3,857 matches
-
câteva eșecuri dintre care două au devenit clasice. Prima este executarea filosofului grec Socrate, acuzat de răzvrătire contra zeilor cetății. Este victoria ignoranței asupra unuia dintre cele mai mari genii ale filosofiei elene. Mediocritatea reprezentanților puterii politice, pentru a se răzbuna pe sarcasmul, ironiile și libertinismul lui Socrate (pe care nu le puteau înțelege), îl condamnă la moarte. Socrate, căruia i s-a oferit posibilitatea să scape, refuză, și acceptă să fie executat în capitala democrației ateniene din acele timpuri, ca
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
după cum se vede, aproape toate motivele de a fi „deziluzionat” de lume, de „realitate”, dar, cum spuneam, Îmi lipsea eleganța necesară, curajul (?!Ă, aș zice chiar farmecul unui gest potrivit cu vârsta mea de adolescent Întârziat, cu lecturile mele. M-am răzbunat Însă mai târziu de această „lașitate” și am „omorât” nu puține personaje În cărțile mele, ba am reușit să „pun În scenă” și unele cochete sinucideri. Pentru că „o ratasem” o dată, stafia trandafirie și mlădioasă a sinuciderii, am regăsit-o și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
valoare de Goethe, la Începutul secolului al XIX-lea În romanul său Wilhelm Meister. Ceea ce foarte mulți și stimabili comentatori ai acestei drame constată a fi o formă a ezitării, a lașității tânărului pretendent la tronul Danemarcei, În a-l răzbuna pe tatăl său, fostul rege, asasinat de Claudiu, unchiul său, care, „În plus”, Îi seduce și mama, cu care tânărul, rubicondul și răsfățatul prinț are o relație din care psihanaliza contemporană s-a inspirat nu puțin - eu am „citit-o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
face să „Înnebunească” ușor, adică să fie incapabilă de a-i mai imita pe ceilalți - pe cei ce dau totdeauna măsura, se’nțelege!, În cetate și În templu și apoi o expune „răzbunării celorlalți”. Și, mă rog frumos, de ce „se răzbună” aceștia?! Nu știu, habar n-am și n-o să știe nimeni niciodată; dar... ce dulce este răzbunarea, ce?, molima numită fascism În zilele noastre nu a fost - nu este! - o astfel de „răzbunare” fără motiv, ne-clară; dar... ce dulce
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-i ajunge bugetul statului, trebuie să facă împrumuturi!". Nimic nu se schimbă cu adevărat decât faptul că oprimații devin oprimatori: "Și de aici veni tot răul, căci cei ce s-au crezut asupriți au trebuit să se facă asupritori, să răzbune ca magistrați lovirile ce au luat ca învinși". Da, sunt cuvintele lui Bolintineanu de pe la 1870! Și încă altele care, potop, parcă descriu o lume cunoscută nouă: "Morala politică, oribilă. Legile cu numele", "servilism", "șarlatanism", "lauda și blamul", triumful mediocrității și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
europene este, de fapt, antieuropenist. Eludarea, evitarea aporiei sugerează aci Theodor Codreanu este cu putință numai rediscutând conceptele (și realitățile acelea atotcuceritoare) în perspectiva transmodernității depășire a abia răposatului postmodernism (vezi Transmodernismul, 2005). Nefiind peste tot biruitor, postmodernismul s-a răzbunat îndeobște pe tradiție, apoi a pedepsit în special ceea ce el însuși a preluat, însă ca istovire, din modernismele secolelor 19 și 20. Pe scurt, sfârșitul postmodernismului este anunțat (prietenul nostru Ion Bogdan Lefter, cunoscătorul absolut al fenomenului, a fost acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
trecutul și născocind un viitor în care nu credea. Oripilat de acel trecut obscur, "îmbătat de furie", el visa la o Românie fanatizată, regândită, convertită, replămădită, devenind "alt neam". Și din care, țâșnind nesperat, doar Eminescu era cel care ne răzbuna mediocritatea. E o întrebare (aproape de nedeslegat) dacă obsesiva idee a "schimbării la față", de circulație în epocă, ar fi fost cu putință prin "febra salturilor" ori urmând ritmul organic, așa cum voia marele poet. De altfel, parantetic, precizăm că, iubind trecutul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vorbă, noi între noi. Numai așa ne putem spune unul altuia gândurile noastre bune și șoaptele de iubire veșnică. În acest moment, ceasul de la mână îmi arată a fi trecut cu câteva minute peste 5.30. Îți scriu ca să pot răzbuna restanța. Știu că m ai iertat de întârziere, că acolo unde e iubire multă se iartă și mult. În aceste momente nu ceri de la bunul Dumnezeu decât dulcea condamnare de a sta toată viața mea numai și numai în jurul tău
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ani care vor veni?! Acum merg, după cum vă spuneam, la școală. Obosesc când vorbesc, îmi trebuie multe vitamine, fructe, ceaiuri, proteine. La Făgăraș este foarte, foarte frig, minus 20 grade, dar vine ea vara - doar cu ajutorul bunului Dumnezeu ! și ne răzbunăm noi cu dumneavoastră și Mariana la Cârțișoara, unde, m aș bucura să ne trezim acolo diminețile acelea splendide, albastre, transparente, la masa de sub cireș. Eu să vă fac - ca acum două veri, mâncăruri moldovenești cu smântână și gogoși înfuriate de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
națională și în special al pregătirilor și invențiilor de război ale armatei altor țări”. De asemenea, trădătorul este considerat „acel ce oferă sau vinde secretele țării sale de apărare națională unei alte țări”, indiferent dacă el este plătit sau se răzbună pentru anumite neîmpliniri/nemulțumiri. În afară de agentul informator și trădător, un alt element uman putea oferi informații utile Poliției de Siguranță. Acesta era «confidentul politic», recrutat din mediile de interes și care deținea o funcție care să-i permită cunoașterea problemelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
masă lemnoasă, a impus prin militarii sârbi „biruri grele” asupra populației locale. Conform analizei, această societate, care a reprezentat până în 1918 „cea mai mizerabilă unealtă politică în mâna tuturor guvernelor maghiare și un greu jug economic”, a încercat să se răzbune asupra celor care au visat și au acționat pentru a înfăptui România Mare. În mod deosebit, activitatea firmei s-a dovedit „dușmănoasă și păgubitoare” pentru toți cetățenii români din Banat. Prin reintegrarea administrației ungare au revenit în funcțiile deținute toți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
transmiterea notelor informative de către agenții Serviciului Jandarmeriei a fost vorba în Ordinul Circular nr. 34.661/14 octombrie 1940. Coabitarea dintre I.G.J. și mișcarea legionară a fost numai una de formă, întrucât legionarii au dorit, încă de la început, să se răzbune pe cei care-i prigoniseră în ultimii 10 ani. În data de 2 noiembrie 1940, plutonier adjutant Nițu Ștefan, șeful secției Băneasa, plutonierii șefi de post Neacșu Crăciun (Șerban Vodă), Moisescu Vasile (Progresul), Oancea Gheorghe (Pantelimon), Tașcă Vasile (Colentina), Sârbu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ei, căci îmi stă copilul în picioare, studenților de pe locuri! mai văd și locuri goale! m-a avertizat insistent că vrea să doarmă! e și tatăl ei alături, știu și tac, de ce ai pus pe ea atîta grăsime, așa te răzbuni pentru viața sedentară pe care o duci? lumini peste cîmpuri la modul inițiatic profan, de resort explicativ, cîteva secole de inerție și strălucirile se vor stinge în lămpi de tipurile cunoscute, feroviar, natural, narativ, lucrativ, departe de ochi vederile orbilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe marginea coroanei în plete de vișin, motorul vuiește de seninul pădurii, accesul la uzina vie pe drum înfundat, bolți luate în serpentine, aleea de parc asfaltată rătăcește în sus, pentru alții traseu de raliu, toate astea au să se răzbune odată, codrul ca la carte, mușchi pe scoarță, trunchiuri, dar fug în sus ca brazii, litieră mai lucitoare pe arămiu iar coroana invers, ea face roata de întuneric, "Ocrotiți vînatul!" în termeni tot paradoxali, plini de inscripții într-un muzeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
comunicațiile importante, pajiști între ele, barieră la șosea, masa cu trei verze în treflă, comerț la domiciliu, Țibeni cartofii nu putrezesc de la ploaie, ci de la boala lor, timpul nu e frumos căci și ploaia e frumoasă! a trebuit să mă răzbun repede pe vorbe înainte să plec, vine moșneagul în loc, foarte bătrîn, toiagul dintr-o rămășiță de pe la gatere, patru fețe lustruite de purtare, net dolicocefal, facies carpatic, obrajii supți, om de sit arheologic autohton, degetele de pe băț le strîng și le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
primul rînd membru al unei familii; familia unei persoane care comitea o crimă sau suferise o rușine era și ea supusă oprobriului. Dacă cineva din afară aducea daune unei rude, onoarea obliga familia respectivă să facă totul pentru a se răzbuna. Certurile sîngeroase, obișnuite celor mai primitive zone, erau o formă extremă a acestei obligații comune. Dată fiind această situație, căsătoria era o afacere serioasă, era în general aranjată de părinți, care erau preocupați doar de interesele practice ale familiilor respective
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a populației. Membrii lor dețineau totuși o poziție dominantă în cadrul AVNOJ și al forțelor armate; existența activă a oricărui centru politic rival nu avea nici o șansă. Liderii partizanilor au profitat de posibilitățile oferite de situația postbelică nu numai ca să se răzbune pe cei care fuseseră cu adevărat colaboraționiști, ci și ca să împiedice organizarea oricărei opoziții politice. Forțele cetnicilor, care reprezentau vechiul regim, nu prezentau nici un pericol. Spre sfîrșitul războiului, ele se reduseseră la 10.000-12.000 de oameni, majoritatea lor fiind
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
posibile prin înființarea unei "miliții populare", care a început să facă arestări în masă; suspecții erau judecați de "tribunalele poporului". Au apărut astfel posibilități mari ca multe persoane să caute să obțină compensații pentru nemulțumirile din trecut și să se răzbune pentru nedreptățile îndurate, precum și ca să dobîndească avantaje politice. În decembrie 1944 guvernul le-a intentat un proces regenților și membrilor regimului anterior. Prințul Chiril, generalul Mihov, Filov, Bojilov, Bogrianov, douăzeci și cinci de membri ai cabinetelor din timpul războiului și șaizeci și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
suedez Carol al XII-lea în Moldova, la Bender (Tighina), unde a trăit timp de 5 ani, în speranța că îi va convinge pe turci să întreprindă un război împotriva lui Petru I cel Mare al Rusiei, spre a se răzbuna, pe această cale, pentru înfrângerea de la Poltava. În timpul acreditării mele în Suedia (1990-1994), Ambasada României a publicat un buletin de presă în limbile română și engleză adresat diasporei române, pe baza unor informații primite din țară și îndeosebi știri din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
conferă însă sens deplin și desprind toate consecințele ei. Cu toate acestea, după ei, opoziția nu exista la origine. Pe vremuri, povestesc amerindienii, Linxul și Coiotul erau prieteni apropiați și aveau aceeași morfologie. S-au certat însă și, ca să se răzbune, Linx i-a lungit botul, labele și coada lui Coiot ; la rîndul lui, Coiot i-a turtit botul și i-a scurtat coada lui Linx. De atunci, se opun ca fizic : extravertit pentru unul și introvertit pentru celălalt. în concluzie
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
nu o credeau sau n-o înțelegeau. Nostalgia, resort al mitului grecesc, se transformă așadar aici, printr-o inversare, în neînțelegere. Și inversarea continuă pînă la sfîrșit : în timp ce nimfa greacă este sfîrtecată în bucăți de niște păstori cărora, ca să se răzbune pe ea, Pan le a luat mințile, eroina inuită se dezmembrează singură și transformă bucățile corpului ei în stînci : aceeași soartă cu a eroinei din mitul grecesc, produsă în mod voit într-un caz, suportată în mod pasiv în celălalt
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
gândire. Dar pentru asta, nu trebuie să ne sinucidem, cătând calul de dar - Natura - la dinți. Nu de alta, dar poate mușca. Atenție și la chestia cu buturuga mică, ce răstoarnă carul mare, adică la posibilitatea ca Natura să se răzbune. Dar treaba e Încă mai Înșelătoare, căci Natura nu e o buturugă mică; mică e doar percepția noastră despre ea, iar simțurile ne Înșeală adesea. Ca și fata morgana. Îi rog de iertare pe aceia născuți În zodia calului, adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
palide replici ale prototipului keopsian, cedând apoi locul unei arhitecturi complicate dar mai puțin grandioase. Negentropia simplității diminuează, iar zeii nu-și mai găsesc locul. Invincibilitatea de două milenii a Egiptului devine o amintire. Iar primul zeu, pisica Bastet, se răzbună: Atacând Pelouse, Cambyse pune În brațele soldaților primei linii câte o pisică; frica de a lovi o pisică Îi face pe apărători să prefere capitularea... Devenit stat elenistic, Egiptul se Înscrie În spiritul vremii: zidul păstrează blocuri fasonate de bine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a mediului de cultură, apoi - de fapt o selecție - a celulelor și, cu totul excepțional, o etapă vegetativă. Chiar o celulă nu putem ține În viață acum, dar cine știe? Retoric... Am spus „semințe, vegetativ“? Păi aici tehnica actuală favorizează/răzbună neglijatele de Noe plante. Animalul nu răspunde - acum - acestor tehnici, decât ca celule canceroase, de care desigur n’avem nevoie. Un animal viabil poate fi conservat, tezaurizat În acea „bancă“ doar prin crioconservarea unui embrion. Există și un păcat. Anume
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și recenta declarație a Majestății Voastre de la Chișinău, fiind desigur, indusă în eroare, a asigurat-o că a încins-o cu un stăvilar de foc, de fier și beton peste care nimeni nu va putea trece. Realitatea însă s-a răzbunat. S-a răzbunat, fiindcă era alta, cu totul alta. Dar, Maiestate, toate acestea sunt fapte consumate; nu putem stărui asupra lor, nu ne îngăduie nici timpul și nici evenimentele. Dar chiar dacă ne vor îngădui, nu am face-o. Am contribuit
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]