3,259 matches
-
deveni "reală", actuală, grație scenariului ficțional al lui Dan Brown transpus în datele nanotehnologiei. Masonii, inițiații terifiantelor mistere, eroii exemplari și monștrii ancestrali vor "invada" lumea noastră tridimensională. Scenariile minții vor prinde corp în realitate grație noilor tehnologii. Straniu și provocator este însă altceva. Nu neapărat interferența lumilor, ci mai curând posibila noastră călătorie în necuprinsul lor. A putea călători în lumile paralele era apanajul specialiștilor sacrului. Teoretic, călătoria devine acum posibilă (și) cu ajutorul probei virtuale. Despre ce este vorba? Cercetătorii
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
o boală generalizată care începe să provoace adevărate crize la români. Unele tind să devină sociale. Cu ea ne luptăm și noi, cei care-i formăm pe viitorii specialiști în filosofie: profesorii universitari. Pentru mine, tema este mai mult decât provocatoare. Sunt unul dintre cei care-i formează pe specialiștii în filosofie din România. Cu greu îmi stăpânesc indignarea. De aceea mi-e dificil să selectez doar anumite aspecte legate de marea gafă prezidențială și să le comentez într-un articol
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
și triști huligani care nu au ce cauta într-o lume civilizată. O altă versiune a tragediei este aceea că vinovat de violențele comise nu sunt derbedeii în acțiune, ci patronul Iancu care i-a incitat prin declarațiile belicoase și provocatoare anterioare meciului. Să fim serioși. Patronul are frustrările și problemele lui. Se comportă ca atare. În niciun caz un spectator normal nu se lasă sedus de provocări. Însă Aristotel este verificat și confirmat inconștient încă o dată în finala Cupei României
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
plângeau „că ar fi căzut victimă unei nedreptăți”. Procesul de la Budapesta ar fi dovedit exact contrariul, nefiind vorba de greșeli neintenționate, ci de „o politică conștient contrarevoluționara, antisovietica, anticomunista, dusă de o bandă de spioni, denunțători de profesie și agenți provocatori, cu un îndelungat stagiu în poliție și în aparatul serviciului de spionaj burghez”. Potrivit lui Gh. GheorghiuDej, politica externă a Iugoslaviei era evident antisovietica, existând intenția aderării la Pactul Nord Atlantic. „Stăpânii angloamericani” i-ar fi cerut lui Tito să fie
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Cei care au scăpat au fost eliminați după eliberare, așa încât puterea de stat și conducerea partidului „au fost uzurpate de un mic grup de oameni a caror înfățișare morală este extrem de caracteristică pentru orice clica guvernanță fascista: informatori ai poliției, provocatori mari și mici, agenți plătiți ai serviciilor străine de spionaj, declasați, renegați, transfugi, șoviniști furibunzi”. Tito este asemănat în acest context cu Hitler sau Goering, iar Moșe Pjade cu Goebbels. Legăturile dintre liderii iugoslavi și serviciile secrete anglo-americane ar fi
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
al Partidului Comunist Grec, este autorul articolului „Crearea Axei Atena - Belgrad primejduiește pacea”, unde este de părere că respectiva alianță regională „completează și lărgește pactul Atlanticului de Nord”. Este îndreptată în primul rând împotriva Albaniei „pe care monarho-fasciștii greci și provocatorii titoiști, în colaborarea cu Italia lui de Gașperi, vor s-o împartă între ei” și în al doilea rând împotriva Bulgariei, pe care, „în colaborarea cu bașbuzucii de la Ankara, vor s-o sugrume și s-o strivească”. În ce priveste
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
după eliberarea întregii Iugoslavii, a doua după rezoluția Cominformului din iunie 1948, când a fost transformată în U.D.B. În prima etapă ar fi pătruns în organizație o serie de foști ofițeri ai armatei regale, ustași, cetnici, spioni ai Gestapoului, provocatori excluși din partidul comunist etc. U.D.B. cuprinde poliția, grănicerii și serviciul militar de contraspionaj, având un centru în fiecare republică, dar fiind practic în subordonarea lui Al. Rankovici. U.D.B. a constituit, după 1948, „comisii de epurare” care arestau
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
iugoslavi editează cinci ziare săptămânale și bilunare, „pe care ilegaliștii le difuzează în țară cu succes tot mai mare”. Reacția autorităților „titoiste” constă în înfiltrarea în rândurile mișcării comuniste ilegale și în cele ale „emigranților revoluționari” a unor agenți și provocatori, ce au pricinuit la început un imens rău. Numai ridicându-și „nivelul ideologic și ascuțindu-și vigilenta lor bolșevica, revoluționarii iugoslavi pot lupta cu succes împotriva bandiților lui Rankovici, demascându-i în fața poporului și avertizând masele asupra primejdiei ce le
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
reacția „imperialiștilor”, care „fac sforțări nebunești să răstoarne noul regim făurit prin lupta poporului muncitor din țările cu democrație populară și să readucă vechile regimuri de exploatare și asuprire”. Despre Tito, cursanții sunt învățați că este „un vechi spion și provocator al imperialiștilor americani și englezi”. Nu s-a dat în lături de la nicio „mârșăvie pentru a lovi în mișcarea muncitoreasca, pentru a menține clasa muncitoare sub jugul exploatării și asupririi capitaliste”. S-a înconjurat de „o bandă întreaga de ticăloși
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
nu s-a reușit. Sunt consemnate, de asemenea, notele de protest ale guvernului Republicii Populare Române din 4 aprilie 1951, 29 iunie 1951, 20 septembrie 1952 și 30 septembrie 1952, adresate oficialităților de la Belgrad, în care se protestează împotriva actelor provocatoare de la granița celor două state. În încheiere se reia un pasaj dintr-o cuvântare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care spunea: „Faptul că țara noastră se află în imediata vecinătate cu Iugoslavia, unde domnește clica fascista a lui Tito-Rankovici, cea mai
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
P.M.R. Gorj. În spiritul propagandistic al vremii, rezultatele economice ale românilor erau subordonate „prieteniei” cu Uniunea Sovietică. Pe de altă parte era subliniată ideea luptei pentru pace, slogan, cum s-a văzut, extrem de îndrăgit pe atunci, în vederea zădărnicirii planurilor „criminale provocatoare de război ale imperialiștilor spioni și trădători, de țeapă clicii fasciste a lui I.B. Tito, descoperită recent în patria noastră”. Precizam, în legătură cu extrasul de mai sus, ca în ziua de 1 august începuse la Tribunalul Militar din București procesul unui
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a făcut o largă expunere asupra frontului mondial al păcii”. Printre altele, rezoluția adoptată de plenul reuniunii, anunță iminentă declanșării celui de-al treilea război mondial de către S.U.A., împreună cu Marea Britanie, Franța, Italia și alte state. „Complici activi - spune documentul - ai provocatorilor de război imperialiști sunt sângeroșii lor lachei, călâii fasciști titoiști”. Delegații care au luat cuvântul, „au înfierat activitatea trădătoare a clicii lui Tito și fărădelegile făcute de el și bandă lui, care au trădat poporul iugoslav și s-a pus
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lagărul comunist, împlinirea a 40 ani de existență a ziarului „Pravda”, înființat de V.I. Lenin. Elogiilor din presa gorjeana li se alătură, concomitent, o critică severă la adresa „presei burgheze”, catalogata că o „presă a minciunii, a calomniei și a ațâțărilor provocatoare și agresive”. Aflată, după spusele ideologilor moscoviți, în mâinile câtorva monopoluri, ele nu fac decât să îndemne la război. În acest context este menționată publicația iugoslavă „Borba” ce „atâta zi cu zi, în schimbul dolarilor, isteria războinica” și „cheamă fățiș la
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a țărilor care făceau parte din blocul N.A.T.O. și „fac eforturi înfrigurate pentru a întări flancul sudic al frontului agresiv pe calea înjghebării alianței militare Atena - Belgrad - Ankara”. Ei doresc ca Tito să joace în Balcani „același rol de provocator al războiului pe care lau jucat lisinmaniștii în Coreea”. În acest raționament se înscriu vizitele în Iugoslavia a unor înalți demnitari americani și englezi precum Frank Pace și Eden, dar și negocierile de la Atena și Ankara „pentru încheierea unor acorduri
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și minciuni vor introduce asasinii de la Belgrad și călâii monarho-fasciști, tinerii și popoarele din Iugoslavia și Grecia îi cunosc pe cei care guverneaza azi aceste țări, așa cum sunt în realitate, lachei ai imperialismului american, asasini ai popoarelor lor”. Asemenea atitudini provocatoare, venite de la o presă total obedienta față de Moscova, au determinat încordarea relațiilor dintre Iugoslavia și România. Gorjenii sunt informați despre notele de protest ale Ministerului Afacerilor Externe cu privire la violarea, în mai multe rânduri, a spațiului nostru aerian de către avioane militare
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de 29 septembrie 1952. La aceeași dată, un bimotor a pătruns pe o distanță de 6 kilometri în sectorul Tolvadic și alte trei în zonele Cruceni și Teremia Mare. Se cerea autorităților din țara vecină „să pună punct activității sale provocatoare și îi atrage atenția că poartă răspunderea pentru consecințele unor asemenea acte agresive”. Este de reținut realizarea la începutul anului 1952 în județul Timiș a unui amplu sistem de fortificații, pe o lungime de aproximativ 30 kilometri, în jurul localităților Jebel
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
asta se întîmplă la un număr foarte mic de delincvenți. Cei mai mulți dintre ei sînt victimele unor medii sociale infestate sau, pentru a vorbi în termenii lui Kurt Lewin, ei sînt copii normali situați însă într-un cîmp psihologic de forțe provocatoare, în care forțele de control sînt slabe sau inexistente. Bineînțeles că drumul pe care îl parcurge un minor de la normalitate la devianță nu este întotdeauna același. În penitenciare pot fi întîlniți copii ce provin din familii bine structurate, care n-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bunicii. Mă cuprinsese o tristețe gravă, lacrimi ce nu voiau să curgă îmi apăsau tâmplele. Am făcut câțiva pași în direcția casei, în încercarea de a mă liniști. Când am ridicat privirea, am zărit proiectată pe perete silueta șezlongului: înțepenită, provocatoare. Dacă mă îndrept spre ea, himera asta o să dispară, mi-am spus, calmându-mă. Într-o bună zi, scaunul o să apară, poate, în camera mea. Nu-mi va rămâne atunci decât să mă așez în el și să mă legăn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
morman de cărămizi și moloz. Căutam parcă ceva, dar nu găseam nimic. Am văzut atunci grădina: era intactă, tufele de flori și legume nu suferiseră nici o stricăciune, numai cărarea principală mi se părea mai largă. La capătul ei se profila provocator ca întotdeauna șezlongul. Speteaza sa arcuită se înălța triumfătoare pe cerul învolburat. Cu ochii larg deschiși, țintuit locului, cu trupul năclăit de o căldură nebănuită, vedeam doar licărul îndepărtat al zărilor. Nu mai vedeam altceva. Și, luminându-se de ziuă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
dar nu despre probleme sentimentale, sau relații intime ci bârfe ca de obicei despre alții. Nu-mi trecuse prin cap că s-ar putea prinde astea, de și scăpam mereu ochii spre sânul și nurii doamnei, pe care-i mișca provocator, să atragă atenția masculilor. Cu soțul ei care era agent la ADAS și inspector pe la secția financiară, eram servus, dar nu aveam relații prea deosebite cu el, care umbla foarte mult pe teren, aveam preocupări diferite. Am răspuns invitației doamnei
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cultură orală, iar relațiile interpersonale erau foarte puternice. și în condițiile în care, în decembrie 1989, timișorenii erau mai conectați ca oricând la posturile de radio străine și chiar luând în calcul teoriile privind contribuția la revoltă a unor agenți provocatori plasați în România de structuri de spionaj din afara țării, e foarte probabil că vestea privind manifestația de susținere a lui László Tőkés s-a răspândit printre timișoreni cu precădere prin viu grai. E greu de spus câți erau la curent
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cele ce se întâmplau nu mai puteau fi ținute după perdea. Iar transformarea manifestației de susținere a regimului de la București într-una ce a provocat căderea acestuia, fie ea spontană sau plănuită cu grijă și dusă la îndeplinire cu ajutorul unor provocatori din mulțime, așa cum susțin anumite teorii, arată cât de profundă era nemulțumirea populară față de regim. Episodul Steagul Roșu Cu doar doi ani înainte, când muncitorii de la uzinele Steagul Roșu din Brașov s-au revoltat, în noiembrie 1987, inițiind o grevă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
intenționat un vânt cât se poate de zgomotos și odorant - cu consecințe asemănătoare. În perioada aceasta a văduviei, s-a petrecut, de fapt, ceva misterios între tanti Elenuța și tata - dar întrebarea mea n-a fost deloc în acest sens provocatoare, ci pur gratuită, „de dragul artei“. Niciodată n-am dezlegat misterul, chiar și mai târziu m-am sfiit să-l dezleg, s-o rog pe mama să mă lămurească; nici ea n-a părut dispusă vreodată să atace tema. Se pare
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de fapt o provocare. E vorba, însă, de o provocare cu sânge rece, calculată, spre deosebire de revolta clocotitoare din Fluxul conștiinței. Mai toți autorii Desperado își doresc critici de bun simț, tradiționali, profunzi, mai degrabă tematiști decât deconstructiviști. Textul Desperado, deși provocator, nu a creat un discurs critic Desperado de care să se declare mulțumit. Relația cu lectorul Autorului Desperado îi place să creadă că lectorul e implicat în discurs. Toate procedeele Desperado au ca prim scop să-l manipuleze pe lector
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care autorul zădărnicește istorisirea. Lipsa viitorului din poveste (care, la moderniști, avea încă o legătură subterană cu tradiția basmului cu final fericit) împovărează "ziua" modernistă, ca unitate de narare, făcând din viața eroului o distopie apăsătoare și, tocmai de aceea, provocatoare pentru lectură. Eroul Desperado e pasiv și resemnat, spre deosebire de eroii energici, deciși să acționeze, din narațiunea tradițională. Tradiția basmului era tradiția aventurii. Literatura Desperado e un jurnal al resemnării. Eroii lui Kazuo Ishiguro, de pildă, îndură toate eșecurile la care
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]