3,839 matches
-
privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. VII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, ale art. VII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
DECIZIA nr. 694 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300384]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, ale art. VII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și aceste acte normative, în ansamblul lor, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ
DECIZIA nr. 694 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300384]
-
DECIZIA nr. 102 din 27 februarie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 729 din 5 august 2025 Marian Enache - președinte Mihaela Ciochină - judecător Cristian Deliorga - judecător Dimitrie Bogdan Licu - judecător Gheorghe Stan - judecător Laura-Iuliana Scântei - judecător Livia Doina Stanciu - judecător Elena-Simina Tănăsescu
DECIZIA nr. 102 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301130]
-
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscalbugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Cornel Ionuț Berariu, precum și de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 7.967/302/2020 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 382D/2021
DECIZIA nr. 102 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301130]
-
Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Cornel Ionuț Berariu, precum și de instanța de judecată, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că
DECIZIA nr. 102 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301130]
-
și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, dispoziții care au următorul conținut: – Art. 6: (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite
DECIZIA nr. 102 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301130]
-
alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014; art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, și art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului
DECIZIA nr. 102 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301130]
-
unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, și art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016. Aceste reglementări au format obiect al controlului de constituționalitate, iar Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea acestora (a se vedea
DECIZIA nr. 102 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301130]
-
oficiu, în Dosarul nr. 7.967/302/2020 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data
DECIZIA nr. 102 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301130]
-
1992-1994, o democratizare părea posibilă, cele cinci republici adoptând constituții de tip occidental. Dar, încă din 1995, puterea președinților s-a întărit pe spezele parlamentelor, iar aceste republici au evoluat spre regimuri prezidențiale puternice, dacă nu chiar dictatoriale, prin simpla prorogare autoritară a mandatului președintelui. Rezistențele au fost rare, cea mai notabilă fiind, în Kârgâzstan, „Revoluția lalelelor”, mișcare populară care, în martie 2005, l-a silit pe președintele Akaiev să fugă spre Rusia; dar locul i-a fost luat de Kurmanbek
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1525).**) ---------- *) Exprimată. **) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1524 Prorogarea unei societăți contractate pentru un timp determinat nu poate fi probata decât prin aceleași mezii*), prin care poate fi probat însuși contractul societății.**) ---------- *) Mijloace. **) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea privind aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 16/1998 pentru prorogarea termenului prevăzută la art. VI alin. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL
DECRET nr. 438 din 5 decembrie 1998 pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 16/1998 pentru prorogarea termenului prevăzută la art. VI alin. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122426_a_123755]
-
Articolul UNIC Se aprobă Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 16 din 18 septembrie 1998 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. VI alin. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 22 septembrie
LEGE nr. 237 din 9 decembrie 1998 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 16/1998 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. VI alin. 1 din Ordonanţa de urgenta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122425_a_123754]
-
modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor și al altor impozite indirecte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 14 ianuarie 1999; - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/1999 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 1/1999 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor și al altor impozite indirecte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
LEGE nr. 148 din 27 iulie 1999 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/1998 pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124949_a_126278]
-
săi, proiectul prevedea că acestea trebuia supuse spre aprobare Comisiei Europene. Articolul 4 din anteproiect, consacrat cheltuielilor de administrație, prevedea că acestea trebuiau împărțite la patru, Austro-Ungaria având o cotă-parte egală cu cea a României. În continuare, era abordată problema prorogării Comisiei Europene. Prorogarea acestui organism urma să expire, în conformitate cu articolul 4 al Tratatului de la Londra din 1871, pe 24 aprilie 1883. În nota franceză se preconiza ca prorogarea Comisiei Europene să se producă în funcție de data la care Comisia Mixtă și-
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
că acestea trebuia supuse spre aprobare Comisiei Europene. Articolul 4 din anteproiect, consacrat cheltuielilor de administrație, prevedea că acestea trebuiau împărțite la patru, Austro-Ungaria având o cotă-parte egală cu cea a României. În continuare, era abordată problema prorogării Comisiei Europene. Prorogarea acestui organism urma să expire, în conformitate cu articolul 4 al Tratatului de la Londra din 1871, pe 24 aprilie 1883. În nota franceză se preconiza ca prorogarea Comisiei Europene să se producă în funcție de data la care Comisia Mixtă și-ar fi început
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
o cotă-parte egală cu cea a României. În continuare, era abordată problema prorogării Comisiei Europene. Prorogarea acestui organism urma să expire, în conformitate cu articolul 4 al Tratatului de la Londra din 1871, pe 24 aprilie 1883. În nota franceză se preconiza ca prorogarea Comisiei Europene să se producă în funcție de data la care Comisia Mixtă și-ar fi început lucrările, adică fie în toamna anului 1882, fie în primăvara anului următor. De atunci urma să înceapă desfășurarea alfabetică prin care fiecare stat-membru al Comisiei
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
prima jumătate a lunii aprilie, pentru a înlătura opoziția României, contele Kálnoky a încercat să atragă guvernul de la București de partea sa, promițându-i în schimb să sprijine dorința acestuia de a semna alături de cabinetele Marilor Puteri viitorul act de prorogare a Comisiei Europene 193. Schimbul era cât se poate de neechivalent și, bineînțeles, inacceptabil pentru România. Văzând că manevra dăduse greș, guvernul francez a fost acela care a luat inițiativa oficializând, la București, la 17 aprilie 1882, prin ministrul Franței
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
două puteri rivale, Rusia și Austro-Ungaria. Temându-se, prin urmare, ca vreunul dintre aceste două imperii să nu obțină o poziție privilegiată, Foreign Office a insistat, de fiecare dată, pentru consolidarea atribuțiilor și funcționării CED și în ultimul rând pentru prorogarea acestui organism internațional. În schimb, interesele coroanei britanice pe segmentul danubian cuprins între Porțile de Fier și Brăila nu erau atât de mari în comparație cu acelea ale dublei monarhii. Conștientă de sprijinul acordat de guvernul englez Comisiei Europene, diplomația vieneză, urmărind
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
între Porțile de Fier și Brăila nu erau atât de mari în comparație cu acelea ale dublei monarhii. Conștientă de sprijinul acordat de guvernul englez Comisiei Europene, diplomația vieneză, urmărind să asigure hegemonia Austro-Ungariei pe sus-numita porțiune, și-a condiționat asentimentul pentru prorogarea CED de acceptarea, din partea Londrei, a preconizatei Comisii Mixte, care ar fi asigurat Vienei controlul navigației danubiene în sectorul amintit. Or, documentul delegatului francez satisfăcea parțial ambele optici divergente, de aceea Marile Puteri l-au acceptat fără ezitare (s.n.). De
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Granville plenipotențiarilor Marii Britanii în capitalele europene 217. Prin acest document diplomatic, statele semnatare ale Tratatului de la Berlin erau invitate să participe la Conferința internațională de la Londra, preconizată a avea loc la începutul anului 1883, ea având pe ordinea de zi prorogarea Comisiei Europene a Dunării, extinderea competenței acesteia până la Brăila și aprobarea regulamentului de navigație și de poliție fluvială pentru sectorul Porțile de Fier-Brăila. În această conjunctură, realizând izolarea diplomatică în care se afla și intuind că Marile Puteri în mod
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
altfel, în urma unei audiențe avute la lordul Granville, Ion Ghica informa autoritățile de la București că diplomația engleză va renunța fără nici o ezitare la această inițiativă pentru a obține, în schimb, promisiunea fermă a Puterilor Centrale de a nu se opune prorogării CED226. Poziția cât se poate de clară a guvernului român cu privire la legitimitatea participării țării noastre la apropiata conferință, în baza articolului 53 al Tratatului de la Berlin, a fost făcută cunoscută Marilor Puteri de către Ministerul Afacerilor Străine. România era nu numai
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
s-au deschis, la 8 februarie 1883, în capitala Regatului Unit, lucrările Conferinței Internaționale asupra Dunării, Marile Puteri neriverane fiind decise a le da câștig de cauză Austro-Ungariei și Rusiei, pentru a obține în schimb de la aceste state acordul asupra prorogării Comisiei Europene. Problema participării României la lucrările forumului internațional a fost pusă încă din ședința din 10 februarie 1883. Reprezentantul Marii Britanii, lordul Granville, ales președinte al conferinței, susținut și de delegatul Italiei, a pus în discuție cererea României de a
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
data aceasta pe seama ignorării drepturilor și intereselor statelor riverane acestui sector"247. Pe 10 martie 1883 se semna Tratatul de la Londra 248. În articolele 1 și 2 ale documentului era prevăzută extinderea jurisdicției Comisiei Europene a Dunării până la Brăila și prorogarea acestui organism internațional pe o perioadă de 21 de ani, dându-i-se astfel satisfacție Marii Britanii. În conformitate cu articolele 3-6, brațul Chilia era practic scos de sub autoritatea CED Regulile de navigație aplicabile în această parte a Deltei Dunării erau cele în
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
și completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 28 iunie 2013; - Legea nr. 221/2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale și prorogarea unor termene și de modificare și completare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 17 iulie 2013 și rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 24 iulie 2013
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113848_a_115177]