2,673 matches
-
Trubadurul, care desăvârșesc la rândul lor procesul de disoluție și dispariție a unei burghezii istovite și parazitare, în beneficiul alteia mai noi, mai tânără și evident mai abilă. Dar perspectiva sociologiei literare nu epuizează problematica privind viziunea lumii, cu toate că realismul programatic și viril al scriitoarei o legitimează. În stratul ei cel mai profund, această viziune pune în lumină caracterul tragic al condiției umane, marcată indelebil de agresiunea unui lent și neîndurător proces de degradare nu numai fizică, ci și morală, sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
fost distribuite la ușa bisericii, înainte de liturghia duminicală. În anul 1915, Bukarester katholisches sonntagsblatt s-a vândut într-un tiraj de 1300 de exemplare și a fost însoțit de un supliment gratuit conținând calendarul diecezan 429. Publicația era un instrument programatic de "învațătură, zidire și anunțuri"430 pentru angrenarea credincioșilor într-o intensă viață comunitară catolică. În articolul-program scris de monseniorul Auner în conformitate cu proiectul episcopului Netzhammer, scopul enunțat al acestei reviste era acela de a reprezenta un instrument de pastorație, adresându
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
practic, totul este elaborat, construit la modul scriptic. Cuvântătorul (constata Vladimir Streinu) cultivă „modul prozei, modul discursiv și enumărător”, poemele lui sugerând comparația cu „niște coarde de violoncel, de bună calitate, întinse pe o vioară...” În esență efectele se obțin programatic, prin repetiții verbale, în special substantivale ori adjectivale, mai totdeauna în serii triale, scenariile bazându-se pe suprapuneri de tonuri înalte, din același registru semantic. Titanismul, tendința inepuizabil augmentativă, fervoarea structurală (aceasta e „neastâmpăr iscoditor”) relevă un voluntarism perpetuu, lipsit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
posibilului, nici nu-l va părăsi. Universul imaginat de autor este dezvăluit treptat. Lectorul e educat în spiritul unei răbdări mereu mai mari. Autorul îl supune la o lectură ascetică. Joyce, Woolf, T.S. Eliot erau eliptici, refuzau explicația, se constituiau programatic din fragmente. Fluxul conștiinței tăia mecanic toate cuvintele, toate gândurile de legătură, dar continua să conceapă coerent, ordonat. Un Desperado nu mai are noțiunea de ordine. Lectorul nu se mai hrănește cu o gândire planificată. Literatura Desperado se refuză bucuriei
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de Holocaust". Intrăm în secolul XXI. Îți închei poemul cu: "...ce părea mai personal și unic în mine/ Descopăr că depinde de timpul și de spațiul meu". Îți adaptezi temele vâstei și vremilor? Ai emoții de o mobilitate incredibilă. Încerci programatic să inovezi acest vechi meșteșug? RF. Da, sunt încredințată că lectorul atent observă cum se schimbă temele mele cu trecerea anilor. Cred că și cuvântul îl mânuiesc mai bine (sper că așa stau lucrurile) deși, evident, vocea mea caracteristică, esențială
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
că lectorul atent observă cum se schimbă temele mele cu trecerea anilor. Cred că și cuvântul îl mânuiesc mai bine (sper că așa stau lucrurile) deși, evident, vocea mea caracteristică, esențială, rămâne neschimbată. Nu am avut intenția vreodată să inovez programatic poezia, dar am încercat de când mă știu să scriu cât mai bine cu putință, să progresez ca tehnică, fiindcă cu cât ești mai articulat (ca un atlet care se depășește pe sine), cu atât mai bine poți exprima emoții și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
varianta Ed. Pastenague, ca traducător, după 1990). Importanța lui Ț. pentru literatura română contemporană o depășește pe cea a operei propriu-zise, datorită caracterului de pionierat al demersurilor lui și, pe de altă parte, a rolului său de catalizator în favoarea adeziunii programatice a unui grup de scriitori la căile înnoirii radicale. Partizan al unui proces pe care îl numește „sincronizarea conștientă a literaturii noastre la evoluția literaturii moderne universale”, contribuie prin propriile scrieri - publicate în momentul prielnic de la mijlocul deceniului al șaptelea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
are puterea - și specializarea - de a produce, mai ales pentru perioada preistorică, informații Încărcate cu greutatea timpului și neutre din punct de vedere cultural. Multe materiale arheologice sunt neutre pentru că sunt produse de om fără intenție istorică, fără vreo distorsiune programatică sau apologetică. Ne referim aici la vestigii ale locuirii sau ale activității cotidiene, multiforme, adesea frapante și complexe, dar cât se poate de banale și lipsite de intenția de „a face istorie”. Apoi, materialele arheologice sunt date directe, având În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
expresiile (de altfel, rafinamentul este caracteristica principală a artei figurative din epocă); desprinderea de perioada anterioară se Înregistrează mai degrabă În concepția politică. Deși idealurile faraonice par a fi evocate În onomastica oficială care o imită Într-un mod evident programatic pe cea a vechilor suverani, considerați modele, și chiar dacă nu au lipsit Încercări de a reconstitui un imperiu egiptean În Siria și Palestina, ceea ce a lipsit a fost tocmai nucleul consubstanțialității Între rege și divinitate, fenomen care a caracterizat Întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Yazilikaya) odată cu domnia fiului său Tut¿aliya al III/IV-lea. Întâietatea divinităților din mediul luvian și hurrit În concepția religioasă a familiei regale, apărută În momentul stabilirii centrului politic al statului În sudul anatolian, va fi redimensionată În mod programatic atunci când ¾attușili al II/III-lea ajunge, printr-o lovitură de stat, În locul fiului lui Muwatalli, Murșili al III-lea, și se prezintă ca protejat al zeiței DIȘTAR din Șamu¿a (afirmând că a fost consacrat Încă din copilărie sacerdoțiului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
maturizat la Alexandria, pe lângă Ammonius Saccas, propria fizionomie filozofică, Plotin elaborează În interiorul unui cerc de discipoli, Într-o fructuoasă confruntare de idei cu exponenții platonismului din generația precedentă, un sistem propriu și original de gândire, Înrădăcinat, din punct de vedere programatic, pe terenul platonic. Din acesta ne interesează să subliniem aici dimensiunea religioasă, care poate fi definită În termeni de „mistică”, și raporturile ei cu expresiile religiozității tradiționale În ambientul contemporan. Mistica plotiniană se caracterizează prin unii factori specifici, printre care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al III-lea d.Hr. Într-adevăr, cel puțin În plan ideologic, propaganda sasanidă a fost impregnată În Întregime de ideea unei restaurări a valorilor naționale persane, religioase și politice. Această mișcare, deși are un puternic caracter inovator, se prezintă programatic ca o „restaurare” a monarhiei și a religiei zoroastriene sau „mazdeiste” (d¶n m³zd¶sn), opunându-se moștenirii parte, descrise ca o Întoarcere la o perioadă Întunecată și negativă a istoriei Iranului atât din punct de vedere religios, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
III-lea a fost caracterizat În Iran, ca și În occidentul roman, de conflictul dintre universalism și naționalism, care s-a Încheiat cu victoria politică a celui din urmă și deci, pe de o parte, cu represiunea maniheismului ca doctrină programatic universalistă, iar pe de altă parte, cu nașterea ideii de Iran În sine (În limba pahlavi, xr³n-șahr, „statul șsau poporulț iranienilor”, sau doar xr³n). Iranul văzut ca un concept În același timp etnic, cultural, religios și politic este un produs
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1935 director este și colonel Ion Stănescu. Din 1937 publicația se mută la București, apare trimestrial și se subintitulează „Revista învățământului liceelor militare”, fiind condusă de un comitet format din Ion Ionescu Bujor, N. Pandelea, P. Marinescu, M. Moldovan. Urmărind programatic să facă din școală „un factor de cultură cu o rază de acțiune mai cuprinzătoare”, A. acordă o atenție specială mișcării ideologice, literare și științifice din țară și din străinătate. Dacă nu publică deloc literatură propriu-zisă, în schimb studiile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285491_a_286820]
-
pentru tainicul sacerdoțiu, el nu ezită să scuture praful de pe recuzita romantică: „Poetul în haine de purpură / Întâmpină zorile zorile / Albe și albe cavouri / Ale frumoaselor nopții”. Influența temperamentului vulcanic al lui Walt Whitman răzbate, cu minime modificări, în textul programatic: „A încerca să vorbesc despre mine / înseamnă să vorbesc despre absolut / eu am cunoscut lumina bărbaților / eu am cunoscut întunericul femeilor // [...] ritmul profund al unei vieți / sub zodia mândră a leului / care veghează cu o / indiferență regală pustiul artei”. Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
meu paradisiac / al iubirii / acest instinct / nu mai are nevoie de vorbe”. Natură duală, încercând să împace uscăciunea și răceala din zonele înalte ale spiritului cu impulsivitatea și pasiunea rostirii tipic romantice, L. dezvăluie parcursul aventurii lirice într-o ecuație programatică: ars amandi = ars scribendi = ars moriendi. Esența poeziei lui Dan Laurențiu - ca și aceea a poeziei lui Emil Botta - o constituie un romantism livresc și sumbru, teoretic demodat, dar reușind totuși să se impună unui cititor de azi. Dan Laurențiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
iar Marin Sorescu publică poemul Călătoarea (3/1984). După 1989, revista apare sub egida Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” din cadrul Academiei Române. În numărul 7 din 1992, se precizează că revista „a ieșit din perimetrul unui regionalism cultural - altădată programatic afișat -, abordând nu numai probleme de interes local, specifice zonei, ci și aspecte de o largă deschidere națională și universală”. În colegiul redacțional figurează Gh. Popilian, Ovidiu Ghidirmic, Em. Burețea, Gh. Iordache, revista fiind publicată de Editura Academiei Române și beneficiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
presus de toate, partizanii erau dezavantajați de lipsa experienței. În organizațiile clandestine, numai comuniștii se pricepeau la politică (și, În afara Franței, nici ei foarte bine). Iar comuniștii nu erau dornici să se lege de mâini și de picioare prin declarații programatice detaliate, care ar fi putut aliena potențiali aliați strategici. Rezistența nu a lăsat În urmă proiecte postbelice mărețe, dincolo de generalități și nobile declarații de intenție - și chiar și acestea erau, după cum observa În august 1944 un François Mauriac de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Adamec și cu Alexander Dubček. Conducerea Forumului Cetățenesc a Înțeles că, fără să vrea, conducea o revoluție. Pentru a-i oferi o direcție - și pentru a spune ceva mulțimilor adunate -, un grup condus de istoricul Petr Pithart a formulat „Principiile Programatice ale Forumului Cetățenesc”. Acestea conțineau un scurt sumar al obiectivelor generale ale Forumului și sunt revelatoare pentru starea de spirit a populației și priorităților sale În 1989. „Ce vrem?”, Întreba programul. 1. Un stat de drept; 2. Alegeri libere; 3
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comuniste 86, 137-138, 564-570, 639; Partidul Democrat Civic 604-605, 667; planificare guvernamentală 78; planul sovietic pentru operațiuni militare 407; poliția secretă 638; poluarea 523-524; Praga, fereastră spre Vest 407; prăbușirea 583, 602-606; Primăvara de la Praga - vezi Primăvara de la Praga; Principiile Programatice ale Forumului Cetățenesc 567; prizonieri politici 185; probleme istorice 602-604; producția per capita după al doilea război mondial 166-167; producția per capita Înainte de al doilea război mondial 166; Programul de Acțiune al Comitetului Central 405, 409, 411; protestul blocului sovietic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din zona de vest a țării, H. are un program cultural, mărturisind chiar în primul număr intenția „de a munci conștiincios” la afirmarea spiritualității românești „într-un colț de țară amenințat de vânturile revizionismului internațional”. Într-o serie de articole programatice, este susținută cu fervoare ideea regionalismului cultural înțeles nu ca o formă de separare, ci ca modalitate de integrare în cultura țării. La un an de la apariție Al. Constantinescu notează cu satisfacție: „Paginile «Hotar»-ului nostru dovedesc posibilitățile de afirmare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
și frivolităților ei senzualiste, un moment de rătăcire pasager înainte de regăsirea adevăratei vocații, cred că se impune o viziune care să redea caracterul stimulativ pentru imaginație în arta plastică al simbolismului legat și de un cult al frumosului, care devenea programatic un factor modelator pentru societatea vieneză și care a modelat și societatea românească a timpului. În acest sens, o analiză a simbolismului conduce la sondarea ariilor colaterale de la ilustrația de carte, fotografie, la afiș și modă, care-l reflectă chiar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a contrariilor care împing experiența umană către un climax devastator. În perspectiva lecturii decadente a lui Huysmans, tematizarea violării interdicțiilor devine la Moreau chiar sursa artei și a cunoașterii însoțită în mod obligatoriu de exacțiunile cele mai cumplite. În mod programatic, frumusețea decadentă se însoțește cu oroarea. Pe de altă parte, acest lucru este menit să prelucreze mental întreg ansamblul, operațiune sugestiv calificată de autorul romanului decadent care a făcut școală, drept "onanism spiritual". Dincolo de expresia crudă, putem descifra aici originea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
utopiilor, în atitudinea decadentă nu regăsim niciun proiect civilizațional, ci doar un refuz gândit în termeni estetici și prelucrat adeseori sub forma experimentului crud pe subiecții societății meprizate. Transpusă în act, acest abandon al eticii în favoarea esteticului, ca și ratarea programatică a unei împliniri în registrul convențional, burghez, conduce la un sentiment de neputință, la nevroză, adesea cultivată și întreținută programatic. O altă deosebire față de romantism o constituie faptul că figurile exemplare nu mai sunt extrase dintr-un trecut îndepărtat și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sub forma experimentului crud pe subiecții societății meprizate. Transpusă în act, acest abandon al eticii în favoarea esteticului, ca și ratarea programatică a unei împliniri în registrul convențional, burghez, conduce la un sentiment de neputință, la nevroză, adesea cultivată și întreținută programatic. O altă deosebire față de romantism o constituie faptul că figurile exemplare nu mai sunt extrase dintr-un trecut îndepărtat și idealizat, ci alcătuiesc un panteon propriu, din care fac parte mari artiști, campioni ai noii sensibilități, precum Beethoven, Chopin, Wagner
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]