3,048 matches
-
în râsete când facem vreo boacănă. Ei, chiar și așa, tot ne iubesc! și le adună pe toate într-un sac mare, mare de tot, ca al lui Moș Crăciun, și nu-l uită, căci după ani și ani vor răscoli împreună cu noi zestrea acelor amintiri scumpe, de neuitat. Dar noi până atunci.hai să ne bucurăm de copilărie, de jocurile ei, și să încălecăm pe raza sclipitoare și rece ca podurile de gheață, iarna. Hai să-i cerem Zânei Copilăriei
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
regim, m-a învățat și pe mine istorie. Originar tot dintr-o vatră răzășească, Bogdana, Constantin Parfene, a fost interesat toată viața de Victor Ion Popa și Dodești, lăsându-ne o lucrare fundamentală în acest sens, iar Costin Clit a răscolit în continuare arhivele, manuscrisul publicat fiind un remarcabil document uman. Din paginile sale răzbate figura luminoasă a învățătorului Ioan Ionescu, înscrise în galeria aparițiilor satelor inaugurate de înaltele principii pedagogice ale inegalabilului ministru al învățământului Spiru Haret. Portretul său este
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93461]
-
goluri și rarești 2,2 %.1 Prima conflagrație mondială, cu toate suferințele cauzate omenirii, a afectat și starea pădurilor din Bucovina. Valul frontului a trecut de cel puțin patru ori peste tot cuprinsul Bucovinei, pădurile fiind sfârtecate de tranșee și răscolite de obuze și explozii. Pentru a reface și proteja zestrea forestieră a Fondului Bisericesc, silvicultorii au reușit în perioada interbelică să reîmpădurească circa 28.671 ha și să păstreze un echilibru în exploatarea și regenerarea pădurilor. 2 Această stare de
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
narativ este și partea care anunță represiunea sângeroasă. Documentându-se amplu, de la pamfletul lui Caragiale și Rătăcirea de la Stoborăni a lui Spiridon Popescu, până la romanul anost Domnul deputat de V. Demetrius, naiva dramă Lupii a lui I.C.Visarion, cercetând arhivele, răscolind satele, vorbind cu țăranii și anulând o serie de versiuni ale romanului, Rebreanu găsește formula ideală, fără culoare prea multă. Scriitorul reușește, cu minime opriri în conturarea câtorva personaje, să surprindă în chip magistral zvârcolirea unei lumi a dezmoșteniților de
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
în tren un aer convențional, se discută, fiindcă toată lumea discută acum “chestia agrară”.Avocatul Baloleanu, moșier el însuși, expune un punct de vedere “mai larg”, are -cu motivări politicianiste cu totul uzate- înțelegere pentru soarta țăranului. Lui Grigore discuția “îi răscolise nervi.Își propusese de atâtea ori să nu mai vorbească despre lucrurile acestea, și totuși mereu își călca hotărârea”. Apăsate, alungate “lucrurile acestea”(care alcătuiesc substanța romanului) revin cu și mai multă insistență, aducând enervare și neliniște.Pe când “coboară” în
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
teatrul unei manifestații în cursul căreia 50000 de muncitori reclamă pâine, liberate (alegeri libere) și plecarea Armatei Roșii*; confruntările dintre civili și tancurile sovietice fac 50 de morți și 300 de răniți; 323 de persoane sunt arestate. Aceste evenimente, care răscolesc opinia publică din toată țara intervin într-un moment când PC polonez este în plină criză: secretarul său general, Bierut, murise la Moscova pe 12 martie, după ce luase cunoștință de „raportul secret”. Cea de-a VII-a Plenară a partidului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un roman politic și utopic - Ce-i de făcut? - în care definește ce este acela un revoluționar, descrie societatea perfectă și anunță apariția „omului nou*”. Acest roman devine cartea de căpătâi a revoluționarilor, iar Lenin* va spune că l-a „răscolit de-a dreptul”. Febra revoluționară duce, la 4 aprilie 1866, la un prim atentat împotriva țarului, care provoacă o reîntoarcere în forță a absolutismului. în acest context își face apariția Serghei Neceaev; acest băiat din popor ajuns învățător, fugind de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de lei, sumă din care 32 de milioane de lei reprezintă un al doilea împrumut de la BERD, pentru modernizarea altor 36 de străzi din Sibiu“, spun reprezentanții primăriei. Acest lucru face ca, în prezent, numeroase artere din cartiere să fie răscolite de buldozere. Hotelurile, ciuperci după ploaie Pe lângă fondurile externe sau de la Guvern, Sibiul a avut în 2007 un buget propriu cu un sfert mai mare decât în 2006. Explicația este legată și de construirea marilor hoteluri, care urmau să aducă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
gări (se urcase într-un tren), îl împinge fără să vrea în fața trenului care circula pe linia vecină. În zilele următoare vine un polițist la liceul unde învață elevul și strânge mai mulți skateri ca să le pună întrebări. Eroul, Alex, răscolit de tragedia pe care a provocat-o, încearcă să-și dea seama dacă trebuie să se predea sau nu, în timp ce capitulează în fața avansurilor unei colege insistente, pentru a o părăsi apoi pentru o alta, care știe să asculte. Ea îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
destinase refugiaților din Moldova. Scriam deci despre Miron Costin și plângeam... Simt și acum un nod în gât, amintindu-mi de acel moment și de îndrăgitul profesor de română din „Amarul“ târg... Iată, domnule Daniel Cristea-Enache, ce gânduri mi-au răscolit sufletul citind articolul dvs. din „Suplimentul de cultură“ nr. 151. Vă mulțumesc. Și eu. VERBA WOLANd Eu și cărțile (o povesteă Ruxandra CESEREANU Care este relația mea cu cărțile (fără cacofonieă? Foarte simplu spus: există cărți care mă enervează ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
mintea iscoditoare și sufletul generos, pornit spre fapte deosebite. În urma deselor întâlniri cu el sau cu cei prin care acesta se strecura ca o adiere înviorătoare, mi-am crestat pe răbojul amintirilor întâmplările mai de seamă, plăcându-mi să le răscolesc din când în când și cu vârful condeiului. Unde e acum acest copil pregătit să sară pârleazul copilăriei?“ Îl cheamă Vicu. Mai precis, Vicențiu Mureșan, dar toată lumea îi spune Vicu Năstrușnicu, poreclă căpătată în ziua în care a încercat să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
ce domină scena tranzitorie din hol în care numeroșii oaspeți se pregătesc de plecare. Este momentul inutilei, dar revelatoarei brutalități a lui D’Arcy, cît și momentul pentru interpretarea sa relativă a piesei Fata din Aughrim, un cîntec ce îi răscolește amintiri profunde Grettei (ale cărei reacții exterioare îi provoacă lui Gabriel sentimente profunde, dar neîmpărtășite). Deoarece mare parte din conversație are loc chiar în hol, iar personajele și afirmațiile lor fac referire atît la pantomima cu birjarul din stradă, cît
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Dacă scamatoria cu birjarul este o farsă pe care spectatorii o așteaptă cu nerăbdare să ia sfîrșit, cîntecul, exprimînd tragedia, reprezintă un spectacol de care publicul tînjește să se apropie. Ca și în amintirile lui Pnin despre Mira Belocikina, cîntecul răscolește (aduce în memorie) o veche durere, dar funcționează cum se cuvine doar cînd se aude din depărtare: vocea lui D’Arcy capătă "inflexiuni de jale din pricina depărtării”. (Aici avem de fapt o amplificare spațială a durerii pe care o putem
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
nu rațiunea ne va fi de prim ajutor - ba uneori ea ne poate Încurca binișor! -, ci acea calitate disprețuită și cam uitată de vremurile moderne, cea din care, propriamente, se hrănesc poeții și copiii - candoarea! „A-ți aminti viața”, „a răscoli În ea” ca’ntr-un vraf de hârtii vechi - un „teanc de hârtii scrise de-o mână străină?!” („Și când gândesc la viața-mi, la... cel ce-am fost/ Îmi pare că ea cură/ ca o poveste spusă de-o străină
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Îndreaptă cohorte de indivizi și rase. Iată, alături de un „ciudat” nou război religios, renașterea și mai „ciudată”, aproape ridicolă - dacă nu ar fi dramatică! - a vechilor mișcări gregare ale populațiilor din Estul globului spre acel Vest pe care l-au răscolit În primele secole după Christos. Pentru noi, Însă, care credem În „teoria ciclurilor” ce „revin mereu” - În viața individului, dar și În cea a marilor colectivități - pentru noi, aceste „reveniri” ale unor alte, vechi și mari valuri ale istoriei Europei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lui Costică Rășcanu în școală și subaltern în armată, Rășcanu fiind ofițer iar celălalt grad inferior și Rășcanu nu i-a făcut mizerie...”, citim undeva. „Rămânând despovărat de obligațiile profesiei, spunea profesorul Stan Cucu, am avut timp suficient și am răscolit în arhive, realizând vreo 400 de pagini care înseamnă „Istoricul bârlădean până la 1867”...”. „Joi, la ora 9, avionul ia zborul cu noi spre Alger. Doamne ajută! Este frumos aici, în Alger, și ne simțim bine pentru că suntem împreună cu fiul nostru
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Mânăstireanu. Cu dragoste colegială, Costică (Loghin) Domnule profesor Mânăstireanu, Cu deosebită plăcere am predat plicul domnului Gherciu personal, și urmează să primiți de la dânsul răspunsul cuvenit, cu speranța că se va strădui să fie alături de dumneavoastră la această frumoasă întâlnire. Răscolit de niște emoții, deși mult mai tânăr ca dumneavoastră, sunt totuși foarte încântat de aceste întâlniri entuziaste ce se fac acum aproape la sfârșitul firului depănat în viață ce s-a încâlcit de multe ori de anumite noduri care altele
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Te îmbrățișează cu drag, fostul d-tale profesor, P Todicescu, Iași”. 28 iunie 1972 Iubite domnule Mânăstireanu, Nu am răspuns ultimei scrisori a d-tale, fiind plecat în ținutul Sucevei în anumite interese. M-a impresionat mult scrisoarea d-tale, răscolindu-mi duioase amintiri, când îmi scrii despre fosta mea tovarășă de viață, o ființă superioară. Și m-am întâlnit cu Victor Apostoleanu - a fost pe la mine și m-a întrebat dacă se mai menține hotărârea întâlnirii seriei d-stră, că na
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cei prezenți multă sănătate și fericire, îmbrățișându-vă, Mihu. Luduș, 8 martie 1972 Dragă Alecule și scumpul meu coleg, Surpriza pe care mi-a făcut-o scrisoarea - inițiativa de a ne întâlni la 2 iulie a. c. la Bârlad mi-a răscolit tot trecutul vieții, atât cei 8 ani de la Bârlad cât și viața în genere, prin care viața m-a aruncat. Sper că în una sau două zile vom reuși să ne împărtășim unul altuia unele aspecte ale vieții prin care
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
din Comăneasca m-au anunțat despre sosirea ta în satul meu și cât de rău mi-a părut că nu ne am întâlnit, să te văd după 35 de ani. E frumoasă acțiunea pe care ai întreprins-o, ea ne răscolește de pe acum amintirile anilor frumoși ai tinereții noastre, din școală și din internat. La înapoierea mea în Brăila, am căutat fotografiile pe care le aveam din vremea aceea și ți-am văzut chipul omului hotărât care se întrevedea din timpul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la care eu adaug - cu puțin păr cărunt, dacă nu mai mult. Te rog să mă ierți că toată scrisoarea ți-am umplut o cu viața mea și n-am putut să-ți descriu cu câtă bucurie și entuziasm ai răscolit în inima și ființa mea, prin scrisorile primite de la tine, scrisori scrise cu mult suflet și care te caracterizează așa cum ai fost întotdeauna. Dragă Alecule, dacă cumva ai drum spre Mare, București, pe Dunăre sau prin altă parte a țării
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
colegială și nefiind mulțumit de preț și servicii, am stabilit cu soția să pregătim totul în casa noastră și să aranjăm masa festivă la fostul Liceu „Iorgu Radu”, din apropiere. De ce acolo? Fiindcă strada Aurel Vlaicu, pe care locuiam, era răscolită pentru lucrări de canalizare. Sâmbătă, 2 iulie 1972, după ce pun la punct și ultimele detalii privind masa colegială, plec spre Complex la ora 10. Colegii și profesorii erau deja prezenți. Când să cobor din autobuz, mă văd înhățat de brațe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
prin casă, conversăm și chiar mi-am spus că poate toată viața n-am stat atât de mult de vorbă cu tata. Acum ne facem timp și pentru asta. Așa se întâmplă, discutăm despre trecut cu grijă, fără a-i răscoli amintiri care să-i producă emoții enclantante. Îi povestesc despre elevii mei mai problemă, elevi care mă amuză și pe mine zilnic. Vin direct de la școală la dânsul pentru a sta aici până la ora 15 când vine Gabi de la serviciu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Iovan și al altor prieteni plecați pe tărâmul de dincolo...Mă reculeg mai bine de o oră în liniștea celor de sub cruci și apoi cobor spre casă pe un soare sclipitor și tot mai luminos”... Poate în drumul acesta se răscoleau iarăși gândurile pe care le pusese deja în primul volum al Călătoriilor sale pe pământul pe care îl iubise, respectase și apărase, când fusese nevoie, ca un Erou (p.177178): „...sunt un om mulțumit de felul în care am trăit
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
forțelor de producție s-a ajuns la o mizerie socială „crescândă din zi în zi”, fapt care a trasat drumul nemulțumirilor către instaurarea dictaturilor sau izbucnirea revoluțiilor. Îndreptarea situației nu se mai putea face doar prin simpla schimbare a cabinetelor - „răscolite de pasiuni politice și posedate de ambiții” - ci prin continuitatea unui program de guvernare coerent, aplicat pe termen lung. Autorul proiectului a ajuns la concluzia ca viitoarea structură va fi în stare să pregătească apărarea națională, deoarece aceasta este „scutul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]