2,600 matches
-
investițiile străine În Spania luau calea Cataloniei, majoritatea ajungând În Înfloritoarea capitală Barcelona; venitul pe cap de locuitor În această provincie era de 20 de ori mai mare decât media națională. Independentă, Catalonia ar fi fost una dintre cele mai prospere țări de pe continentul european. Identitatea specific catalană s-a conturat În parte și dintr-o nemulțumire (ușor de exploatat) cu privire la sumele masive pe care provincia trebuia să le verse la vistieria țării, conform Fondului de Compensare Interteritorială Înființat În 1985
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o puzderie de angajați -, unitățile regionale din Italia nu puteau surmonta nici identificarea ultralocală a italienilor cu satul sau orașul natal, nici dependența financiară față de capitală. Existența regiunilor le amintea În schimb italienilor de clivajul peren și definitoriu Între nordul prosper și sudul dependent - și oferea ocazia exprimării politice a resentimentelor aferente. Rezultatul a fost apariția unui fenomen nou, cel puțin În decorul italian: separatismul celor prosperi. Nordul italian (orașele cu industrii și afaceri din Lombardia și Piemont, precum și zona cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Existența regiunilor le amintea În schimb italienilor de clivajul peren și definitoriu Între nordul prosper și sudul dependent - și oferea ocazia exprimării politice a resentimentelor aferente. Rezultatul a fost apariția unui fenomen nou, cel puțin În decorul italian: separatismul celor prosperi. Nordul italian (orașele cu industrii și afaceri din Lombardia și Piemont, precum și zona cu asociații familiale și ferme prospere din Bologna și Împrejurimi) era de zeci de ani semnificativ mai bogat decât restul țării, iar diferența se accentua. La sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
oferea ocazia exprimării politice a resentimentelor aferente. Rezultatul a fost apariția unui fenomen nou, cel puțin În decorul italian: separatismul celor prosperi. Nordul italian (orașele cu industrii și afaceri din Lombardia și Piemont, precum și zona cu asociații familiale și ferme prospere din Bologna și Împrejurimi) era de zeci de ani semnificativ mai bogat decât restul țării, iar diferența se accentua. La sfârșitul anilor ’80, produsul brut regional pe cap de locuitor În Lombardia (În jurul orașului Milano) reprezenta 132% din media națională
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
repede decât cea din Valonia. Nestânjenite de vechi industrii sau de o forță de muncă superfluă, orașe ca Antwerpen și Gent au prosperat prin dezvoltarea serviciilor, tehnologiei și comerțului, favorizate și de amplasarea lor În „banana albastră” a Europei, zona prosperă dintre Milano și Marea Nordului. Vorbitorii de flamandă erau acum mai numeroși decât vorbitorii de franceză din țară (În proporție de trei la doi); ei produceau și câștigau mai mult pe cap de locuitor. Nordul Belgiei, și nu sudul era acum
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
s-au Încheiat În doar trei luni, nu numai fiindcă toate cele trei țări erau mici și stabile (populația lor, luată la un loc, reprezenta mai puțin de un sfert din cea a Germaniei), ci și fiindcă erau, indiscutabil, bogate. Prospere erau și țările care au rămas În afara Uniunii: Norvegia și Elveția. Dar, În ciuda unui entuziasm considerabil printre liderii din mediul de afaceri local, populația ambelor țări a votat Împotriva aderării, speriată de pierderea autonomiei și inițiativei Într-o federație supranațională
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Marja de profit - cel puțin În sectorul producției de bunuri - urma să intre În declin. Între timp, cum colapsul economiilor comuniste avea un preț ridicat, Europa de Est În pragul aderării era mult În urma țărilor din UE. Chiar și În cele mai prospere dintre noii membri, produsul intern brut pe cap de locuitor era net inferior celui din țările vestice: Slovenia realiza 69% din media UE, Republica Cehă 59%, Ungaria 54%. În Polonia, cifra era doar 41%, iar În Letonia, cel mai sărac
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
element „social” din bugetul UE este minuscul - mai puțin de 1% din PNB-ul mediu În zona europeană. Dar, de la sfârșitul anilor ’80, bugetul Comunității și apoi al Uniunii Europene a jucat un rol redistributiv incontestabil, transferând resurse din regiunile prospere spre cele sărace și contribuind la reducerea constantă a distanței dintre bogați și săraci: În practică, el a luat locul programelor social-democratice la scară națională din generația precedentă 13. În ultimii ani, cetățenii Europei au obținut chiar propriul tribunal. Curtea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu mai erau tipici pentru populația muncitoare din Franța sau de altundeva. Însăși natura muncii se schimbase. În multe locuri a apărut un sistem nou, bazat pe patru clase sociale. La vârf se afla noua pătură de profesioniști: metropolitani, cosmopoliți, prosperi și instruiți - adesea asociați cu băncile și cu alte instituții financiare, principalele beneficiare ale noii economii globale. La al doilea nivel se afla un nucleu protejat format din angajați tradiționali - În fabrici, În industria serviciilor sau În sectorul public -, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ar fi fost deplasată nici o jumătate de secol mai târziu. Până În anii ’80, zonele muntoase și insulare de la marginile Europei (Sicilia, Irlanda, nordul Scoției, Lapland) au avut mai multe În comun una cu alta sau cu propriul trecut decât cu prosperele regiuni metropolitane din centru. Chiar și acum - sau mai ales acum -, liniile de demarcație și clivajele nu corespund exact cu frontierele naționale. Consiliul Statelor Baltice este un exemplu grăitor. Înființat În 1992, el include membri din Scandinavia (Danemarca, Finlanda, Norvegia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sărăcie și handicap economic rămâneau cele mai ridicate În fostul bloc comunist, contrastele cele mai frapante se Întâlneau acum nu Între două state, ci În interiorul aceleiași țări. Sicilia și Mezzogiorno, ca și sudul Spaniei, au rămas la fel de departe În urma nordului prosper cum erau de zeci de ani: la sfârșitul anilor ’90, șomajul din sudul Italiei era de trei ori mai mare decât cel Înregistrat la nord de Florența, iar diferența dintre nord și sud ca PIB pe cap de locuitor era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
postbelică 222; reacția față de imigranți 677-680; reacția la invadarea americană a Irakului 715; religia În perioada postbelică 214-216; revolta adolescenților 220-221; sentimentele după al doilea război mondial 27; sfârșitul politicilor ideologice 413; sisteme de transport 694-695; „state-doică” 346, 356-357; state prospere - vezi state prospere; state-frontieră 686-688; statutul de capitalism 337; statutul statelor scandinave față de cele de pe continent 340; subvenții publice pentru artă 708-709; „talmeș-balmeș” 22; teama de a fi exclus din Î 687; varietăți 683-699; viața În perioada postbelică 214-222; viitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
față de imigranți 677-680; reacția la invadarea americană a Irakului 715; religia În perioada postbelică 214-216; revolta adolescenților 220-221; sentimentele după al doilea război mondial 27; sfârșitul politicilor ideologice 413; sisteme de transport 694-695; „state-doică” 346, 356-357; state prospere - vezi state prospere; state-frontieră 686-688; statutul de capitalism 337; statutul statelor scandinave față de cele de pe continent 340; subvenții publice pentru artă 708-709; „talmeș-balmeș” 22; teama de a fi exclus din Î 687; varietăți 683-699; viața În perioada postbelică 214-222; viitorul statelor-națiuni 723-727; xenofobia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lupta dintre om și om, popor și alte popoare pe plan material, pe când legionarismul se întemeiază pe lupta cu răul din noi înșine. Când vom realiza acel om moral, corect și valoros, atunci vom avea și o societate pe măsură, prosperă și ideală. Cei ce conduc trebuie să fie un receptacol al durerilor omenești, în slujba aproapelui, nu aproapele în slujba lor. România de azi este împinsă spre decădere, cuvântul nu mai e cuvânt, legea nu mai e lege, ci un
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
datat stânga, jos cu negru: Theodorescu Sion 1911). Cu capul rezemat în palmă, în timp ce brațul are ca suport speteaza scaunului, personajul evocă o tristețe la care se adaugă un soi de reflecție-reverie bolnăvicioasă. Pictorul decupează din lumea insalubră de detracați prosperi și aceste figuri bacoviene de funcționari sau profesori ulcerați de amărăciuni eternizate. XIII.3. Mișu Teișanu și jocul cu măști Deși nu o integrează unui carnaval propriu-zis, masca sporește ceva din senzualitatea femeii, subliniind tensiunea dintre ceea ce este vizibil și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
au dezvoltat la toate nivelurile: internațional, național, regional, local, sectorial. Paradoxal, orientarea spre dezvoltare socială nu s-a manifestat în țările plasate la vârful evoluției - în țările cele mai dezvoltate, aflate într-un proces neproblematic de perfecționare, sau în comunitățile prospere -, ci în cele confruntate cu situații de criză ale dezvoltării. Societățile capitaliste occidentale au cunoscut un proces rapid de dezvoltare, dar neplanificat. Centrarea pe soluționarea problemelor curente asigura o creștere progresivă neproblematică. În țările dezvoltate, soluționarea problemelor individuale și colective
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
caz, țările dezvolte au încercat să imagineze programe de dezvoltare socială pe care să le ofere țărilor cronic subdezvoltate și să asiste implementarea acestor programe. Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional sunt instituții internaționale constituite și patronate de cele mai prospere țări occidentale, care au avut de la început ca obiectiv susținerea țărilor în criză de subdezvoltare. Motivarea cea mai probabilă este temerea față de tensiunile internaționale în creștere generate de polarizarea social-economică a lumii. În anii ’60, „teoria modernizării” a devenit o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
întrebare absolut îndreptățită e: „În ce măsură modelul social european orientat spre promovarea coeziunii sociale este convergent cu obiectivele hotărâte de statele membre în Strategia de la Lisabona (2000)?”. Provocarea majoră cu care Uniunea Europeană se confruntă este reconcilierea „nevoii de a construi societăți prospere și competitive, asigurând protecția socială a cetățenilor noștri” (Alhadeff, Hugendubel, 2005, p. 103). Cu alte cuvinte, în ce măsură este într-adevăr viabil un model social european care încearcă să îmbine coeziunea socială cu creșterea economică? Fără a pune în discuție valorile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu are interesul să susțină niște programe de care nu beneficiază. Furnizarea bunăstării în perioada comunistă și postcomunistă Scopul sistemului de furnizare a bunăstării în societățile comuniste era să asigure un anumit nivel de omogenitate socială, pe fondul unei societăți prospere, în care sărăcia și excluziunea socială erau inexistente (Zamfir, Zamfir, 1999, p. 21). Astfel, politicile sociale încercau să stabilească un anumit nivel sub care, teoretic, nimeni nu trebuia să ajungă, dar impunea și un plafon superior pe care nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este capacitatea comunităților de a le face față. O problemă metodologică este determinată de compoziția socială care se poate presupune a fi eterogenă a scărilor de bloc. Într-adevăr, unele blocuri sunt locuite de oameni săraci, iar altele de familii prospere. Situația actuală reflectă o oarecare segregare rezidențială, existând diferențe între blocuri în ceea ce privește venitul mediu, stilul de viață și statusul social. Totuși, blocurile sunt mult mai puțin segregate decât alte tipuri de locuințe. Potrivit unor măsurători recente (Chipea, Hatos, Bălțătescu, 2004
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că America se preocupa, încă, de viitorul, libertatea și bunăstarea lui economică. În același timp, ea avea și rolul de a-i încredința pe români că influența retrogradă a Uniunii Sovietice este singura piedică în calea unei Românii libere și prospere 703. Al doilea eveniment care a acutizat tensiunile din cadrul Legației a survenit în luna mai, cînd guvernul român a anunțat că SUA se fac vinovate de a fi folosit arme biologice și chimice în Războiul din Coreea, mai ales în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era și mai ambițios decît proiectul și urmărea o rată anuală de dezvoltare de 11,6%, cu un procent mai mult decît fusese planificat inițial. Șeful de partid vedea în acest plan un mijloc de a ajunge la o economie prosperă, la o nouă etapă a dezvoltării socialiste, în care "societatea să-și reverse mai repede belșugul.1210" În următoarele luni, Ceaușescu a continuat politica de tous azimuts a lui Gheorghiu-Dej. Imaginea lui Ceaușescu reflectată de presa occidentală s-a îmbunătățit
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu se transforma în dușmani ai poporului. Dacă noul guvern va putea aduce practicile privind drepturile omului la nivelul standardelor occidentale și va deschide economia națională către investiții, dezvoltare și comerț, relațiile româno-americane și-ar relua cursul și ar deveni prospere. Și mai mult decît atît, avînd în vedere schimbările care se petrec în Europa de Est și în Uniunea Sovietică, America ar putea trece, în sfîrșit, la un nou tip de relație cu România, una care să nu se mai bazeze pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
conservare a biodiversității, în condițiile păstrării tradițiilor locale, mai ales a celor legate de utilizarea terenurilor și obținerea de produse ecologice. Acest aspect se poate realiza într-o mare măsură prin promovarea acestor valori la nivel turistic, premiză pentru dezvoltarea prosperă a zonei. Obiectivele acestei teme de management sunt următoarele: a) creșterea numărului de persoane interesate de dezvoltarea unor activități economice în manieră tradițională, în vederea îmbunătățirii patrimoniului natural al sitului; ... b) creșterea numărului proprietarilor de terenuri din sit și din împrejurimi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, bugetul de stat. Experiența strategică 2007-2013 și noul cadru strategic 9. Viziunea strategică pe care s-a bazat Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 a fost legată de crearea unei economii competitive, dinamice și prospere, iar investiția în capitalul uman a fost abordată din perspectiva contribuției acestuia la creșterea productivității, alături de investițiile în capitalul productiv. Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 a acordat prioritate furnizării politicilor active de ocupare adresate șomerilor, persoanelor cu nivel redus de calificare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]