticat, astfel cum este redactat, fiind prea vag, încalcă și regulile referitoare la precizia și claritatea normei juridice. Astfel, lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a) referitoare la acordarea despăgubirilor din Legea nr. 221/2009 a condus la aplicarea incoerentă a acestora, instanțele de judecată acordând despăgubiri în valoare de până la 600.000 euro, ceea ce reprezintă o aplicare
DECIZIE nr. 1.360 din 21 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227258_a_228587]
-
Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 9 decembrie 2008, în Cauza Viașu împotriva României. Cu acel prilej, Curtea a constatat că Legea nr. 1/2000 a suferit atât de multe modificări ca număr și conținut, încât precizia și previzibilitatea cerute de noțiunea de "legalitate" au fost grav atinse. Ținând cont de toate aceste considerente, Curtea constată că dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 , cu modificările și completările ulterioare, contravin prevederilor art.
DECIZIE nr. 1.360 din 21 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227258_a_228587]
-
bani suferința persoanelor persecutate. Prin urmare, reglementarea criticată nu a fost temeinic fundamentată. Totodată, textul de lege criticat, astfel cum este redactat, fiind prea vag, încalcă și regulile referitoare la precizia și claritatea normei juridice. Astfel, lipsa de claritate și previzibilitatea dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a) referitoare la acordarea despăgubirilor din Legea nr. 221/2009 a condus la aplicarea incoerentă a acestora, instanțele de judecată acordând despăgubiri în valoare de până la 600.000 euro, ceea ce reprezintă o aplicare excesivă
DECIZIE nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227257_a_228586]
-
Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 9 decembrie 2008, în Cauza Viașu împotriva României. Cu acel prilej, Curtea a constatat că Legea nr. 1/2000 a suferit atât de multe modificări ca număr și conținut, încât precizia și previzibilitatea cerute de noțiunea de "legalitate" au fost grav atinse. Ținând cont de toate aceste considerente, Curtea constată că dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 , cu modificările și completările ulterioare, contravin prevederilor art.
DECIZIE nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227257_a_228586]
-
legea le recunoaște acestora forța probantă, reprezintă o garanție a respectării demnității acestora și dreptului la viață intimă și privată. În plus, în ceea ce privește respectarea criteriului calității legii în cadrul procesului de legiferare, însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorit ar fi aceasta, ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării (Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Reckvenyi împotriva
DECIZIE nr. 1.127 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227374_a_228703]
-
de timbru plătite în cursului procesului, cât și valoarea taxei judiciare de timbru plătite de celălalt moștenitor cu aceeași ocazie. 5. În fine, Curtea constată că prevederile art. 8^1 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 sunt lipsite de previzibilitate, întrucât Hotărârea Guvernului nr. 1.514/2006 , care stabilea valoarea taxei judiciare de timbru la nivelul anului 2007, a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 956/2009 , fără a se stabili vreo altă valoare a taxei judiciare de timbru. Astfel
DECIZIE nr. 1.202 din 5 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi j), art. 3^1 alin. (2)-(4) şi art. 8^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227015_a_228344]
-
controlul de constituționalitate al acestora". Jurisprudența neunitară evidențiază o anumită neconcordanță existentă între textul normei și conținutul acesteia, neconcordanță care, în procesul de interpretare, conduce la pronunțarea de soluții diferite. În măsura în care nu se pune problema neconstituționalității normei, prin lipsa de previzibilitate, devin incidente prevederile art. 126 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora "Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale". În acest sens, credem că asigurarea interpretării unitare are
DECIZIE nr. 221 din 9 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) lit. g) teza finală din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, art. 2 teza întâi şi art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă şi ale art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221925_a_223254]
-
sunt favorizate, contrar art. 16 alin. (1) din Constituție, în raport cu alte persoane care doresc să ocupe o funcție publică. În fine, se consideră că legea criticată încalcă exigențele Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind accesibilitatea și previzibilitatea normei juridice, având formulări neclare, ceea ce lipsește norma juridică de caracterul logic și precis. Guvernul a transmis Curții Constituționale, cu Adresa nr. 5/1.645/E.B. din 12 martie 2010, punctul său de vedere, în care se arată că sesizarea
DECIZIE nr. 414 din 14 aprilie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, art. I pct. 6, art. I pct. 27 şi ale art. I pct. 28 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222129_a_223458]
-
îndreptățite de a primi restituirea în natură a imobilelor, dispozițiile criticate încalcă prevederile cuprinse în art. 15 alin. (2), art. 16 și 44 din Constituție. Pe de altă parte, prevederile Legii nr. 1/2009 nu respectă cerințele de precizie și previzibilitate, deoarece nu stabilesc cu claritate sensul noțiunii de "imobile preluate fără titlu valabil" înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 213/1998 , aducând o gravă atingere securității juridice și stabilității raporturilor juridice. Curtea de Apel București - Secția a IV-a
DECIZIE nr. 270 din 16 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2), art. 7 alin. (1^1) şi (5), art. 18 lit. c), art. 20 alin. (1) şi (2), art. 45 alin. (2) şi (2^1), art. 46 alin. (4) şi art. 48 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 1/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222309_a_223638]