3,831 matches
-
politic (vol. 1) • Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri • Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei • Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni • Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) • Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor • Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut • Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) • Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă • Ilie Rad, La un ceai cu Ștefan J. Fay • Dimitrie Ghyka, Memorii (1894 1940) LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Memorii și amintiri 12. Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei 13. Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni 14. Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui 15. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) 16. Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor 17. Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut 18. Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii 19. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) 20. Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă 21. Ilie Rad, La un ceai cu Ștefan J. Fay 22. Dimitrie Ghyka, Memorii (1894 1940) Redactor: Teodora
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
alții) , pentru alegerea locului Frenciugilor, iar dacă (vezi hrisovul din 28 iunie 1814) . Grigore al II-lea Ghica (26 septembrie 1726-5 aprilie 1733) rânduiește hotarnici la 25 aprilie 1732, În urma cererii postelnicelului Neculai Bucium . În raportul din 20 iulie 1812 privitor la pricina de hotar Între Drăgușeni și Căzănești a căminarului Iordachi Rășcanu și jicnicerul Pan. Buzdugan este amintită hotarnica din 5 iulie 1732 realizată de vornicul de poartă Mihălachi Pătrău și diacul Ioniță Străzăscu, rânduiți din porunca domnului Grigore al
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de preotul Ion I. Leuștean de la parohia Ipatele, dovedește implicarea preotului paroh În buna desfășurare a Învățământului religios la școala din sat, toți elevii cunoscând Simbolul Credinței (Crezul) . Protoieria transmite la 12 iunie 1948 ordinul Episcopiei Hușilor cu nr. 828, privitor la obligativitatea prezenței În toate parohiile a tabloului cu membrii Înaltului Prezidiu al Marii Adunări Naționale și a stemei Republicii Populare România . Parohul de la Frenciugi este informat ca și ceilalți preoți despre desființarea Episcopiei Hușilor: . Prin ordinul Episcopiei cu nr.
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
să-ți mai dau o veste Îmbucurătoare. Sihastrul nostru, care te Îngrijește cu atâta devotament, Îți este mult mai apropiat decât crezi. El te-a adus ca prunc pe meleagurile noastre și e gata să depună mărturie În fața stăpânilor noștri privitor la originea ta... — Asta e cu adevărat o zi bună pentru mine, se bucură Bodo. Prietenia sihastrului mi-e mult mai prețioasă decât toate coroanele din lume. Nu vreau să devin rege, să lupt cu fratele meu pentru coroană. Te
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de mult Croce "trebuie să fie aceeași", pentru a duce la înțelegere. Într-un volum de eseuri critice, Valori, Mihai Ralea își demonstra, în acest sens, consonanța cu cei citați. Supraevaluarea și subevaluarea țin, de regulă, de fondul subiectiv al privitorului. Obiectivitate în absolut nu există de unde diferențele evaluative de la un receptor la altul. Recunoașterea valorii unor G. Bacovia și Mateiu I. Caragiale se datorează mai degrabă posterității. În epocă, romanele lui Cezar Petrescu și Ionel Rebreanu concurau din perspectiva publicului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care oamenii sunt halucinant de... reali, trăind fără măști de protocol, fără inhibițiile și accelerațiile civilizației europene. Trăind într-o sărăcie materială înfiorătoare dar, în același timp, într-o bogăție spirituală văzută din exterior ca filosofie de viață, indienii surprind privitorul printr-un mod de a trăi năucitor. Ei probează iluminarea prin meditație, purificându-se prin întoarcerea către propriul spirit. Crăciunul 2004 l-a găsit pe Florin Meșca în India. Și a trăit sărbătoarea cu durere și bucurie, redefinindu-și locul și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
nr.11 din 13 mai 1900) să consemneze: „Liniște adâncă domnește din nou peste plaiurile Bucovinei. E ca o liniște de cimitir această liniște grozavă. Trupul nației române îl văd dușmanii noștri zbuciumându-se pe patul morții. Și tac toți privitorii, tac ca la un priveghiu, să nu tulbure liniștea românului, ca nu cumva să-i mai lungească zilele vieții. Ei ne văd secați de toate puterile noastre naționale. Văd deputați plecați, gazete stânse și căpetenii nepăsătoare. Văd satele înecate de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acum firma de „organ al Partidului Naționalist Democrat de sub conducerea dlui. N. Iorga. (din Dreptatea 30 nov.1922) * Poporul apărea concomitent cu Glasul Bucovinei, Dreptatea și Cuvântul țărănimii, în anii 1919-1924 și era scris și tipărit de dl. Trăian Brăileanu. * Privitorul Privitorul apare la 1 mai 1902, sub conducerea lui Aurel Onciul, de două ori pe lună, cu un motto - cunoscutele versuri din Glossa lui Eminescu: „Privitor ca la teatru...” Scopul periodicului era: „Este timpul de a îndruma o direcție nouă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de a îndruma o direcție nouă și de a ridica precum se face aiurea, în statele civilizate, politica dimpreună cu auxiliarele ei sociologice de la nivelul actual de meserii la rangul de știință. Scopului acestuia încearcă să-i servească revista prezentă Privitorul. Ea tinde, pe bază inductivă și în mod științific, să analizeze condițiile etnice, economice, sociale și politice de existență la Români și astfel să constate faptele de care apoi să se poată trage consecințele pentru politica militantă de toate zilele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
economice, sociale și politice de existență la Români și astfel să constate faptele de care apoi să se poată trage consecințele pentru politica militantă de toate zilele... Singurul ei program este, precum nu poate fi altfel în știință, constatarea adevărului...” Privitorul a rămas credincios programului stabilit la apariție, în el scriind îndeosebi A. Onciul (A. Vrânceanu) și Constantin Onciul, atâta vreme cât ziditorul periodicului n-a intrat în politica militantă a timpului. A apărut mai întâi la Viena, Brűnn (Brno), apoi la Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
n-a intrat în politica militantă a timpului. A apărut mai întâi la Viena, Brűnn (Brno), apoi la Cernăuți; Aurel Onciul pretindea că prin presă și analiza științifică a condițiilor de trai ale românilor bucovineni se poate realiza armonia socială... Privitorul, care a apărut până la 15 decembrie 1903 a fost stegarul luptei de clasă la sate, dintre preoți și învățători luând apărarea ultimilor. A. Onciul încheind o înțelegere cu învățătorul M. Chisanovici și rupând, încă odată, unitatea partidului românesc în Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
publicau și materiale care vizau asistență medicală la sate, din casele de ocrotire de la Cernăuți, pagini din istoria medicinii bucovinene; Hrisovul episcopului Dosoftei Herescul din 1787 îndreptat contra babelor și a descântecelor, alt hrisov din 1793 al episcopului Daniil Vlahovici privitor la îngroparea morților. Materialele erau semnate de dr. Octavian Lupu, dr. Iosif Bulbucă, dr. Maria Maxim, dr. Iacob Câmpeanu, dr. Gh. Borcănescu, dr. Alex. Halchini, dr. Radu Josan, dr. Gh. Constantinescu, dr. Ioan Minulescu, dr. Maria Cardaș, dr. G. Posticescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu existau: era mai simplu! S-a schimbat și peisajul de pe ecranul televizoarelor. Timp de zeci de ani a fost unul singur și nu prea vesel. Lipsiți atâta vreme de informație și de deschidere spre lume, românii sunt astăzi mari privitori la televizor. Pot să aleagă Între cinci-șase posturi naționale (plus altele mai puțin importante) și mai multe canale străine (franceze, germane, italiene, CNN, Euronews...). Și asta pare normal. Trecutul doare tot mai puțin, nemulțumirile sunt mereu ale prezentului. Lucrurile s-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de păpușă. Și apoi totul a revenit: pe ecranul televizorului se vedeau cerul și ciorile care se decolau de pe firele de telefon și zburau în stoluri ciclice de dans deasupra unei mașini a poliției oprită pe autostradă și a unor privitori care își lungeau gâtul să vadă mai bine, iar camera de luat vederi a transfocat asupra grămezii rămășițelor, evitând discret carnagiul, și un fermier din zonă cu ochii înotând în lacrimi răspundea întrebărilor reporterului cu un soi de nedumerire, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
VITALIE CIOBANU: Dincolo de geam ne însoțește un peisaj mai mult arid, măslini presărați pe un teren argilos și ars de soare. Mici lacuri printre dealuri. Un castel răsare surprinzător, la o întretăiere de ape. Pare o jucărie plantată pentru deliciul privitorilor. Îl contemplu cu mirare, până dispare, la fel de subit, la prima cotitură a trenului, ca o nălucă. Închiși în acest „șarpe” alergător, suntem obligați să comunicăm unii cu alții, mai ales că există o disponibilitate generală. Schimb vorbe cu mai multă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ușă câteva oferte de masaj erotic și servicii sexuale. „Detectivul” azer a avut dreptate... VITALIE CIOBANU: Metropol e un bloc obișnuit, înghesuit între două clădiri la fel de anodine, la o intersecție de artere, deasupra cărora un uriaș ecran video își epatează privitorii. Urmăresc reclamele ce se perindă cu rapiditate și am senzația, pentru o clipă, că mă aflu în Time Square din New York. Viitorul bate la ușă, viitorul deja a sosit, e aici, alături de noi, ne face cu ochiul din interiorul acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
exhibării unei opulențe de anarhiști motorizați și a unui life style, care să nu lase nici o îndoială asupra caracterului nonconformist și intratabil al biker-ilor. Important e ca ostentația să fie cât mai naturală și mai neglijentă, atunci efectul asupra privitorilor va fi cu atât mai copleșitor. VASILE GÂRNEȚ: Mare spectacol de poezie și muzică în Zamkowy Square, sub genericul Wszystko jest poezja („Totul e poezie“), cu un public numeros, peste 500 de oameni, cel mai numeros pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Fiul Omului pentru crimele comise sau absorbite de Biserica s-a clădit pe numele său, excesivul în cazul de față nu e deloc neînsemnat. Isus = Hitler? Un sacrilegiu, acest graffiti, dar nu chiar inutil dacă reușește să-l convingă pe privitor să-și schimbe ochelarii. Fără a urca până la potop, pentru o jumătate de veac de persecuții contra apostolilor (între coreligionari, de fapt), au fost douăzeci de secole în sens invers, și încă și mai sângeroase. Delimităm între spațiile albe ale
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
l-a văzut născându-se, din apele care l-au legănat. N-aș mai spune, atunci, "am călcat pe urmele lui" ci "privirile ni s-au întâlnit". Ca și cum aceste ondulări ale terenului, reverberând în doză infinitezimală un nu-știu-ce din persoana privitorului divin l-ar fi putut pune pe un hoinar pe aceeași lungime de undă luminoasă. Pentru că, nu-i așa, totul s-a schimbat în Palestina, în afară de marea Genesareth, și de tonurile roșietice ale zorilor, care-s mereu diferite, rămânând mereu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fi aspru. Și nu-i întotdeauna nepoliticos. Răspunsul "nu" la întrebarea nr. 1 îl contrariază dureros pe necunoscutul iubitor de conivențe care, nu fără generozitate, îți aruncă ceilalți doi colaci de salvare (încă te mai poți salva). Obstacolul nr. 2, privitor la situația familială care, la vederea unui bărbat solitar, îl poate neliniști pe omul de rând, va fi trecut fără dificultate. Întrebarea nr. 3, ultima șansă, nu lasă prea mult timp pentru jocul cu petalele de margaretă*. Un pic, mult
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
identifică eroului din poezia ceremonială, transferul de magie pozitivă făcându-se prin mijlocirea cuvântului. Confundat inițial cu un stol de porumbei, alaiul boieresc intră pe „scena” colindei în frunte cu calul „galben, bidiviu”. Simpla lui descindere din sferele aflate deasupra privitorilor anunță capacitățile divine ale calului și călărețului, căci ei au fost dincolo. Odată ajunși în lumea ordonată, ceremonialul începe: „Cal bun fuse/ Și unde-l strânse,/ Cal bun sare și răsare,/ Cal bun sare-n crâng uscat,/ Crâng uscat frunza
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o lasă fără control asupra universului ordonat și este echivalentă cu legarea fiarei în colinde, dar, în același timp, întoarce gestul ei distructiv, știindu-se că Samodivii din mentalul bulgar sunt genii feminine ale văzduhului ce orbesc sau scot ochii privitorilor. Cea mai dinamică formă a inițierii rămâne lupta propriu-zisă cu monstrul. Ea constă într-o măsurare a forțelor printr-o întrecere între cei doi oponenți sau într-un „război”. În colinde feciorul biruiește leul prin luptă corp la corp, asemenea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
spargerea alianței dintre Austro-Ungaria și Germania, dar și satisfacerea unor proiecte îndrăznețe de reorganizare a lumii în dauna Germaniei. După Manifestul către poporul rus din 2 noiembrie 1914 și asigurările date la 14 noiembrie de ambasadorul britanic, Buchanan, lui Sazonov, privitor la respectarea dorinței ruse de a anexa Constantinopolul și Strâmtorile, țarul Nicolae al II-lea i-a arătat ambasadorului francez Paléologue, în cadrul convorbirilor din 21 noiembrie, o hartă ce reprezenta viziunea sa despre împărțirea lumii și anume: rectificări de frontieră
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
timpul !”; în 2013 am revenit în lumea basmelor cu bine cunoscutul sfârșit: „am încălecat pe-o șa și v-am spus poveste-așa”... etc... etc... 7 aprilie 2013, București DOCUMENTE 1 1916, noiembrie 17/30, București. Decretul nr. 3.120 privitor la strămutarea sediului central al Băncii Naționale a României la Iași Văzând raportul ministrului nostru secretar de Stat la Departamentul Justiției sub nr. 46.333 din 16 noiembrie 1916, Am decretat și decretăm: Art. l. Sediul central al Băncii Naționale a României, pe ziua de 15
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]