2,608 matches
-
acțiunilor subversive: Contactul evreilor din ghetouri cu populația băștinașă a localității unde se află ghetoul sau lagărul, sau cu populația localităților vecine, poate fi foarte dăunătoare, căci majoritatea evreilor internați fiind oameni inteligenți vor ști cu ocazia acestui contact să propage ideile subversive și să facă ca acești oameni să fie ostili ordinei românești. Din acest punct de vedere, este de dorit, ca contactul evreilor cu populația să fie redus la minimum. Persoanele care în mod necesar vor trebui să vină
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cade mai pregnant pe forța discursurilor de a fasona realitatea pe care se presupune că o reflectă. Analiza de față încearcă să surprindă relația intimă dintre textul manualelor de istorie și contextul politico-cultural. Examinând conexiunile și joncțiunile dintre discursul istoriografic propagat prin intermediul literaturii didactice și ambientul politic și cultural în cadrul căruia aceste discursuri au fost puse în circulație socială, analiza de față își propune să facă "inferențe valide și replicabile de la texte la contextele utilizării acestora" (Krippendorff, 2004, p. 18). În cadrul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
esență nu atât naționalistă, cât religioasă. M.-L. Murgescu (1999) sintetizează mariajul dintre doctrina patriotismului și morala religioasă prin insolita noțiune de "civism creștin" (p. 52). Religia primează în fața națiunii, chiar dacă cea din urmă nu este complet absentă din mesajul propagat prin mijlocirea manualelor de istorie. Înainte de orice, educația publică derulată în statele danubiene modelează supusul religios, loial mai întâi Bisericii și Credinței, abia apoi Domnului și Patriei. Într-un univers școlar dominat de bucoavne și texte religioase, în care finalitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
către pravilă și stăpânire" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 79), suflul naționalist nu și-a făcut loc. Acesta presupunea o ideologie revoluționară care perturba ordinea statală încetățenită, motiv pentru care autoritățile publice au manifestat precauție și reticență față de noile idei propagate de curentul romantic. Reformele educaționale începute în perioada regulamentară (post 1831- 1832), departe de a satisface doleanțele intelectualității liberal-democrate care a organizat mișcările revoluționare de la 1848, nu au făcut decât să suscite și mai puternic revendicările de universalizare a învățământului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
străini care, viind dintr-alte părți, intră în trupul societății, și se bucură de toate foloasele ei (Aaron, 1843, pp. 4-5). Avem astfel de a face cu un patriotism civic de tip renanian. Cu totul altfel stau lucrurile la patriotismul propagat cu patos naționalist de Simion Bărnuțiu. Definit pe coordonatele patriotismului naționalist de tip herderian, la Bărnuțiu patriotismul "consistă in respectarea si conserbarea precumu si in cultivarea libertatii, a limbei, a pamentului, a derepturiloru, institutiuniloru si datineloru fundamantali stramosiesci: intru acestea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din secolul al II-lea. Ideea creștinătății primordiale a românilor este preluată și introdusă în manualele de istorie ca o altă certificare a priorității românești, de data aceasta nu pe planul prezenței istorice, ci pe planul prezenței spirituale. Cărțile școlare propagă ideea că "religiunea crestină care se semînasse în Dacia de pre timpulŭ Antoninilorŭ [96 e.n.-192 e.n.], se recunoscù acumŭ [în timpul lui Constantin] ca religiune a statuluĭ" (Laurian, 1862, p. 19). Fondul de creștinătate ca bazin spiritual în care s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în imaginea despre sinele colectiv cristalizată în conștiința națională. Spiritualitatea creștină, sădită atât de adânc încă de timpuriu în ființa românească, este și motivul pentru care românii nu au avut campanii de cucerire ale popoarelor dimprejur. Îmbrățișarea legii creștinești, care propaga înfrățirea tuturor popoarelor și iubirea aproapelui, le-a negat românilor aspirații imperialiste: "pentru a se ține cu tótă inima de legea creștinéscă, [Românii] s-aŭ lepădat de orĭ ce gând de cucerire asupra altor némuri și aŭ întrebuințat tăriea lor de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în memoria colectivă modelată statal prin intermediul literaturii didactice în general și a manualelor de istorie în particular. Naționalismul, ale cărei forțe ideologice au fost descătușate în avangarda romantismului pașoptist, a fost asumat statal și transformat în idee-călăuză a istoriei românilor propagate prin manuale școlare doar după unificarea principatelor danubiene. În consecință, trecuturile anterior defalcate pe aliniamentele granițelor politice dintre principatele române sunt fuzionate într-un tot unitar. Istoriile separate ale Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei sunt sintetizate în istoria națională a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
revoluția socialistă. Patriotismul este această legătură morală care unește în același țarc mioarele și lupii. Clasa jefuitoare [...] are toate motivele să cultive în rândul muncitorilor înrobiți cultul patriei și steagului lor; pentru a menține dominația clasei tale, este recomandat să propagi în rândul maselor acele sentimente patriotice care maschează antagonismele de clasă și le face pe oi să creadă că sunt din aceeași rasă, aceeași familie și aceeași patrie cu lupii care le devorează (Hervé, 1905, f.p.). "Prin ce aberație", se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a hotărîrii de a contribui la dezvoltarea economică și socială a țarii, de a apară cu orice sacrificiu cuceririle revoluționare ale poporului, independența și suveranitatea patriei" (1978, art. 12, lit. d). Cu toate că nu este definit pe criterii etnice, autoritățile statale propagă un naționalism socialist impregnat chiar cu o tematică sacrificială. Contorsiunea identitară de la antinaționalismul din prima fază a comunismului stalinist la asumarea ideii naționale în comunismul ceaușist va fi examinată în secțiunea care urmează, dedicată acestui subiect. 3.5.3. Concepția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
semnul slavismului, odată cu turnura naționalistă aceasta a intrat sub specia traco-dacismului. În fapt, se revine la paradigma xenopoliană a dualismului etnogenetic daco-roman, cu diferențierea extrem de semnificativă că raportul dintre cele două elemente este răsturnat în favoarea autohtonismului. Ca regulă generală, discursul propagat în manualele de istorie se conformează directivelor precise indicate în documentele de partid. Aceeași obediență discursivă este identificabilă și în chestiunea originii. Programul... adoptat la Congresul al XI-lea al PCR din 1974 a lansat oficial tracismul în istoriografia românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Congresului Mondial de Istorie din 1980 organizat la București (Petre, 2010). Monumentalitatea festivismului comemorativ desfășurat în deceniul al șaptelea al secolului trecut evidențiază cele trei semne distinctive identificate de V. Georgescu (2008, pp. 118-120) drept caracterististice ale întregului discurs istoric propagat în național-comunism: i) caracterul său genetic, dat de amplificarea "fondului biologic primordial" și supraponderarea autohtonismului dacic în ființa etnică a românilor; ii) caracterul său euforic, conferit de hiperbolizarea trecutului național și supradimensionarea realizărilor istorice ale poporului român; iii) caracterul său
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorică unitatea platonică a statului-națiune român. În analogie cu celebra maximă enunțată de Michelangelo Buonarotti, care pretindea că sculptura exista deja închistată în blocul de marmură, iar dalta sa nu făcea decât să scoată la lumină capodopera preexistentă, retorica național-comunistă propagă ideea că statul național unitar român exista dintotdeauna în istorie, iar evenimentele politice succesive nu au făcut decât să îl aducă la suprafață. Tema unității naționale și statale este dezvoltată în cuplaj cu laitmotivul vitregiei istoriei și al complotului străin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
idealul luptei pentru dreptate socială și cel al libertății naționale. Evocând linia trasată în Program..., în care sarcina socială a Partidului era completată cu "misiunea sa istorică de apărare a intereselor naționale ale întregului popor" (1975, p. 49), literatura didactică propagă noua fațetă națională a Partidului, evidențiind că "PCR continuă lupta pentru libertate socială și națională dusă de poporul român de-a lungul veacurilor" (Almaș și Petric, 1966, p. 135). Spre sfârșitul anilor '30 ai secolului al XX-lea, odată prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fundal ale analizei a constat în ideea că școala este instituția socială centrală prin intermediul căreia formula identitară și a memoriei colective elaborate de către elitele intelectuale plasate în avangarda reflecției istoriografice sunt difuzate în "corpul social". Literatura didactică prin care se propagă reprezentările sociale despre trecutul colectiv poate fi astfel conceptualizată drept cureaua de transmisie care unește inteligenția de masa societății. Iar manualele școlare de istorie pot fi înțelese ca alcătuind cărămizile textuale din care este construită memoria națională. Privită prin această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conjuncția a cel puțin trei elemente fundamentale: factorul etnic, autodeterminare politică a etnicului, la care se adaugă un teritoriu specific aflat sub jurisdicția administrativă a politeiei etnice. Prin manualele de geografie (politică), statul-națiune își trasează în imaginarul colectiv granițele simbolice, propagând ideea de omogenitate internă și deosebire externă. Întrucât memoria colectivă tinde să fie ancorată spațial, introducerea manualelor de geografie în analiză ar fi ajutat la surprinderea interacțiunii dintre dimensiunea timpului istoric și cea a spațiului geografic. Aceasta ar fi ajutat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Niciunul dintre specialiștii străini, de exemplu, nu a elaborat studiile fundamentale despre sistemele ritmice, niciunul nu a ajuns la adâncimea de interpretare și relevare a surselor folclorice, identice la toate popoarele lumii. Iar în timp ce noi nu suntem capabili să ne propagăm valorile, străinii au materiale foarte frumoase și foarte riguros îngrijite. Iată, de pildă, am găsit trei volume din Romanian folk music de B. Bartök, dar după câte-am auzit s-a ajuns deja la volumul V al versiunii engleze. Ei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
transportați și a condițiilor în care vor fi deținuți după efectuarea importului, conform reglementărilor privind protecția animalelor, pentru a se evita riscul de rânire, de îmbolnăvire sau de deces; ... h) în cazul exportului indivizilor născuți și crescuți în captivitate sau propagați artificial, copii ale documentelor care atestă funcționarea legală a acestor facilități și descrierea crescătoriei sau culturii, care să ateste originea lotului de reproducere sau a stocului parental și generația genetică din care fac parte indivizii exportați. Articolul 11 Autoritatea publică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262550_a_263879]
-
2.1. Metode interimare de calcul utilizate pentru realizarea hărților strategice de zgomot Până la stabilirea de către Comisia Europeană a metodelor comune de calcul se utilizează următoarele metode provizorii de calcul: a) pentru zgomot industrial: SR ISO 9613-2: "Acustică - Atenuarea sunetului propagat în aer liber, partea a doua: Metodă generală de calcul." ... Pentru utilizarea SR ISO 9613-2006, datele de intrare corespunzătoare privind emisiile de zgomot se obțin prin măsurările efectuate în conformitate cu una dintre următoarele metode: - SR ISO 8297:1999 "Acustică-Determinarea nivelurilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248204_a_249533]
-
transportați și a condițiilor în care vor fi deținuți după efectuarea importului, conform reglementărilor privind protecția animalelor, pentru a se evita riscul de rânire, de îmbolnăvire sau de deces; ... h) în cazul exportului indivizilor născuți și crescuți în captivitate sau propagați artificial, copii ale documentelor care atestă funcționarea legală a acestor facilități și descrierea crescătoriei sau culturii, care să ateste originea lotului de reproducere sau a stocului parental și generația genetică din care fac parte indivizii exportați. Articolul 11 Autoritatea publică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252372_a_253701]
-
personal Q circuri sau expoziții itinerante S științific Ț comercial Z grădini zoologice 15 - 17. Țară de origine este țara în care specimenele au fost capturate din mediul sălbatic, s-au nascut și au crescut în captivitate sau au fost propagate artificial. Dacă aceasta este o țară terța, rubricile 16 și 17 trebuie să cuprindă detalii referitoare la permisele relevante. Dacă specimene care provin dintr~un stat membru al Comunității sunt exportate din alt stat, în rubrică 15 trebuie precizat doar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252372_a_253701]
-
personal Q circuri sau expoziții itinerante S științific Ț comercial Z grădini zoologice 15 - 17. Țară de origine este țara în care specimenele au fost capturate din mediul sălbatic, s-au nascut și au crescut în captivitate sau au fost propagate artificial. Dacă aceasta este o țară terța, rubricile 16 și 17 trebuie să cuprindă detalii referitoare la permisele relevante. Dacă specimene care provin dintr~un stat membru al Comunității sunt exportate din alt stat, în rubrică 15 trebuie precizat doar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252372_a_253701]
-
personal Q circuri sau expoziții itinerante S științific Ț comercial Z grădini zoologice 15 - 17. Țară de origine este țara în care specimenele au fost capturate din mediul sălbatic, s-au nascut și au crescut în captivitate sau au fost propagate artificial. Dacă aceasta este o țară terța, rubricile 16 și 17 trebuie să cuprindă detalii referitoare la permisele relevante. Dacă specimene care provin dintr-un stat membru al Comunității sunt exportate din alt stat, în rubrică 15 trebuie precizat doar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252372_a_253701]
-
personal Q circuri sau expoziții itinerante S științific Ț comercial Z grădini zoologice 15 - 17. Țară de origine este țara în care specimenele au fost capturate din mediul sălbatic, s-au nascut și au crescut în captivitate sau au fost propagate artificial. Dacă aceasta este o țară terța, rubricile 16 și 17 trebuie să cuprindă detalii referitoare la permisele relevante. Dacă specimene care provin dintr~un stat membru al Comunității sunt exportate din alt stat, în rubrică 15 trebuie precizat doar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252372_a_253701]
-
personal Q circuri sau expoziții itinerante S științific Ț comercial Z grădini zoologice 15 - 17. Țară de origine este țara în care specimenele au fost capturate din mediul sălbatic, s-au nascut și au crescut în captivitate sau au fost propagate artificial. Dacă aceasta este o țară terța, rubricile 16 și 17 trebuie să cuprindă detalii referitoare la permisele relevante. Dacă specimene care provin dintr~un stat membru al Comunității sunt exportate din alt stat, în rubrică 15 trebuie precizat doar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252372_a_253701]