2,781 matches
-
deveni un fel de dovadă, indirectă, a existenței lui Dumnezeu. Așa cum arată Bellu (1974Ă, în lucrarea Religia în limitele rațiunii pure, Kant ajunge să formuleze explicit faptul că omul are „demnitate de persoană”, susținând că: Omul este un adevăr destul de profan - nesfânt -, dar umanitatea din persoana lui trebuie să-i fie sfântă. Personalitatea este indicele care autentifică acel stadiu atins când omul se manifestă în ceea ce întreprinde ca fiind conștient de ceea ce este și de ceea ce ar putea fi, conștient de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Liturghia Cuvântului”, TMS, 2000, 2; Ion Arieșanu, Privind prin cărți în nopți tăcute, O, 2001, 4; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 103-107; Mihaela Albu, „Liturghia Cuvântului”, CNT, 2002, 5; Maria Nițu, „Liturghia Cuvântului”, CRC, 2002, 9; Constantin Miu, Conlucrarea sacrului cu profanul, TMS, 2002, 12. A.S.
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
București, 1981; History and Legend in Romanian Short Stories and Tales, București, 1983; V. Voiculescu, Tales of Fantasy and Magic, București, 1986; Selected Works of Ion Creangă and Mihai Eminescu, București, 1991; Mircea Eliade, Mystic Stories. The Sacred and the Profane, București, 1992. Repere bibliografice: Virgil Stanciu, „Eseuri de literatură engleză și americană”, ST, 1973, 15; M. Bogdan, „Eseuri de literatură engleză și americană”, CREL, 1975, 1; Ion Aurel Preda, Creangă în limba engleză, SXX, 1979, 6; Dan Grigorescu, Marea vocație
CARTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
surpate/ Ca-n preludiul poetului polon?” - Toamna; „Tu adu-mi tăcută, atât cât știi să porți/ În răsăritul de oftică și abecedare,/ Petale în îngândurare,/ Pentru anii fără tine morți” -Toamnă cu cântec). În plus, în poeme ca Febre, Elegie profană, Chopin, Oraș complet, Peisaj se regăsesc elemente stilistice fie ale clasicismului de tip parnasian, fie ale simbolismului, în cadre vizuale eterogene, derivând din experiența avangardistă. Aceeași formulă artistică este folosită și în cărțile ulterioare, apărute până în 1944, ce i-au
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
poezie sacră religioasă (versuri cu conținut moral și religios, rugăciuni, cântări biblice, teatru religios); poezie ecleziastică, sacerdotală; poezie hieratică voievodală; poezie de inscripție heraldică; poezie de prezentare a tipăriturilor; poezie de inscripție murală; poezie parenetică sacrală. O a doua componentă, profană, a îmbrățișat forma poeziei de meditație, parenetică, în fine epică. Poezia profană premodernă a avut un ciclu didactic, a cuprins polemici în versuri, satire portretistice, manifeste în versuri, ca și poezie de amor. Docte capitole examinează concepția și viziunea acestor
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
teatru religios); poezie ecleziastică, sacerdotală; poezie hieratică voievodală; poezie de inscripție heraldică; poezie de prezentare a tipăriturilor; poezie de inscripție murală; poezie parenetică sacrală. O a doua componentă, profană, a îmbrățișat forma poeziei de meditație, parenetică, în fine epică. Poezia profană premodernă a avut un ciclu didactic, a cuprins polemici în versuri, satire portretistice, manifeste în versuri, ca și poezie de amor. Docte capitole examinează concepția și viziunea acestor compuneri sporadice ale începuturilor, tatonări ce trebuie apreciate strict istoric, pentru că rolul
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
Autorul folosește sintagme tari, precum "absurdele și aproape nedemonstrabilele principii ale științei sensitive", "întunecimea sensitivă" ori "întunericul rațiunii"17. Cunoașterea nu are cum să pornească de la simple impresii nesistematizate, procurate de simțuri, dar nici nu poate fi discursivă. Această "știință profană" este insuficientă. Filosoful propune "trecerea de la cunoașterea discursivă la cea apofatică ("negativă", cum spune Cantemir), proprie intelectului situat în lumina grației"18. El consideră, deci, că singura posibilitate a omului de a cunoaște totul este contactul direct cu divinitatea. Altfel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
deschidea, începând cu secolul al XVII-lea, către o atitudine mai puțin rigidă, de laicizare a gândirii; cee ce nu înseamnă renunțarea la principiile dogmatice, ci doar o tratare a lor într-o manieră flexibilă, care admite și metodele filosofiei profane. Cantemir, dimpotrivă, pare a se întorce către modelul primelor secole de teologie bizantină, când filosofia era diabolizată. El neagă mijloacele clasice ale discursului speculativ, după cum ignoră și direcțiile raționaliste pe care domeniul le cunoștea în Occident. Ca filosof, Cantemir nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
studiu riguros publicat ca introducere la sinteza lui Basile Tatakis, Filosofia bizantină, Vasile Adrian Carabă sintetizează atitudinea apologeților creștini față de ideea de filosofie. Pornind de la citatul de mai sus, gânditorii primei perioade bizantine au făcut o clară demarcație între filosofia profană ("din afară") și cea adevărată, care se reducea la a-l gândi pe Dumnezeu. Domina o atitudine de adversitate față de filosofia păgână, căreia i se reproșează formalismul, excesul de erudiție care este fără folos pentru viață, disensiunile insurmontabile dintre școlile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
iconografie a acestui cuplu, delimitează cinci categorii principale de reprezentări: "1. Simbolism religios posibil sau sigur prin context (Întruparea): tânără fată și unicorn în manuscrisele Fiziologului și al Psaltirilor, de la 800 până la 1100 (fără vânătoare). 2. Reprezentări cel mai probabil profane: tânără fată și unicorn, cu sau fără vânători, dar fără urmărire în fugă, de la 1200 la 1450. 3. Simbolism religios posibil sau sigur prin context (Întrupare, uneori într-un ansamblu marial): tânără fată și unicorn, cu sau fără vânători, fără
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
marial): tânără fată și unicorn, cu sau fără vânători, fără urmărire în fugă, de la 1200 la 1450. 4. Alegorie religioasă explicită: Maria și Verbul unicorn, cu un înger, în general vânând acompaniat de câini, de la 1200 la 151. 5. Reprezentări profane (câteva aluzii religioase posibile), cu sau fără vânătoare și câteva cazuri de asocieri cu purificarea apei, de la 1450 la 1900"42. Dacă am reprodus această taxonomie, în pofida rigidității ei, este pentru că din ea se observă că, odată cu încheierea Evului Mediu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
le Roy Ladurie, traducere de Magda Jeanrenaud, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 71. În cultura română, contemporan cu Dimitrie Cantemir, Mitropolitul Antim Ivireanul dă și el glas, într-una din cele mai reușite didahii ale sale, acestei reticențe față de filosofia profană: "Și vrând Dumnezeu cuvântul ca să se arate în lume mai nainte, până a nu să întrupa și a să face om, au trimis în lume proroci să propoveduiască la oameni venirea lui cea înfățășată. Și pentru aceasta nu au ales
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
le Roy Ladurie, traducere de Magda Jeanrenaud, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 71. În cultura română, contemporan cu Dimitrie Cantemir, Mitropolitul Antim Ivireanul dă și el glas, într-una din cele mai reușite didahii ale sale, acestei reticențe față de filosofia profană: "Și vrând Dumnezeu cuvântul ca să se arate în lume mai nainte, până a nu să întrupa și a să face om, au trimis în lume proroci să propoveduiască la oameni venirea lui cea înfățășată. Și pentru aceasta nu au ales
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care nu mai puteau „să săvârșească datoriile lor religioase" în parohie, iar a-și procura alta era dificil pentru că, pe atunci, „cărțile erau foarte rare și scumpe". Apoi, măsura luată asupra lor - a li se lua „cartea cea sfântă de către profani" - era și o mare rușine pentru preoții puși la... oprire. Poclonul vlădicesc era o dare anuală, încă din vechime, pe care toți preoții din Eparhie trebuiau să o plătească fiind una din „resursele pentru ținerea Episcopilor". Darea aceasta se aduna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dialogul cu societatea nu s-a mai realizat numai din perspectiva primatului, ci și în condițiile concrete în care erau inserate Bisericile locale. Datorită viziunii Conciliului Vatican II, s-a lărgit câmpul competenței la raportul întregii comunități ecleziastice cu societatea profană, sub toate aspectele acesteia (Ibidem, p. 40). 59 Grupul tradiționalist și cel modernist s-au "confruntat" la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea pentru impunerea Suveranului Pontif. Acesta a adoptat și a aplicat viziunea și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
umblați după nevastă-mea și n-aveți nicio teamă de zeii care stăpânesc cerul" (22.40))99*, sunt ființe fără sfială și fără rușine. În toată această orgie, libațiunile nu au nici un sens religios și arată doar că această manieră profană de a bea și mânca face din pretendenți niște sălbatici care nu cunosc instituțiile, justiția și măsura proprii omului. Crima se întoarce împotriva criminalilor, armele răzbunării fiind ele însele simbolice (ca, de exemplu, arcul dat de Ifitos, fiul lui Eurit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
singur scop, acela de a opera fără zguduiri, fără sfâșieri, trierea societății și prin mijlocirea etichetei această triere se face singură. Este vorba, într-un cuvânt, de parola și semnele inventate de către francmasonerie pentru a-i îndepărta de ei pe profani"421. Ea funcționează ca un zid de apărare care îl protejează pe individ de orice intruziune și alienare: "Eticheta, va spune un prinț, este un lucru pueril și de care eu râd primul; dar este singurul zid de apărare care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
deschid în prelungirea lor cele două - simbol religios și mit, prima, gândire magică și ritual, a doua -, regăsim polaritatea primă a cuvântului și gestului, a demersului și a discursului, precum și ridicarea gestului operațional la nivelul semnificării cuvântului. Dialectica sacrului și profanului în Occident a dat câștig de cauză operaționalului, sau, cum spune un postmodern ca Jacques Derrida, fonocentrismului și logocentrismului. Ceea ce un logos gândit mitic drept cauză primă ne propunea ca inteligibilitate semnificantă a lumii în temeiul responsabilității a fost înlocuit
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în urma căruia se realizează înțelegerea, este de ordinul exegezei și are efectul explicitării și interpretării. Nevoia de interpretare se leagă de momentele unei pierderi de sens originar, de o criză a sensului concomitentă cu momentele secularizării, ale dialecticii sacrului și profanului. Primul moment al pierderii de sens se subdivide în cel grec -în care hermeneutica restaurativă este solicitată de declinnul tradiției care, de altfel, îngăduie nașterea filosofiei - și cel alexandrin, care, prin extinderea lumii grecești, aduce o nouă pierdere de 84
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în raport cu calitatea unei lumi cum este cea a 109 noastră, și invocîndu-I pe Dionysos, Nietzsche nu reinstaurează un zeu antic, ci impune o "lume dionysiacă", a cărei viață este voință de autoconservare și autoexaltare. Adică, în ordinea dialecticii sacrului și profanului, Nietzsche sacralizează pur și simplu viața. Viața este un fenomen complex, cu multiple fațete, marcat inevitabil de pluralitate. Sacralizarea ei implică inevitabil politeismul. Gândirea lui Nietzsche nu este atunci ateistă decât pentru că este împotriva monoteismului. De altfel el consideră explicit
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Masala: cuvânt tipic indian pentru condimente, masala este și a fost expresia a ceea ce este aromat: stări, obiecte, oameni. Adaugă masala vieții tale, ar suna un slogan local. *Mantra: incantație mistică în sanscrită, cu conotații intense pentru cei inițiați. Pentru profani, un poem indescifrabil și hipnotizant. *Chakra: centru de activitate în corp care receptează, asimilează și exprimă sursa energiei vitale. Chakrele se presupune că se deschid prin practicarea tehnicilor de yoga. Varanasi este și unul dintre cele mai intense centre de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
întoarcerea acasă nu înțelegi de ce nimeni nu-ți dă bună ziua. *Full flower power: în original, Full power, expresie preluată de la trancer-ii din Goa. Înseamnă la maximum. Împreună flower power a ieșit o combinație hippie-trance, care poate caracteriza călătoriile prin India profană. *Third Eye: al treilea ochi este considerat cel interior și este un concept metafizic și esoteric care se referă într-o anumită măsură la o anumită chakra. Al treilea ochi este poarta către adevăratul eu, asociat cu premoniția, intuiția, clarviziunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
mod definitiv puterea omului, ca ființă rațională, de a-și construi în mod eficace și conștient universul imediat în care trăiește. Odată cu Reforma ,,religia și economia sunt deopotrivă eliberate de ceea ce le aservea pe una celeilalte, pe prima față de calculul profan, iar pe cea de-a doua față de limitele impuse din afară"103. Lumea omului va fi lumea omului, iar universul va aparține lui Dumnezeu. Asta nu înseamnă, o spunem încă odată, că omul occidental, de după Reformă, nu va mai fi
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că au dispărut. Sardinia - ai cărei locuitori se încăpățânează să vorbească limba sardă, să-și prolifereze misterul existenței cu consecvență, fără deturnări spectaculoase ori piruete globalizatoare, nivelatoare, cântând din launedas ori vocal, fie în maniera canto a tenore (tipică muzicii profane, analogă, tehnic vorbind, cântului din glotă întâlnit în Maramureș), fie canto a concordu (caracteristică muzicii religioase, ce ne amintește de cantus gemellus-ul anglo-saxon). Dar și Irlanda și Sardinia au un statut de neofit în lumea muzicii contemporane. Ambele au navigat
Doua insule by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12567_a_13892]
-
Simuț Din câte știu, privighetorile nu se amestecă printre vrăbii, întocmai cum soprana Mariana Nicolesco nu s-ar potrivi în corul fetelor de la ,Apaca". Poeții, ca și privighetorile, au orgoliul singularității, care îi/le face să se delimiteze de lumea profană a celor fără har. Cântecul sau versul sunt cu totul altceva decât un ciripit gureș, oricât de expresiv. Nu aș fi început cu aceste fraze un comentariu la o antologie a poeziei basarabene, dacă nu mi-aș fi amintit de
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]