2,835 matches
-
civilă, autoritățile locale și regionale, investitorii privați etc.); - promovarea învățării la locul de muncă, încurajarea modalităților de validare a rezultatelor învățării, pentru a construi articularea între învățarea formală, non-formală și cea informală etc.; - aducerea ofertelor educaționale mai aproape de domiciliu, în proximitatea individului, dezvoltarea lor pentru a fi mai atractive, mai flexibile, introducerea modalităților alternative (de exemplu, prin educație la distanță). Toate aceste blocuri de acțiune presupun măsuri specifice de implementare, susținute și eșalonate pe ani, pentru a atinge obiectivul anului 2010
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de viață o oferă J. Urdry (apud Sigelman, Shaffer, 1995), prin modelul filtrului. Concret, procesul de coagulare a unui cuplu presupune traversarea unor secvențe, fiecare implicând îndeplinirea unei condiții care „irigă” continuarea drumului. Fără a detalia, aceste filtre sunt următoarele: proximitatea spațială (ceea ce înseamnă că întâlnirea repetată cu o persoană stimulează deschiderea afectivă față de aceasta), atractivitatea fizică (o condiție importantă, mai ales, în viziunea sexului masculin, care, prin extrapolare, atribuie unei femei cu un aspect fizic plăcut și trăsături caracteriale pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cea mai bună părere despre noi înșine. La rândul său, Fox (apud Hughes, 1996) afirma, pe drept cuvânt, că marea artă în a gestiona cu succes multiplele probleme ale maturității mijlocii constă în a-ți exersa capacitatea de a accepta proximitatea suferinței. Și, într-adevăr, vârsta adultă medie este populată de o multitudine de evenimente stresante, unele care se configurează ca autentice traume (decesul părinților, al partenerului de cuplu sau al altor persoane dragi, plecarea copiilor de acasă, pensionarea etc.) și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rapidă și explozivă, iar caracterul științific al informațiilor tranzient. Am văzut că în postmodernism totul este relativ și discutabil, mai multe sisteme de interpretare putând fi legitime. În plus, am văzut că se manifestă tendința consumului individualizat de oferte, în proximitatea spațiului de locuit. Astfel, și cu ajutorul mijloacelor de comunicare care comprimă timpul și spațiul, profesorul trebuie să construiască oferte pe care individul le poate „consuma” de acasă, de unde se află, de la distanță, fiind tot mai puțin interesat să vină în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
civilă, autoritățile locale și regionale, investitorii privați etc.); - promovarea învățării la locul de muncă, încurajarea modalităților de validare a rezultatelor învățării, pentru a construi articularea între învățarea formală, non-formală și cea informală etc.; - aducerea ofertelor educaționale mai aproape de domiciliu, în proximitatea individului, dezvoltarea lor pentru a fi mai atractive, mai flexibile, introducerea modalităților alternative (de exemplu, prin educație la distanță). Toate aceste blocuri de acțiune presupun măsuri specifice de implementare, susținute și eșalonate pe ani, pentru a atinge obiectivul anului 2010
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de viață o oferă J. Urdry (apud Sigelman, Shaffer, 1995), prin modelul filtrului. Concret, procesul de coagulare a unui cuplu presupune traversarea unor secvențe, fiecare implicând îndeplinirea unei condiții care „irigă” continuarea drumului. Fără a detalia, aceste filtre sunt următoarele: proximitatea spațială (ceea ce înseamnă că întâlnirea repetată cu o persoană stimulează deschiderea afectivă față de aceasta), atractivitatea fizică (o condiție importantă, mai ales, în viziunea sexului masculin, care, prin extrapolare, atribuie unei femei cu un aspect fizic plăcut și trăsături caracteriale pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cea mai bună părere despre noi înșine. La rândul său, Fox (apud Hughes, 1996) afirma, pe drept cuvânt, că marea artă în a gestiona cu succes multiplele probleme ale maturității mijlocii constă în a-ți exersa capacitatea de a accepta proximitatea suferinței. Și, într-adevăr, vârsta adultă medie este populată de o multitudine de evenimente stresante, unele care se configurează ca autentice traume (decesul părinților, al partenerului de cuplu sau al altor persoane dragi, plecarea copiilor de acasă, pensionarea etc.) și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rapidă și explozivă, iar caracterul științific al informațiilor tranzient. Am văzut că în postmodernism totul este relativ și discutabil, mai multe sisteme de interpretare putând fi legitime. În plus, am văzut că se manifestă tendința consumului individualizat de oferte, în proximitatea spațiului de locuit. Astfel, și cu ajutorul mijloacelor de comunicare care comprimă timpul și spațiul, profesorul trebuie să construiască oferte pe care individul le poate „consuma” de acasă, de unde se află, de la distanță, fiind tot mai puțin interesat să vină în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să pună în valoare cele mai mici gesturi, expresii, priviri, pe care o dramă intens psihologică își sprijină demonstrația artistică. Toate acestea ducând către abisurile sufletești ale unor situații tragice ce se pot compara cu cele ale antichității grecești. Această proximitate, aproape tactilă, nu numai că dă posibilitatea realizării unor imagini cinematografice de gros-plan și raccourci-uri vertiginoa se, dar implică puternic spectatorul în climatul de excepțională tensiune pe care îl propune "teatrul de stare" așa cum îl realiza regizorul Alexa Visarion la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ocazional între partenerii de cuplu și nu conduce la injurii severe fiind simetrică din punctul de vedere al genului, „tinde să înflorească în spații sociale în care partenerii au: un grad înalt de intimitate, de implicare în relație și o proximitate împărtășită de ambii; o relativă absență a oportunităților de mișcare; un nivel crescut de interdependență funcțională; un grad ridicat de egalitate și de acces la resurse similare; o mai mare izolare socială și o relativă lipsă de «partizani» care să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violență, în familie și comunitate, luate independent, sporesc cumulativ riscul de traumatizare a mamei în comparație cu mamele expuse la o singură formă de violență. Pe de altă parte, lucru demn de reținut din perspectiva prevenirii, cercetările arată că familia lărgită, reprezentând proximitatea emoțională imediată a mamei, o influențează mai mult decât vecinătatea în care trăiește (Klebanov, Brooks-Gunn, Duncan, 1994). Afectarea psihologică a mamei diminuează posibilitatea ei de protecție a copilului și chiar capacitatea de „a-și vedea”copilul. într-o cercetare realizată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
victimă și agresor, deși pe planul raporturilor de putere fizică, emoțională, socială, balanța înclină în defavoarea victimei. Există autori care consideră că hărțuirea la școală începe doar când copiii au deja 9 ani (Trudel, Puentes-Noiman, Ntebutse, 2002), plasând deci hărțuirea în proximitatea cronologică a adolescenței. Dar alți autori arată că hărțuirea poate fi întâlnită încă de la grădiniță (Dill et al., 2004), când un coleg este marginalizat, i se iau jucăriile, este bătut, înlăturat, agresat verbal de alți colegi. O definiție comună a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un deziderat inalienabil pentru o terapie reușită. Pericolul recidivei planează precumpănitor asupra tipului cronic de PTSD, dar nici cel acut nu este scutit total de un asemenea pericol. Afirmația este susținută de constatarea că stresul ne corodează existența neîncetat, iar proximitatea unor experiențe traumatizante (directă sau mediată) este permanentă. Acțiunea de prevenție a recidivelor își poate subordona câteva strategii (Andrews et al., 2007): la confruntarea cu o nouă situație traumatizantă (indiferent de modalitatea în care se produce), dacă anxietatea persoanei se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prezența psihologului în echipa medicală ca un lux extravagant, incompatibil cu penuria financiară în care se zbat spitalele românești, de prea mulți ani. Având în vedere trena sumbră care acompaniază încă diagnosticul de cancer sau HIV/ SIDA, prezența psihologului în proximitatea unor pacienți afectați de aceste maladii este indispensabilă, datorită aportului său decisiv și inalienabil în procesarea informației traumatizante de către bolnav și a suportului afectiv pe care îl poate oferi, alături de familie, prieteni, parteneri de suferință etc. Să nu uităm și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
realizările sale, din pierderi, deziluzii și încercări, din iubiri și speranțe. E o lume unică, irepetabilă care se spulberă prin moarte, adică prin pierderea cea mai copleșitoare și mai completă dintre toate pierderile posibile. De aceea, o persoană aflată în proximitatea morții, are nevoie din partea rudelor sale de iubire necondiționată, de consolare și înțelegere compliantă. Și pentru că terminalii adeseori traversează o fază regresivă, comunicarea nonverbală devine canalul privilegiat de relaționare cu aceștia (prin atingeri delicate, masaj, îmbrățișări etc.), chiar și în timpul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tronson al analizei, vom remarca un aspect de domeniul evidenței și anume acela că, a lucra cu muribunzii implică o statură specială de personalitate, care evocă nu doar umanism, generozitate, curaj, ci și o autentică altitudine spirituală. Spunem aceasta deoarece proximitatea unui muribund îți devoalează, ca într-o oglindă fidelă și neiertătoare propriile tale spaime și contorsiuni în relația cu moartea. E. Kübler-Ross (1997), nume tutelar în asistența bolnavilor terminali, consideră că atitudinea medicului față de moarte condiționează decisiv abilitatea lui de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
problematicii în discuție a beneficiat de aportul următoarelor autorități: K. Ring, M. Sabom, B. Greyson, J. Stevenson, N. Bush, M. Morse, J. Audelte, P. Atwater, M.A. Descamps, J. P. Schnetzler, P. van Lommel și mulți alții. Incidența experiențelor din proximitatea morții (NDE) este dificil de clarificat, deoarece trebuie luate în calcul numeroase criterii, așa că ea oscilează de la un autor la altul. Spre exemplificare, amintim un sondaj american din anul 1997, gestionat de către US News and World Report, și care raportează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
formulează următoarea nedumerire epistemică: „de când aceste substanțe morfinice, produse de organism pentru a se apăra de durere, au ca efect și vederea luminii «vorbitoare», de tunele, de rememorare a vieții trecute?”(Constantin -Dulcan, 2008, p. 159). Faptul că experiențele din proximitatea morții apar și atunci când creierul este grav afectat de cauze diverse (traumatisme, hemoragii masive, tumori etc.), aruncă în derizoriu dovezile de factură neurologică. Iar opinia lansată de reputatul neuropsihiatru englez, dr. P. Fenwick (1995, apud Grof, 2007, p. 257) constituie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
s-a încheiat (Parnia et al., 2001; Greyson, 2003; Pin van Lommel, 2001, 2004; Grof, 2007; Constantin-Dulcan, 2008 ș.a.). De aici decurge logic și următoarea aserțiune, la care subscrie cu fermitate D. Constantin Dulcan (2008) și anume că experiențele din proximitatea morții sunt ale conștiinței și nu ale creierului. Ca argument suplimentar, cu valoare adiacentă, vom menționa un caz eclatant, relatat de dr. M. Sabom (1998), în cartea lui, Lumină și moarte: relatările fascinante ale unui medic despre experiențele în apropierea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
amănunte după ce și-a redobândit sănătatea. Dar surprizele nu se opresc aici, întrucât pacienta a colectat și o multitudine de detalii tehnice din timpul operației, ușor de validat prin confruntarea cu amintirile personalului medical care a asistat-o. Experiențele din proximitatea morții se acompaniază de multiple consecințe, care în cazul copiilor au o configurație specifică, asupra căreia nu avem răgazul să poposim. în contextul discuției de față și având permanent în vedere obiectivul central al acestui subcapitol, putem spune că experimentarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
organismul la rezolvarea problemei. Gravitatea, intensitatea reacției de stres a individului ține de elementul-surpriză (apariția neașteptată a stimulului), severitatea amenințării așa cum o resimte persoana, măsura în care persoana se simte lipsită de putere, lipsită de control asupra situației stresante, intensitatea, proximitatea și durata expunerii la situație. Selye descrie trei faze ale stresului: faza de șoc, faza de contrașoc (când se găsesc soluțiile, răspunsurile) și faza de epuizare (când forțele organismului sunt slăbite și nu mai fac față adversităților). Stresul este o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pop străină, 7,8 % rock, 6 % electonică / house, 5,8 % ușoară străină 51. Și de aici putem extrage aceeași idee ca în cazul omului reprezentativ: interesul și identificarea cu elemente ale capitalului cultural autohton par să prevaleze. Probabil datorită și proximității, și renumelui Muzeului Satului din Sibiu, toți tinerii intervievați declară că au vizitat un muzeu sau o expoziție de artă tradițională: Merg cu prietenii, cel puțin o dată pe an... Însă nu neapărat să mă uit la case". Contactul vizual cu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cum să nu fie unul artistic, dar unul infinit mai economicos decît în opera propriu-zis literară. Ca și cum artistul ar realiza că nu locuiește doar fragilul turn de fildeș al creației, ci și lumea, întreaga lume și lumea mai mică din proximitatea sa. Fără îndoială, ceea ce ne-a obsedat pe toți în această lume în schimbare contorsionată a fost politicul, motiv pentru care "capitolele" politice sînt și cele mai numeroase în cartea lui Val Gheorghiu. E și uimitor cît de clare, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unei audiențe internaționale se fac vinovate nu știm ce ambasadă românească, nu știm ce departament ministerial, cînd pentru orice minte lucidă nu în aceste false diligențe ar sta rezolvarea. (Ba și ele, ar zice, calin, Magda Ursache.) De pomenit o proximitate statală extrem de probantă. În privința căreia așa-zisul handicap al limbii fără circulație internațională se arată total neoperativ. Kundera, Gombrowicz, Kadare doar trei nume estice marcante, pe lîngă altele spun totul despre soluția strict individuală a rezolvării dispersiei internaționale. Sînt excluse
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin Renașterea italiană, protestantism și Contra-Reformă. Mișcări opuse ca sens, paradoxal similare ca semnificație: toate clamează dreptul la afirmarea deplină a individualității și la relația directă a credinciosului cu divinitatea. Artistul catolic plasează figura sacră în scenografia orașului și în proximitatea contemporanilor săi, cărora le împrumută chipurile pentru a reprezenta identitatea unor personaje biblice; iconoclasmul vehement al Reformei refuză imaginea religioasă ca intermediar, înlătură intercesiunea și afirmă dreptul și capacitatea credinciosului de a comunica direct cu divinitatea. Nici Renașterea, nici protestantismul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]