78,673 matches
-
Cred că din aceleași motive - desigur metafizice - pentru care au scris atâția ănaintea mea. Socot ansa că ăntrebarea d-tale e mult prea generală. Am putea s-o dezghiocam an câteva mai deosebite. De pildă, printre acestea, si ade ce public?a. Iar atunci răspunsul meu ar fi mult mai greu. Am crezut multă vreme că părerea publicată poate modifica materialul istoric, am crezut an eficacitatea ideii, mi s-a părut cu putință o legatura logică ăntre gândire și act concret
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
Vedeta are privilegiul și aptitudinea de a compune acea dorită expresie a frumuseții, nobleței, curajului etc. în fața oglinzii exterioare, dar și în oglindă interioară a fanteziei. Ea fixează această ipostază într-un reflex fizionomic repetabil, într-o adevărată mască umană. Publicul vede în personajul iluzoriu o realitate umană palpabila, de fapt o incarnare a propriei fizionomii la care visase. El renunța pentru un timp să întrupeze idealul prin propriile forțe. Idealul se află de față în carne și oase îmbrăcat și
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
nouă generație în proza americană, sau dimpotrivă, propriul său orgoliu generationist. Important este ca ultimii douăzeci de ani nu au adus ceva realmente nou în proza de peste Ocean. Să fie această o oboseală a ficțiunii? O scădere a interesului unui public refugiat cu arme și bagaje în brațele serialului sitcom de televiziune? Și una, și cealaltă, în directă legătură. Updike e convins că în ziua de azi nu prea mai exista cititori de proza scurtă, ca ficționalul a devenit senzațional și
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
poezia sumbră a textului se scurge adeseori printre cuvinte. Al doilea merit al montării este coerentă imaginilor și a muzicii, organicitatea propunerii regizorale an raport cu textul. Marea oglindă din decorul lui Horațiu Mihaiu, unde ănainte de ănceputul spectacolului vedem publicul an timp ce-și caută locurile an sală, este prezentă an textul piesei; acolo vede Macbeth ajuns rege "inșii mulți, iar unii duc un sceptru, două globuri" (urmașii lui Banquo până la a șaptea spița, adică până la Iacob Stuart), ămplinindu-se astfel
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
care an mod normal se soluționează prin semnături contractuale și cecuri bancare. La nivelul cursului obișnuit al vieții muzicale. La Operă bucureșteana? Un spectacol coerent, fluent, atent ăngrijit de dirijorul Răzvan Cernat. "Nabucco", de Giuseppe Verdi, face an continuare deliciile publicului meloman. Mai ales atunci când profesionalismul este repus an drepturile lui firești. A dat strălucire acestui moment inaugural al stagiunii, cunoscutul bariton Eduard Tumageanian. După decenii, revine pe prima scenă lirica a țării pentru a aniversa la noi acasă, la el
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
maestrului, captivantul violonist Constantin Cotin Bobescu. A fost un concert de familie adresat familiei celei mari a melomanilor care al iubesc pe maestrul Constantin Bobescu pentru căldură cu care a știut să ăncălzească fiecare gest al relației cu muzica, cu publicul, cu colegii. A fost maestrul care a dat sens și simțire umană unei mari epoci an viața de concert la Radio, ăntr-un București pe care al evocam cu nostalgie; pentru anii copilăriei când alături de maestrul Bobescu, ne-am apropiat de
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
ale pianului abordat an integralitatea să, acest minunat cuplu de muzicieni definesc portretul interior al cantului jazzistic britanic. Poate mai puțin expansiv dar atât de consistent an spiritul ănsusi al comunicării. an adevăr, Consiliul Britanic a făcut un mare cadou publicului bucureștean, ăn majoritate tânăr. Este doar un ănceput de stagiune, dar bucuriile noastre au avut temei și consistentă. Să o recunoaștem, e dificil a construi cu mijloacele modeste ale instituțiilor noastre de concert. Și totuși!
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
și pentru exactitatea detaliilor, dublate de erudiție, dar mai ales de o pregătire de performanță an domeniul fizicii, al pun ăntr-adevăr an postura - semnalată, de altfel, si de H.R. Patapievici, cel care semnează postfața eseului - de a oferi, ăn sfârșit, publicului român o monografie judicioasa și competența a lui Galilei. Spun "an sfârșit", pentru că toate studiile monografice apărute până acum - ne arata tot Gheorghe Stratan - au fost fie aproximative, fie parazitate de ideologia comunistă. Spre exemplu, receptarea și critica scrierilor lui
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
Marină Constantinescu De curând, Teatrul Nottara din București a prezentat publicului cea de-a doua premieră, după music-hall-ul Moștenirea lui Cadăr cu care a deschis stagiunea. Este vorba despre Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee, ăn traducerea Andei Boldur și a lui Radu Gabrea, cel din urmă
Invitatie la dansul mortii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17487_a_18812]
-
prea tare că apariție și prin costumul violent și de un ăndoielnic gust pe care-l poartă, nerezolvând personajul. Cui i-e frică de Virginia Woolf?, un spectacol de Radu Gabrea, un spectacol curat și modern, vă interesa cu adevarat publicul fidel Teatrului Nottara, precum și pe iubitorii de teatru an general. Teatrul Nottara: Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee. Traducerea: Anda Boldur și Radu Gabrea. Regia artistică: Radu Gabrea. Scenografia: Sica Rusescu. Ilustrația muzicală: Dorina Crișan Rusu
Invitatie la dansul mortii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17487_a_18812]
-
pe Marin Preda în România literară, "nomenclaturist". În articolul respectiv, pe care Mariana Sipos, de altfel, îl citează, în altă parte a cărții, eu susținusem cu totul altceva și anume că Marin Preda, prin succesul pe care îl avea la public, îi "punea în alertă pe lucrătorii Securității". (Cititorii care vor să se edifice pot consulta nr. 25 /1998 al revistei noastre.) Altă "greșeală" am săvârșit eu și anume, în analiza operei, am detectat zonele - de altfel, de mică întindere - infestate
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
nici o deosebire ăntre o scriere de duzină și un român al lui Toni Morrison, atunci n-ai ce să cauți an universul criticii literare și culturale." an ceea ce privește critică tradițională care a pierdut teren an universitate, desi " La nivelul publicului larg critică funcționează activ și utilitar, jucând an continuare un rol important an procesul lansării cărților și al promovării lor ulterioare" (Ștefan Stoenescu), Irina Grigorescu-Pană este de părere că marginalizarea ei an favoarea criticii an "alb și negru", cu suport
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
în filme și este mereu solicitat la emisiunile TV. La Salonul de carte din 2009 a primit marele premiu MÉDICIS GRAND PRIX DU LIVRE DE MONTRÉAL pentru cartea sa „L'énigme du retour” care a avut un enorm succes de public, editura BORÉAL fiind nevoită să o publice în cinci mari tiraje, într-un singur an 2009. Prestigiosul cotidian „LA PRESSE” l-a declarat „Personalitatea anului”. Îi spun că eu cred că Dumnezeu mă iubește, dacă mi-a făcut așa un
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
începerii ședinței de autografe. Eu „l-am răpit” pe Eugen Caraghiaur care, oricum, avea nevoie să se dezmorțească puțin, după timpul petrecut la stand și l-am dus în zona de relaxare, cunoscută de mine, adică la barul scriitorilor, unde publicul vizitator nu avea acces. L-am cunoscut pe acest domn, foarte special, la Cenaclul Literar „Mihail Eminescu” al Asociației Canadiene a Scriitorilor Români, în luna februarie a anului 2009. Eram la prima mea participare, când am întâlnit, pentru prima oară
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
an revistele vremii nu le-a oferit posibilitatea că ideile de aici să circule. La această aș adaugă imediat că practicarea istoriei literare prin mari intermitențe a contribuit, cu siguranță și ea, la acest inexistent ecou de presă și de public. De curând, autorul nostru și-a adunat studiile și exegezele an volum, pe care l-a intitulat modest și alb Scriitori, cărți, reviste, purtând date an limitele deceniului optzeci (cel mai extins studiu, despre Viața Românească an perioada interbelică, fiind
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
cu toată aură ei de artă dificilă destinată elitelor și cu toată nobilă ei obscuritate a unui mesaj accesibil an genere numai inițiaților (sau poate tocmai de aceea), va avea an epoca un paradoxal impact și un neașteptat succes la publicul cât se poate de larg. Printr-un joc specular, secund, măi pur prin trecerea umbrei materiei prin oglindă abstractă a poemului, lumea că realitate este substituita cu lumea ca metaforă. an baza legii fundamentale a imaginarului poetic (enunțata anca de la
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
terorizați de istorie și lipsiți de speranțe, chiar erau. Fără de evenimente senzaționale sau de "rupturi" cu puterea, fascinantă ansa an "spectacolul" ei exemplar, existentă socială a lui Nichita Stănescu a devenit, ăncet-ăncet, o institutie, iar viața sa personală un bun public. Că nu a rupt public pactul cu regimul politic l-a costat pierderea premiului Nobel an 1980. an schimb, a rămas acel uimitor "fenomen Nichita Stănescu" luminând meteoric viața semenilor săi, cărora le-a dăruit și cea mai ănsemnată opera
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
de ipocrizie din partea comuniștilor: "În anul 1948, de-abia instalat la putere, partidul comunist român a început opera de revizuire a moștenirii literare. Operațiunea s-a făcut cu mult mai puțină sinceritate decît în cazul legionarilor, care, totuși, ardeau în public cărțile indezirabile lor. Acțiunea comunistă a fost mai tăcută și mai bine organizată, întrucît s-a materializat într-un volum de 522 de pagini, intitulat Publicații interzise pînă la 1 mai 1948 și care cuprindea nu mai puțin de 8000
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
a urcat pe scenă la Dakino (festival despre care vom scrie an numărul viitor), a prezentat ultimul lui film, Black Cât, White Cât (Pisică neagră, pisica albă), care rulează, acum, ăn oraș, si care ar merita să facă succes de public chiar și la noi, țară europeană cu cea mai slabă frecvență an sălile de cinema. După un film greu, ca Underground, (care a avut parte nu numai de Palme d^or, dar și de comentarii "politice" defavorabile), Kusturica a avut
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
să apară. Dacă fiecare universitate cu un departament valoros de literatură comparată începe să producă traducători remarcabili, aceștia s-ar putea apucă imediat de treabă și atunci ar exista mai multe șanse ca si operele scriitorilor români să ajungă la publicul american." Ziaristul curajos Polemică manualelor alternative de istorie a ajuns, din punctul de vedere al lui Cristian Tudor Popescu, în stadiul de război. În editorialul sau din ADEVĂRUL, intitulat Omul nou, el scrie: "Un soi de urlet de jivine întărîtate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
vede, Laszlo Alexandru are față de propriile sale texte atitudinea pe care o are un editor față de textele unui clasic. Consideră că tot ce a scris într-o anumită perioadă - articole, însemnări, scrisori etc. - prezintă importantă și trebuie adus la cunoștința publicului. În plus, se simte dator să explice, prin intermediul unui amplu aparat critic, in ce împrejurări a fost scris fiecare text, unde a mai apărut și ce reacții a provocat. În literatura noastră de azi, numai Vasile Andru mai practică un
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
Marină Constantinescu AȘa cum aminteam și în articolele din numerele trecute, stagiunea 1999-2000 a început. Teatrele din București și din țara își anunță, rînd pe rînd, premierele. Așa se face că de curînd și Theatrum Mundi și-a invitat publicul la premiera Don Juan moare că toți ceilalți de Teodor Mazilu, în regia tinerei Alice Barb, spectacol găzduit de Teatrul Național din București, la Sala Atelier. Piesele lui Teodor Mazilu au oferit de-a lungul timpului șansă regizorilor de a
Don Juan a murit! Trăiască Don Juan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17556_a_18881]
-
aceea, am așteptat cu emoție această premieră sau mai degrabă cu teamă de a nu asista la o alunecare, periculoasă și defavorizanta pentru toată lumea, vulgara, catre actualitate și actualizare forțată. O dată în plus m-am bucurat, la sfîrșitul reprezentației că publicul cunoscător s-a reîntîlnit, regasind, spiritul autentic al lui Mazilu, iar publicul format din tineri spectatori a cunoscut un dramaturg valoros despre care nu auziseră mai nimic. O întîlnire decentă și reconfortanta pe toate planurile iar lucrul i se datorează
Don Juan a murit! Trăiască Don Juan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17556_a_18881]
-
de a nu asista la o alunecare, periculoasă și defavorizanta pentru toată lumea, vulgara, catre actualitate și actualizare forțată. O dată în plus m-am bucurat, la sfîrșitul reprezentației că publicul cunoscător s-a reîntîlnit, regasind, spiritul autentic al lui Mazilu, iar publicul format din tineri spectatori a cunoscut un dramaturg valoros despre care nu auziseră mai nimic. O întîlnire decentă și reconfortanta pe toate planurile iar lucrul i se datorează tinerei regizoare Alice Barb. Opțiunea ei pentru un spectacol curat, echilibrat, construit
Don Juan a murit! Trăiască Don Juan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17556_a_18881]
-
vom avea un numar crescut de premiere, o ritmicitate a difuzării, un parc de săli civilizate, o piață veritabilă, abia atunci vom putea invocă, fără teama de ridicol, alte probleme (Cum ar fi "problema scenariului", "problema actorului de film", "problema publicului" ș.a.m.d.). Din caietul program al premierei Faimosul paparazzo (am aflat că ar fi trebuit să se cheme, la un moment dat, Bietul paparazzo, dacă "specialiști occidentali", o comisie consultativă Eureka, n-ar fi opinat că nu merg bine
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]