2,618 matches
-
flash-ul poate fi încărcat și folosind standard commercially available parallel programmers. În afară de viteză mai mare, DS89C450 include 1KB de memorie RAM de date, un al doilea port serial, șapte întreruperi adiționale, două niveluri suplimentare de prioritate întrerupe, timer watchdog programabil, monitor Brownout și power-fail reset. Viteza MOVX poate fi ajustata prin adăugarea de valori se întind până la 10 cicluri mașină pentru flexibilitate la selectarea memorie externă și periferice. Cu ajutorul unui mod de gestionare a energiei, consumă mult mai puțină energie
DS89C450 () [Corola-website/Science/321022_a_322351]
-
o adresă prestabilită. Astfel, circuitul de securitate poate dezactiva toate semnalele adresă sau unul dintre semnalele adresă atunci când o adresă prestabilită este accesată într-o operațiune nepermisă de copiere a datelor. Sistemul de securitate este utilizat pentru locații de memorie programabilă read-only la o scară foarte largă (VLSI). Într-o primă fază este stocat primul bit. Primul bit de securitate a datelor are valoarea primă dată când primul bit de securitate de memorie este neprogramat, și are valoarea a doua când
Memorie ROM () [Corola-website/Science/321157_a_322486]
-
a memoriei este programat. Un "select logic" este cuplat la prima locație de memorie de securitate biți și al doilea bit de securitate locație de memorie. Accesul logic previne orice dispozitiv în afara circuitului VLSI să aibă acces direct la spațiile programabile de memorie read-only în cazul în care logica de selecție nu selectează niciun bit de securitate a datelor. La început, cele mai multe memorii ROM erau fabricate având valorile 0 și 1 integrate în pastilă. Pastila reprezintă, de fapt, cipul din siliciu
Memorie ROM () [Corola-website/Science/321157_a_322486]
-
un 0). Dispozitivul de programare analizează programul care urmează să fie scris în cip și apoi schimbă selectiv biții 1 în 0 numai acolo unde este necesar. Din acest motiv, adeseori, cipurile ROM sunt numite și OTP (One Time Programmable - programabile o singură dată). Ele pot fi programate o singură dată și nu pot fi șterse niciodată. Operațiunea de programare a unui PROM durează de la câteva secunde la câteva minute, în funcție de mărimea cipului și de algoritmul utilizat de către dispozitivul de programare
Memorie ROM () [Corola-website/Science/321157_a_322486]
-
Microcontrollerele sunt calculatoare de dimensiuni reduse ce conține o unitate centrală de prelucrare, memorie și intrări/ieșiri programabile, toate pe aceeași pastilă de siliciu. Microcontrolerele folosesc arhitectura Harvard ce presupune separarea memoriei program de memoria de date. Astfel memoria program la microcontrollere este de tip ROM (Read Only Memory). Această memorie este nonvolatilă (nu își pierde conținutul odată cu
Memoria Program la Microcontrollere () [Corola-website/Science/321151_a_322480]
-
Însă microcontrollerele nu folosesc astfel de memorii program datorită dificultății de programare a lor. Pot fi folosite în schimb ca memorii program externe, legate printr-o magistrală externă la un microcontroller. Această memorie (erasable programmable read only memory = ștergibil și programabil ROM) folosește tranzistoare MOS ca element programabil. Aceste tranzistoare conțin câte o poartă flotantă ceea ce înseamnă că poarta nu este conectată. Programarea are loc prin injectarea de electroni în poarta flotantă folosind o tensiune mai mare decât cea obișnuită (uzual
Memoria Program la Microcontrollere () [Corola-website/Science/321151_a_322480]
-
program datorită dificultății de programare a lor. Pot fi folosite în schimb ca memorii program externe, legate printr-o magistrală externă la un microcontroller. Această memorie (erasable programmable read only memory = ștergibil și programabil ROM) folosește tranzistoare MOS ca element programabil. Aceste tranzistoare conțin câte o poartă flotantă ceea ce înseamnă că poarta nu este conectată. Programarea are loc prin injectarea de electroni în poarta flotantă folosind o tensiune mai mare decât cea obișnuită (uzual între 12V și 25V). Ștergerea se produce
Memoria Program la Microcontrollere () [Corola-website/Science/321151_a_322480]
-
mică în exteriorul microcontrollerului. Expunerea durează în jur de 20 de minute. După efectuarea ștergerii, fereastra trebuie acoperită pentru a proteja microcontrollerul de razele ultraviolete provenite de la soare. Există și variante de microcontrollere ce nu au fereastra, acestea fiind practic programabile o singură dată și poartă denumirea de OTPEPROM(one time programmable EPROM). Motivul pentru eliminarea ferestrei este de a reduce costurile de fabricație. Aceste memorii pot păstra datele programate un timp îndelungat, de la zece la chiar douăzeci de ani, în
Memoria Program la Microcontrollere () [Corola-website/Science/321151_a_322480]
-
se diferențiază de memoriile EPROM prin faptul că nu conțin ferestra transparență de cuarț; ștergerea informațiilor din memorie prin expunere la lumină ultravioleta nu se mai poate realiza și astfel nu mai pot fi reprogramate.Memoriile EPROM OTP sunt memorii programabile o singură datĂ, fiind însă mai ieftine decât omoloagele EPROM. Memoriile EPROM, OTPROM, EEPROM sunt fabricate în tehnologie NMOS și mai ales CMOS. Cele 4 tranzistoare MOȘ formează sarcinile active pentru tranzistoarele utilizate în nodurile matricii de memorare. S-a
Circuite de memorie EPROM () [Corola-website/Science/321160_a_322489]
-
frontul descrescător al celui de-al doilea semnal. La fiecare front crescător sunt memorate semnalele de adresă și control. „Accesurile de citire și scriere se efectuează în mod exploziv. Ele încep de la o locație selectată și continuă pentru un număr programabil de locații. Lungimea transferului exploziv poate fi programată la 2, 4 sau 8 locații. Accesurile încep cu memorarea unei comenzi de activare (Active), urmată apoi de o comandă de citire (Read) sau scriere (Write). Biții de adresă memorați cu o
Memorie DRAM () [Corola-website/Science/321163_a_322492]
-
memorie nevolatilă și densitate ridicată ce aparține Atmel și este compatibil cu standardul 80C51. Chip-ul Flash permite memoriei să fie reprogramată intern sau programată de către o memorie nevolatilă. Prin combinarea a unui UCP de 8 biți cu memorie Flash programabilă pe nucleu monolitic, Atmel AT89S52 este microcontroler foarte puternic ce are o flexibilitate ridicată și este astfel soluția perfectă pentru multe aplicații embedded. Un microcontroler este o structură electronică de dimensiune redusă, conținând în general un procesor, o memorie și
AT89S52 () [Corola-website/Science/320962_a_322291]
-
AT89S52 este microcontroler foarte puternic ce are o flexibilitate ridicată și este astfel soluția perfectă pentru multe aplicații embedded. Un microcontroler este o structură electronică de dimensiune redusă, conținând în general un procesor, o memorie și periferice de intrare/ieșire programabile. Aplicațiile in care se utilizează microcontrolerele sunt cele de control automat, în domenii ca: producția auto, dispozitive medicale, comandă la distanță, precum și multe altele de același gen. În 1976 Intel creează primul microcontroler din familia MCS denumit MCS 48, standardul
AT89S52 () [Corola-website/Science/320962_a_322291]
-
AT89C51IC2 conține toate caracteristicile lui 8052 cu 256 bytes interni de RAM, un controller de întreruperi pe 4 nivele și cu 10 surse și 3 timere/numărătoare. În plus, AT89C51IC2 are un oscilator de ceas de 32 kHz, un vector programabil de counter, un XRAM de 1024 bytes, un timer hardware de tip watchdog, o interfață cu tastatura, o interfață cu două fire, un canal serial mai versatil ce facilitează comunicația multiprocesor (EUART) și un mecanism de îmbunătățire a vitezei (cu
Microcontrollerul AT89C51IC2 () [Corola-website/Science/320968_a_322297]
-
inteligente de carduri. Regiștrii pentru funcții special (engl. "Special Function Registers", SFR) ai AT89C51IC2 fac parte din următoarele categorii: AT89C51IC2 are implementată o interfață pentru tastatură care permite conectarea unei tastaturi matriceale 8xn. Este bazată pe 8 intrari cu întreruperi programabile atât pe nivel high cât și low. Aceste intrări sunt disponibile ca funcționalitate alternativă a lui P1 si permit ieșirea din modurile idle si închis. Interfața pentru tastatură este conectată cu nucleul C51 prin 3 regiștri cu funcții speciale: KBLS
Microcontrollerul AT89C51IC2 () [Corola-website/Science/320968_a_322297]
-
ca 8 surse de întreruperi independente care împart același vector de întreruperi. Un bit de enable al întreruperilor (KBD în IEN1) permite activarea sau dezactivarea globală a întreruperilor tastaturii.Fiecare intrare a tastaturii are capacitatea de a detecta un nivel programabil corespunzător valorii bitului KBLS.x. Detectarea nivelului este apoi raportată flag-urilor de întreruperi KBF.x care pot fi mascați prin intermediu software folosing biții KBE.x. Această structură permite tastaturii aranjamente de matrice de dimensiuni 1 la n pe 8
Microcontrollerul AT89C51IC2 () [Corola-website/Science/320968_a_322297]
-
este un micro-controller CMOS pe 8 biți, de înaltă-performanță și consum redus, cu 8K biți de memorie internă Flash read-only programabila (PEROM). Este produs de Atmel utilizând tehnologie cu memorie nevolatila și densitate ridicată fiind compatibil cu familia MCS-51. De asemenea este compatibil cu setul de instrucțiuni și așezarea pinilor a microcontrolerelor 80C51 și 80C52. Prin combinarea unui CPU pe 8-biți
Atmel AT89C52 () [Corola-website/Science/321001_a_322330]
-
electronice, cu ajutorul tuburilor electronice. Bazele calculatoarelor moderne s-au pus, însă, în preajma celui de-al doilea război mondial. Alan Turing a descris în 1936 un model matematic care astăzi îi poartă numele și care rezumă funcționarea unei mașini de calcul programabile, iar Claude Shannon a arătat că orice funcție din algebra booleană poate fi implementată mecanic cu ajutorul unor circuite logice electronice. John von Neumann a descris și el, pe când lucra la proiectul EDVAC, arhitectura von Neumann, o schemă structurală de bază
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
a decripta comunicațiile inamicului și proiectele realizate au fost continuate și după război. Mai multe calculatoare din această primă generație candidează la titlul de „primul calculator modern”, printre care mașina Atanasoff-Berry (primul calculator electronic), calculatorul britanic Colossus (primul calculator electronic programabil), mașinile inginerului german Zuse (prima mașină Turing-completă) și mainframe-ul ENIAC (primul calculator generic). Primul calculator cu program stocat, funcționând în sistemul binar, Turing-complet și construit exclusiv din componente electronice a fost Manchester Small-Scale Experimental Machine, pornit în iunie 1948. Inventarea
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
și ingineri din lumea arabă medievală; și turnul cu ceasul astronomic al lui Su Song (c. 1090 e.n.) din timpul dinastiei Song. „Ceasul din castel”, un ceas astronomic inventat de Al-Jazari în 1206, este considerat a fi primul calculator analogic programabil. El afișa zodiacul, orbitele Lunii și Soarelui, un arătător în formă de semilună ce se deplasa de-a lungul unei porți determinând deschiderea automată a ușilor la fiecare oră, și cinci cântăreți sculptați care cântau când erau loviți cu o
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
Babbage a trecut de la mașina diferențială la dezvoltarea unui model mai complet, motorul analitic, care se baza direct pe cartelele perforate ale lui Jacquard pentru programare. În 1835, Babbage și-a descris motorul analitic. Acesta era schița unui calculator generic programabil, care primea intrarea pe cartele perforate și era alimentat cu ajutorul unui motor cu aburi. O invenție importantă au reprezentat-o roțile dințate, ca înlocuitor al mărgelelor de la un abac. Ideea inițială a fost cea de a utiliza cartelele perforate pentru
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
și de dorința lui permanentă de a adăuga noi și noi caracteristici în proiect. Pe urmele lui Babbage, deși fără cunoștință de munca acestuia, a călcat Percy Ludgate, un contabil din Dublin, Irlanda. El a proiectat separat un calculator mecanic programabil, pe care l-a descris într-o lucrare publicată în 1909. Spre sfârșitul anilor 1880, Herman Hollerith a inventat o tehnică de înregistrare a datelor pe un mediu de pe care să fie ulterior citite de o mașină. Anterior, mașini care
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
kitchen table"-"masă de bucătărie", pe care a efectuat asamblarea), care a fost primul care a efectuat calcule în formă binară. Izolat, în Germania, Konrad Zuse a demarat în 1936 construcția primului calculator din seria Z, calculatoare cu memorie și programabile (inițial, programabilitatea era foarte restrânsă). Calculatorul Z1, pur mecanic, dar care lucra în binar, a fost finalizat în 1938 și nu a funcționat niciodată corect din cauza unor probleme în ce privește precizia unor piese. Mașina ulterioară a lui Zuse, Z3, a fost
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
Berry de la Iowa State University au dezvoltat Calculatorul Atanasoff-Berry (Atanasoff-Berry Computer, ABC), Proiectul a folosit peste 300 de tuburi electronice cu vid și folosea condensatoare fixate într-un tambur mecanic rotativ pe post de memorie. Deși mașina ABC nu era programabilă, a fost prima care a avut un sumator cu tuburi electronice. ABC a rămas un proiect uitat până când a devenit motivul procesului "Honeywell v. Sperry Rand", care a invalidat patentul ENIAC (și câteva altele), printre altele, pentru că lucrările lui Atanasoff
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
Mașina Universității din Manchester University a devenit prototipul pentru Ferranti Mark I. Prima mașină Ferranti Mark I a fost livrată Universității în luna februarie 1951 și, între 1951 și 1957 s-au mai vândut încă cel puțin nouă. Primul calculator programabil universal din URSS a fost creat de o echipă de oameni de știință sub conducerea lui Serghei Alexeievici Lebedev de la Institutul de Electrotehnologie Kiev. Calculatorul, denumit MESM ("МЭСМ", "Mică Mașină Electronică de Calcul") a devenit operațional în 1950. El avea
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
secvențial, simboluri pe măsură ce banda se mișca prin fața unui cap de citire. Turing a demonstrat că dacă se poate scrie un algoritm care să rezolve o problemă matematică, atunci o mașină Turing poate executa acel algoritm. Ulterior, s-au dezvoltat calculatoare programabile cum ar fi Z3 și Colossus, în anii 1940, dar programele lor erau în general introduse cu ajutorul tablourilor de comutatoare și prize. Programele nu erau stocate în memorie, ca în calculatoarele moderne, iar reprogramarea lui ENIAC, de exemplu, în 1946
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]