18,757 matches
-
ce a determinat luarea/prelungirea acestei măsuri, instanța ar putea să nu dea curs favorabil acestei cereri. Consideră că numai un astfel de demers, și anume renunțarea la dreptul la tăcere și recunoașterea faptelor, constituie elementul de noutate referitor la conduita procesuală a inculpatului care poate influența instanța în aprecierea necesității înlocuirii măsurii arestului preventiv cu măsura mai blândă a arestului domiciliar, mecanism ce contravine însă dreptului fundamental la libertate și siguranță, dreptului la un proces echitabil și dreptului la tăcere. ... 5
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
cauză, și a renunța la acest privilegiu în vederea îndeplinirii condiției cerute de dispoziția legală contestată. Se consideră că cerințele prevăzute de art. 242 alin. (2) din Codul de procedură penală, privitoare la împrejurările concrete ale cauzei și la conduita procesuală a inculpatului, reprezintă o consacrare a principiului proporționalității și a caracterului gradual al măsurilor preventive. Totodată, se menționează că, în doctrina de specialitate, s-a arătat că, pentru a se dispune înlocuirea unei măsuri preventive, nu este necesar în toate
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
proporționalității și a caracterului gradual al măsurilor preventive. Totodată, se menționează că, în doctrina de specialitate, s-a arătat că, pentru a se dispune înlocuirea unei măsuri preventive, nu este necesar în toate cazurile să existe o modificare a conduitei procesuale a inculpatului, însă pot exista și situații în care modificarea poziției procesuale a acestuia să contribuie la reținerea îndeplinirii și acestei ultime condiții. ... 9. În același timp, se subliniază că exercitarea de către inculpat a dreptului de a nu face
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
în doctrina de specialitate, s-a arătat că, pentru a se dispune înlocuirea unei măsuri preventive, nu este necesar în toate cazurile să existe o modificare a conduitei procesuale a inculpatului, însă pot exista și situații în care modificarea poziției procesuale a acestuia să contribuie la reținerea îndeplinirii și acestei ultime condiții. ... 9. În același timp, se subliniază că exercitarea de către inculpat a dreptului de a nu face declarații nu îi poate înrăutăți acestuia situația, așa cum prevede în mod
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
având următorul conținut: „(2) Măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1)“. ... 14. Normele constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
Curții Constituționale (de exemplu, Decizia nr. 59 din 1 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 12 august 2024, paragrafele 16-18), Curtea observă că măsurile preventive fac parte din categoria mai largă a măsurilor procesuale (personale) ce pot fi dispuse în vederea asigurării unei mai bune desfășurări a activităților ce se întreprind în rezolvarea cauzelor penale. Curtea a reținut că prin aceste instituții se urmărește buna desfășurare a procesului penal pentru atingerea scopului acestei activități
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
rezolvarea cauzelor penale. Curtea a reținut că prin aceste instituții se urmărește buna desfășurare a procesului penal pentru atingerea scopului acestei activități judiciare, respectiv tragerea la răspunderea penală a persoanei care a săvârșit infracțiunea. Măsurile preventive sunt instituții de drept procesual penal cu caracter de constrângere, puse la dispoziția organelor judiciare penale, prin care suspectul sau inculpatul este împiedicat să întreprindă anumite activități care s-ar răsfrânge negativ asupra desfășurării procesului penal sau asupra atingerii scopului acestuia. Art. 202 alin. (4
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
măsuri preventive, trei fiind privative de libertate (reținerea, arestul la domiciliu și arestarea preventivă), iar alte două fiind restrictive de drepturi (controlul judiciar și controlul judiciar pe cauțiune). ... 17. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că măsurile preventive sunt măsuri procesuale ce vizează în mod direct fie starea de libertate a suspectului sau a inculpatului, concretizându-se în privarea acestuia de libertate, în cazul reținerii, al arestării preventive și al arestului la domiciliu (clasificate astfel ca fiind măsuri preventive privative de
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
doua cerință, cu caracter relativ/subiectiv, se referă la aprecierea organului judiciar competent (procurorul, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară ori instanța de judecată, după caz), apreciere formată în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală, și anume pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii suspectului ori a inculpatului de la
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
2024, precitată, paragraful 27). ... 21. În plus, Curtea reține că elementele determinante ale cerinței subiective prevăzute de textul legal criticat, anterior menționate, sunt configurate, pe de o parte, de împrejurările concrete ale cauzei și, pe de altă parte, de conduita procesuală a inculpatului, indicând așadar un cumul de factori variabili care pot influența - în sens negativ sau pozitiv - aprecierea organului judiciar competent să înlocuiască o măsură preventivă severă cu una mai blândă. Prin urmare, nu doar declarațiile inculpatului, deci renunțarea acestuia
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
să înlocuiască o măsură preventivă severă cu una mai blândă. Prin urmare, nu doar declarațiile inculpatului, deci renunțarea acestuia la dreptul la tăcere sau la neautoincriminare, sunt elementele specifice înlocuirii măsurii preventive, aplicarea în concret a acestei instituții de drept procesual penal depinzând de o serie variabilă de aspecte practice, proprii fiecărui caz în parte. ... 22. Pe de altă parte, măsurile preventive sunt dispuse pe perioade determinate, Codul de procedură penală reglementând în secțiunea a 7-a a cap. I din titlul
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
jurisprudența sa, și anume prin Decizia nr. 10 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 8 mai 2017, paragraful 32, unitatea deținătoare, indiferent de regimul său juridic, și statul formează un corp procesual unitar în concepția legiuitorului, entitatea deținătoare a bunului fiind inclusă de lege în mecanismul care concură la realizarea dreptului de proprietate privată al persoanei care se consideră îndreptățită, prin analizarea și recunoașterea acestuia, acolo unde este cazul, și formularea de
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
și formularea de propuneri de restituire (Decizia nr. 496 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 13 noiembrie 2018, paragraful 18). ... 15. Pornind de la aceeași idee, a unității funcționale, sub aspect procesual, a statului și a entităților învestite, Curtea a constatat (paragraful 24 din Decizia nr. 455 din 24 iunie 2020) că soluția legislativă potrivit căreia entitățile menționate trebuie să compenseze imposibilitatea restituirii în natură a bunului imobil prin oferirea unor alte
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
pentru Siguranța Alimentelor Giurgiu, în numele și pentru membrii Mina Alexa, Vena Badea, Cristina Barbu, Daniela Cazacu, Dumitru Nae și Niculina Neagu, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, aflată în etapa procesuală a apelului. ... 9. Prin Încheierea din 11 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 16.758/3/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (3
DECIZIA nr. 6 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299646]
-
ESCULAP, în numele și pentru membrii Daniel-Alexandru Culea, Eugenia Mircea, Andrei Ionuț Gogoescu, Mihai Cosmin Bârla, Angel Dobrinescu și Cristian Viorel Banu, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, aflată în etapa procesuală a recursului. ... 10. Prin Încheierea din 28 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 13.395/3/2018, și prin Decizia civilă nr. 2.434 din 18 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 13.394/3/2018, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și
DECIZIA nr. 6 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299646]
-
Ghinea, Petruța Ursachi, Amalia Georgiana Vasile, Geanina Georgeta Vlase, Anișoara Buzatu, Izabela Păduroiu, Florin Simon, Constantin Doru Iordache, Viorica Anton și Garoafa Dobre în cauze având ca obiect soluționarea unor litigii privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, aflate în etapa procesuală a recursului. ... 11. Prin Încheierea din 20 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.492/93/2020, Tribunalul Ilfov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (3), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în
DECIZIA nr. 6 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299646]
-
măsurile preventive este de competența exclusivă a legiuitorului. Se mai susține că dispozițiile legale criticate împreună cu prevederile art. 23 din Constituție și cu cele ale art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prevăd garanțiile procesuale care impun realizarea unei cercetări penale și în cadrul cercetării judecătorești, în scopul unei bune desfășurări a procesului penal. Se susține, însă, că dispozițiile legale criticate trebuie coroborate cu cele ale art. 94 din Codul de procedură penală, care permit
DECIZIA nr. 664 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299721]
-
admisă propunerea de arestare preventivă a acestora. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil ale inculpatului aflat în ipotezele normelor procesual penale analizate prin faptul că nu îi acordă acestuia timpul necesar în vederea pregătirii apărării și prin netrimiterea către fiecare inculpat a referatului ce cuprinde propunerea de dispunere a măsurii arestării preventive formulate de procuror. Se arată, în acest sens
DECIZIA nr. 664 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299721]
-
susținerile orale ale avocatului autorului excepției în fața instanței de contencios constituțional și în notele scrise ale autoarei excepției transmise Curții Constituționale, motiv pentru care aceste critici de neconstituționalitate nu pot fi primite. Potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, cadrul procesual specific excepției de neconstituționalitate rezultă din încheierea de sesizare și din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în fața Curții Constituționale cu elemente ce nu au fost puse în discuția părților în fața instanței
DECIZIA nr. 690 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299645]
-
soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 430 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: (1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
potrivit căruia, după pronunțarea hotărârii, judecătorii nu mai pot reveni asupra deciziei luate nu numai că nu încalcă prevederile Constituției, ci, dimpotrivă, reprezintă o componentă esențială a ideii de justiție, a asigurării autorității de lucru judecat și a ocrotirii drepturilor procesuale ale părților, ca element fundamental al statului de drept. Principiul autorității lucrului judecat (res judicata) se coroborează cu regula că, odată pronunțată hotărârea definitivă, misiunea judecătorului care a participat la judecată se încheie (lata sententia, judex desinit esse judex). Ca
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
în formele și în modalitățile instituite de lege. De aceea, regula art. 21 alin. (2) din Constituție, potrivit căreia nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiție, are ca semnificație faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau niciun grup social (Decizia nr. 323 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 28 august 2018, paragraful 15). ... 18. Distinct de aceste aspecte referitoare
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
admitere la Institutul Național al Magistraturii, precum și restabilirea situației anterioare, și anume acordarea punctajului după primele două probe de concurs și emiterea unei noi hotărâri prin care să se constate că este admis la concurs. ... 24. În acest cadru procesual, reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 și ale art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004, care reglementează competența Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
concursului de admitere și a examenului de absolvire, precum și media minimă de admitere și de absolvire a Institutului Național al Magistraturii. ... 25. Având în vedere atât contextul legislativ, cât și criticile autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată lipsa interesului procesual în invocarea excepției de neconstituționalitate, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității dispozițiilor criticate. Astfel, eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate nu ar mai produce niciun efect în cauză. Or, așa cum a subliniat Curtea Constituțională în jurisprudența sa
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
situație, raportat la cauza în care a fost ridicată excepția. Potrivit instanței de contencios constituțional, incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]