8,590 matches
-
Iubirii Lui... Atunci a ieșit din cenușă și mi-a zâmbit. A zâmbit cerului strecurat printre gratii. Mi-a sărutat inima. Și eu i-am sărutat inima pentru că și-a continuat drumul alături de mine încă trei ani. Unde m-am rătăcit din calea fulgerului și unde și când am răsturnat carul nevoilor în hăul adânc al căutărilor. Unde acum îmi este iubirea, când îmbrățișez geometriile aerului. Stau și aștept pe stânca valorilor ivirea zorilor. Dincolo de viață începe răsăritul soarelui sau mai
GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351984_a_353313]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > TALISMANUL Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 790 din 28 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Talismanul Viața e un labirint În care te poți rătăci... De nu ai repere Și nici morală n-ai. Pe Oceanul vieții am navigat Adesea, de furtuni învolburat, Vezi misterioasa scoică Pe care-am pescuit-o Din adâncul Oceanului? De-a valurilor mișcare, E splendid sculptată, Dantela-i sofisticată De
TALISMANUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351997_a_353326]
-
aparținea unui om de afaceri care își dăduse seama de potențialul zonei și era construit numai din fier, betoane și plastic deosebit de rezistent, pentru a rezista patimilor dezlănțuite. Din diferite motive, materialele din care era construit barmanul, precum și ale unui rătăcit prin aceste locuri, erau cele obișnuite, deci mult mai fragile, însă nimeni nu părea îngrijorat de aceste mici amănunte. Bine, mai erau și sticlele, dar ele se aflau în dosul unui grilaj din titan rezistent la orice formă de agresiune
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
nici nu se preumblă în jurul meu fără rost. Devotată santinelă, de-a pururi în post, dimineața, de trupul meu se agață și foșnește sfioasă ca-n iarba prea-'naltă o lamă de coasă. Doar spre amiază, ca un fantomatic abur rătăcit în oglindă, tremură de câteva ori și dispare în neșlefuite bucăți de lumină. Nu-mi loviți umbra! nu are nicio vină; prieten de soi, mă-'nsoțește tăcută, numărându-mi pașii în gând, din doi în doi. Precum toiagul unui orb
NU LOVIŢI UMBRA de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352263_a_353592]
-
Articolele Autorului Înlăcrimat el gândul vrea să-ți scrie, Din așteptări îmi fac un așternut... Și poate... un mâner la cheie..., Ca să deschid ce încă n-am avut...! Petale roz din glastra cu magnolii, Presar necontenit în drumul tău Mă rătăcesc în pomii plini de rodii, Scapare-mi ești și-mi dai un curcubeu. Surâsul l-am găsit într-o fereastră, Cu el în inimă te-ai așezat... Amară - dulce, depărtarea nostră, Pe-o altă mare cred c-ai navigat. Sub
PRIN PLOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352273_a_353602]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > MIREASA Autor: Daniela Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1324 din 16 august 2014 Toate Articolele Autorului Rătăcită pe tărâmul nesfârșirii, Între două universuri pendulează Și urând pe toți în numele iubirii, Umbra amintirii o mai ține trează. Numai cerul ei fu însemnat cu sânge Când, în lume, toate explodau de viață. Nimeni nu știu că pieptu-i se va
MIREASA de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352293_a_353622]
-
turmă, Dați navală, înghesuiți-vă, îmbulziți-vă, Vă așteaptă dincolo de ecran neantul Și odată cu el toți prostii laolaltă Numărând accesările pe minut, pe oră și pe zi, Frecându-și palmele de atâta trafic pe prostie. Click aici, dobitocilor, Ca oițele rătăcite spre gură lupului Lumea virtuală nu face nicio selecție, Dimpotrivă, primește la grămadă La o adică, are loc toată planeta, Fiecare dintre voi poate folosi degetul arătător Ca să-și arate cât e de dobitoc. Click aici, dobitocilor, Lăsați-vă ademeniți
MARIN MIHAI : POETUL MARIUS TUCĂ SE TRANSFORMA IN CARTE DE POEZIE !-´´ AM SA TE IUBESC PANA LA SFARSITUL LUMII ´´ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352314_a_353643]
-
a sărutat-o marea. Știi!... Știi, numai eu o aud, În ghiocul adolescenței mele târzii, când ascult Murmurul iubirii din armonia unei veri , secătuite Și îngropată-n frunze, ca și chipul tău... E târziu... în toamnă. Și-am rămas Pribeagul rătăcit printre șoaptele tale. Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: TÂRZIU, ÎN TOAMNĂ / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1020, Anul III, 16 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TÂRZIU, ÎN TOAMNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352459_a_353788]
-
Untaru Publicat în: Ediția nr. 1020 din 16 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 91 VIAȚA LUI AVVA GRIGORE ANAHORETUL ȘI A LUI TALALEU, UCENICUL LUI Spuneau unii dintre părinți despre avva Gheorghe anahorretul că a trăit treizeci și cinci de ani rătăcind gol prin pustiu. * * * Spunea iarăși despre el că pe când era în munții mănăstirii, lui avva Teodosie cel din Scopelos, avea un ucenic. Acesta a murit. Pentru că bătrânul nu avea unelte ca să sape mormântul și să îngroape trupul fratelui, s-a
LIVADA DUHOVNICEASCA (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352457_a_353786]
-
Acasa > Poeme > Antologie > CÂNTEC Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului cântec un fulger, a căzut o stea, e steaua mea cea norocoasă, s-a rătăcit de toamnă codrul cu vraja lui cea inocentă în fântâni de somn adânc dorm bunicii mei pe câmp, tata s-a făcut a iarbă, mama, rădăcini de prunc, auguridă de durere, la umbră deasă de nuc. cade totul în târziu
CÂNTEC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352477_a_353806]
-
Lucia Drăghici In lumea gândurilor mele Lui I.B. In lumea gândurilor mele, Pierdută-n reverii, Te caut printre mii de stele, Așteptând să revii. Purtată pe aripi de gânduri, Adesea hoinăresc Sub adierile de ramuri Sperând să te găsesc. Și rătăcită printre gânduri, O șoaptă m-a cuprins, Ivită-n umbra unor neguri Ce-n gene lacrime au prins. In lumea gândurilor mele, Clipă, de clipă plâng, Lumină dragă a vieții tale Și-al vieții mele amurg. Un dor tăcut Lui
LUCIA DRĂGHICI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352488_a_353817]
-
acela că mor.” ( Singurul regret). Punând cuvântul pe piedestalul mult meritat, poetul îl apără cu toată ființa sa, ca pe un idol: „Voi fi nebănuit ca tunetul/ aruncat din senin peste case,/ ploaie voi fi și furtună/ cu cel ce rătăcește cuvântul/ în verdele ofilit al trădării.” (Un ou brâncușian). „În miezul meu cel mai sonor/ îmi adun inima,/ să o pun în cuvinte.” (Dincolo de limite), mai adaugă el. De o sobrietate remarcabilă, teluric până spre uimire, poetului Llelu Nicolae Vălăreanu-Sârbu
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1027 din 23 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului eu zbor în geometrii perfecte către un nu știu sideral, către un cer ce nu e-al meu, ce se înalță în astral. m-am rătăcit în toamna asta, ca frunza galbenă în vânt, aștept acum printre tăceri să picur mierea în cuvânt. o șoaptă umblă peste tot și un sărut rămas pe buze, cum totul a trecut ca ieri, ca zborul unei buburuze. am răsturnat
SINGURĂTATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352508_a_353837]
-
zvâcnește. acutele se simt sau nu... ești ca o explozie implozie de gânduri nematerializate. ridică-mi o clipă foaia de hârtie de pe părul încă nedesenat și vezi dacă în conturul meu lipsește ceva. am rămas cu impresia că m-am rătăcit în altă cruce lăsată de tine prin textura hârtiei apoi pânza din care ai croit velință pentru sufletul meu se zbate mereu într-un chiup de iluzii. mai lasă-mă o clipă să respir greu apoi grăbește-te să mă
SEMN DE CARTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352509_a_353838]
-
zânziene. sub cerul infinit și plin de har un lampadar cu stele luminează o noapte magică ca de cleștar în care toamna asta delirează. mă văd adesea ca în paradis, încremeniți în seară amândoi, când fericiți visam același vis să rătăcim în lume numai noi. la tine-n brațe toamna astăzi râde, la mine plânge iarăși sera-n prag, s-a strecurat în inimă un gâde ce m-a făcut ca să rămân pribeag. Referință Bibliografică: seară de toamnă / Ion Ionescu Bucovu
SEARĂ DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352552_a_353881]
-
zânziene. sub cerul infinit și plin de har un lampadar cu stele luminează o noapte magică ca de cleștar în care toamna asta delirează. mă văd adesea ca în paradis, încremeniți în seară amândoi, când fericiți visam același vis să rătăcim în lume numai noi. la tine-n brațe toamna astăzi râde, la mine plânge sera-n prag, s-a strecurat în inimă un gâde ce m-a făcut ca să rămân pribeag. vineri, 27 septembrie 2013 Referință Bibliografică: seară de toamnă
SEARĂ DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352541_a_353870]
-
Povara asta, grea precum o moarte, Cu voce răgușită, de cocotă, Rădea năuc, știind că pe golgotă Nimic și nimeni nu va fi s-o poarte. Povara asta naște întuneric, Doar orbii și nebunii mai încearcă Să-și schimbe soarta rătăcind pe-o arcă, Spre Araaratul binelui himeric. Povara asta m-a adus la tine, Orb și nebun, din nefirescul vaier, Am descâlcit al gândurilor caer Din labirintul vieții-mi anodine. Povara asta ... cui de ea-i mai pasă? Am alte
POVARA ASTA … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352567_a_353896]
-
1240 din 24 mai 2014 Toate Articolele Autorului De singurătate, nu se moare pe nimeni n-am văzut ucis. Cît sunt un semn de întrebare, în mine mai trăiește-un vis! De singurătate nimeni n-a fugit sau poate-am rătăcit cărarea, Care m-a dus pe unde-a nimerit și am aflat ce e însingurarea! De singurătate, frică n-am avut mi-e bine singură cu mine... Prilej în care m-am recunoscut, ascunsă în cuvintele puține! Referință Bibliografică: Singură
SINGURĂ, CU MINE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350546_a_351875]
-
musulmanilor ori a evreilor. Chiar este necesară o educație făcută copiilor și tinerilor, ca să se roage spre a veni la dreapta credință, cea în Sfânta Treime, pentru a crede în Domnul Iisus Hristos Mântuitorul - ca Dumnezeu și Om, toți cei rătăciți de la adevărata credință. Noi nu trebuie să-i urâm pe cei de altă credință, nu trebuie să ne ducem pe stradă și să ne certăm cu careva dintre ei: că la voi este așa, că la noi este așa și
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]
-
care i-au cunoscut pe acei mari duhovnici, l-au scos pe părintele Vichentie din schit, mai întâi dormind câteva zile în câte-o chilie ridicată în vârf de munte, apoi în câte-o grotă scobită în stâncă, pe urmă rătăcind săptămâni îndelungate în căutarea unui pustnic cu har despre care auzea că are darul înainte-vederii, până când a ajuns să revină la schit doar în marile posturi pentru a se spovedi și împărtăși. Primind de la un pelerin un cort, o saltea
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
mai înfloreau în urmă-i, Leandru de unde bucurie de unde vis întreg de unde coaptele poteci cu azime prea sfinte spune și tu câtă prostie câtă naivitate într-un călător (Leandru, prieten bun, privește tace-n răspântia în care aparent m-am rătăcit dar știu că el e punct și-n mine crește) liniștea încet cu pasul felinei s-a așternut demult o clipă doar respir în ritmul stepei apoi câmpia-mi fură gândul eliberat de spini o pasăre de noapte-n tâmplă
SĂ ZBOR, ALEAN, ALINT... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350583_a_351912]
-
iubita noastră doamnă și stăpână este încă răpusă de tristețe și, în mare durerea ei, a scris rudelor din regatul vecin să vină cu armate ca să apere interesele dinastiei căreia-i suntem noi atât de devotați. Olăcarii însă au cam rătăcit drumul și acum zac prin șanțuri, scrisorile sunt la noi, iar noi acum suntem, iată, singurii răspunzători de soarta moștenitorilor tronului. Nu ne va fi ușor, dar cu ajutorul Domnului Dumnezeu, ne vom îndeplini, cu cinste și cu dreptate, toate îndatoririle
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > EU SUNT... Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Eu sunt... Eu sunt, în zborul vremii, aripa nepereche... Cu mângâieri de vânt mă rătăcesc spre tine. Un cântec murmurat, ascuns lângă ureche Ce-ți scrijelește visul peste priviri senine. Eu sunt, pe țărm pustiu, ca spumă dantelata... Pe talpă unui val mă risipesc spre tine. Nisipul sărutat de marea zbuciumata Ti-asterne la picioare
EU SUNT... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350623_a_351952]
-
din România. În nr. 4 (8) din apr. 2011 îmi apare povestirea „Furtuna”, în nr. 6 (10) din iunie 2011 „Plânsul puiului de lebădă”, în nr. 12 (16) din dec. 2011 „Învingerea stihiilor”, în nr. 2 (18) din feb. 2012 „Rătăciți pe mare”, iar în nr. 3 (19) martie 2012 apare proza „Călători clandestini”. Deasemeni în două numere consecutive din 2013 este publicat și reportajul despre Norvegia. Altă revistă care îmi publică scrierile este și „Armonii Culturale” din Adjud, în numărul
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
maladiv, cu totala lor inapetență (și incompetență) metafizică, am putea accepta, iarăși, că internaționalismele de orice fel, propunând ideologii agresive, colectiviste, deprimante, agonice, că globalismul - lume hipertehnologizată, căreia i s-a retras harul și, ca urmare, a pierdut simțul Centrului, rătăcind, dezorientată, în confuzia dintre eternitate și neființă, am putea admite, într-un cuvânt, că toate acestea, și altele încă, și-au propus și, în mare măsură, au izbutit să aplatizeze, să standardizeze, să robotizeze, să pulverizeze și, la limită, să
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]