KorAP: Find »[drukola/base=raționalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...103 104 105 ...118 >

2,941 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

putem să fondăm rațiunea doar pe această logică. Edgar Morin crede că slăbirea logicii clasice este un motiv serios în acest sens. Dar aceasta nu trebuie să ne conducă la ideea căderii raționalității. Mai degrabă trebuie să legăm ideea de raționalitate de cercetarea unui meta-punct de vedere, din care vom vedea că raționalitatea "necesită nu o logică rigidă (tare), ci o logică suplă (slabă)"882. Raționalitatea veritabilă nu poate însemna închidere. Ea își recunoaște limitele și este capabilă să le trateze

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
slăbirea logicii clasice este un motiv serios în acest sens. Dar aceasta nu trebuie să ne conducă la ideea căderii raționalității. Mai degrabă trebuie să legăm ideea de raționalitate de cercetarea unui meta-punct de vedere, din care vom vedea că raționalitatea "necesită nu o logică rigidă (tare), ci o logică suplă (slabă)"882. Raționalitatea veritabilă nu poate însemna închidere. Ea își recunoaște limitele și este capabilă să le trateze, ceea ce presupune situarea într-un meta-punct de vedere. Aceasta înseamnă nu ruptura

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
trebuie să ne conducă la ideea căderii raționalității. Mai degrabă trebuie să legăm ideea de raționalitate de cercetarea unui meta-punct de vedere, din care vom vedea că raționalitatea "necesită nu o logică rigidă (tare), ci o logică suplă (slabă)"882. Raționalitatea veritabilă nu poate însemna închidere. Ea își recunoaște limitele și este capabilă să le trateze, ceea ce presupune situarea într-un meta-punct de vedere. Aceasta înseamnă nu ruptura cu logica clasică, ci înglobarea, utilizarea și depășirea acesteia, într-o dialogică ce

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Ea își recunoaște limitele și este capabilă să le trateze, ceea ce presupune situarea într-un meta-punct de vedere. Aceasta înseamnă nu ruptura cu logica clasică, ci înglobarea, utilizarea și depășirea acesteia, într-o dialogică ce necesită o logică mai suplă: "Raționalitatea veritabilă este o raționalitate incompletă, deschisă, care necesită o logică incompletă, deschisă..."883. Este o raționalitate care nu mai recuză iraționalul, ci este capabilă de a-l recunoaște. Ea este deschisă tocmai în sensul deschiderii spre non-rațional. Întorcându-mă la

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
și este capabilă să le trateze, ceea ce presupune situarea într-un meta-punct de vedere. Aceasta înseamnă nu ruptura cu logica clasică, ci înglobarea, utilizarea și depășirea acesteia, într-o dialogică ce necesită o logică mai suplă: "Raționalitatea veritabilă este o raționalitate incompletă, deschisă, care necesită o logică incompletă, deschisă..."883. Este o raționalitate care nu mai recuză iraționalul, ci este capabilă de a-l recunoaște. Ea este deschisă tocmai în sensul deschiderii spre non-rațional. Întorcându-mă la Blaga, cred că tematizarea

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de vedere. Aceasta înseamnă nu ruptura cu logica clasică, ci înglobarea, utilizarea și depășirea acesteia, într-o dialogică ce necesită o logică mai suplă: "Raționalitatea veritabilă este o raționalitate incompletă, deschisă, care necesită o logică incompletă, deschisă..."883. Este o raționalitate care nu mai recuză iraționalul, ci este capabilă de a-l recunoaște. Ea este deschisă tocmai în sensul deschiderii spre non-rațional. Întorcându-mă la Blaga, cred că tematizarea sa asupra antinomicului poate fi așezată sub semnul acestei paradigme a complexității

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
caracteristice pentru minus-cunoaștere ar putea foarte bine să fie considerate drept situații de complexitate. Unele dintre ele se regăsesc în inventarele lui Edgar Morin. Chiar categoria "misterului", care este centrul filosofiei lui Blaga, apare, după cum am văzut, printre obiectele noii raționalități. Procedeul transfigurării antinomiei ar putea fi considerat un procedeu de conceptualizare complexă, în sensul lui Morin. 5.3.6. Rațiunea contradictorie În arealul acestei concepții a lui Morin cu privire la gândirea occidentală și raționalitatea ei, Jean-Jacques Wunenburger, profesor de filosofie la

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
apare, după cum am văzut, printre obiectele noii raționalități. Procedeul transfigurării antinomiei ar putea fi considerat un procedeu de conceptualizare complexă, în sensul lui Morin. 5.3.6. Rațiunea contradictorie În arealul acestei concepții a lui Morin cu privire la gândirea occidentală și raționalitatea ei, Jean-Jacques Wunenburger, profesor de filosofie la Universitatea "Jean Moulin", Lyon III, publică în 1990 o lucrare intitulată La Raison contradictoire 884, în care încercă să arate că, în raport cu "raționalitatea de tip identitar", dominantă, gândirea occidentală a produs, "cu jumătăți

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
arealul acestei concepții a lui Morin cu privire la gândirea occidentală și raționalitatea ei, Jean-Jacques Wunenburger, profesor de filosofie la Universitatea "Jean Moulin", Lyon III, publică în 1990 o lucrare intitulată La Raison contradictoire 884, în care încercă să arate că, în raport cu "raționalitatea de tip identitar", dominantă, gândirea occidentală a produs, "cu jumătăți de măsură, în filigran, în marginea discursului filosofic", elementele unei "gândiri alternative" capabilă a înțelege organizarea complexă a realității 885. Această gândire alternativă se subsumează unui alt tip de raționalitate

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
raționalitatea de tip identitar", dominantă, gândirea occidentală a produs, "cu jumătăți de măsură, în filigran, în marginea discursului filosofic", elementele unei "gândiri alternative" capabilă a înțelege organizarea complexă a realității 885. Această gândire alternativă se subsumează unui alt tip de raționalitate, o "raționalitate contradictorie", pusă tot mai mult în evidență de evoluția științelor, începând cu secolul al XX-lea. Parcurgând unele momente din istoria ideilor, Wunenburger identifică anumite scheme și figuri ale acestei raționalități alternative, ce apar risipite în diferitele situații

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
tip identitar", dominantă, gândirea occidentală a produs, "cu jumătăți de măsură, în filigran, în marginea discursului filosofic", elementele unei "gândiri alternative" capabilă a înțelege organizarea complexă a realității 885. Această gândire alternativă se subsumează unui alt tip de raționalitate, o "raționalitate contradictorie", pusă tot mai mult în evidență de evoluția științelor, începând cu secolul al XX-lea. Parcurgând unele momente din istoria ideilor, Wunenburger identifică anumite scheme și figuri ale acestei raționalități alternative, ce apar risipite în diferitele situații în care

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
alternativă se subsumează unui alt tip de raționalitate, o "raționalitate contradictorie", pusă tot mai mult în evidență de evoluția științelor, începând cu secolul al XX-lea. Parcurgând unele momente din istoria ideilor, Wunenburger identifică anumite scheme și figuri ale acestei raționalități alternative, ce apar risipite în diferitele situații în care s-a încercat ieșirea în afara cadrelor gândirii identitare: mediere, triadă, ambivalență, polaritate, contradicție, paradox etc. Asociate sau operând în sinergie, acestea ar putea compune un nou model de reprezentare și înțelegere

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
stil de înțelegere a lucrurilor"890. Din perspectiva paradigmei identitare, tipul acesta de gândire ascunde un fel de iraționalitate sau o falsă știință, lucru cu care Wunenburger nu este de acord. Nu există, în opinia sa, "un singur regim de raționalitate discursivă, de inteligibilitate științifică". "Dimpotrivă, se pare că dualitudinea poate să hrănească o altă știință, nu a cantității, ci a calității, nu a abstractului, ci a concretului, nu a diferențelor slabe sau tari, ci a diferențelor subțiri, labile, nodale. (...) Privind

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
său, în care ea se află constrânsă să-și revizuiască o bună parte din postulatele și rezultatele sale, în care se împiedică de obiectele pe care propria sa tehnologie și metodologie le descoperă ca obstacole redutabile, există (...) loc pentru o raționalitate plurală și deschisă. Nu mai este momentul de a conserva rigid o gândire constituită, ci de a ne angaja, asumându-ne riscuri, în jurul nenumăratelor posibilități ale gândirii constituante. Din această perspectivă, revalorizarea gândirii dualitudinii lasă intactă preeminența gândirii identitare în

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
stimulent pentru rectificarea științei existente"893. Raportul dintre cele două tipuri de gândire nu este, însă, privit după modelul complementarității, ci mai degrabă al unei pluralități sau multiplicități de strategii raționale. Ceea ce s-a convenit adesea a se numi criza raționalității contemporane provoacă o diversitate a unghiurilor de atac ale realității, dezvoltarea unei veritabile sinergii a limbajelor, o îmbinare a sistemelor de descifrare a lumii. O rivalitate sănătoasă între regimurile raționalităților calitativă și cantitativă, departe de a duce la un fel

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
raționale. Ceea ce s-a convenit adesea a se numi criza raționalității contemporane provoacă o diversitate a unghiurilor de atac ale realității, dezvoltarea unei veritabile sinergii a limbajelor, o îmbinare a sistemelor de descifrare a lumii. O rivalitate sănătoasă între regimurile raționalităților calitativă și cantitativă, departe de a duce la un fel de recesiune a științei, ne apare mai degrabă a garanta o fecunditate de nebănuit (...). O gândire pluralizată nu se poate apropia de ordonarea pluridimensională a lumii, decât acceptând să rupă

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
să arate că această determinare logică identitară a gândirii nu este absolută și că reprezentarea complexității presupune o distanțare de logica lui Aristotel. În aceste sens, el susține că încercările unei gândiri non-aristotelice sau post-aristotelice, prezente în dezbaterile contemporane asupra raționalității, nu sunt o noutate și că istoria gândirii pune în evidență numeroase tentative de acest fel, cum sunt speculațiile îndrăznețe ale misticii și teozofiei, practicile contradicției din speculațiile metafizice ale Renașterii sau cele din idealismul german (în special logica dialectică

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Angela Botez (coord.), Simetrie și asimetrie în univers, Editura Academiei Române, București, 1992. Botez, Angela, "Conceptele filosofice integrative la Lucian Blaga", în Categorii și concepte în filosofia științei, Editura Academiei Române, București, 2011. Botez, Angela, "Cuvânt înainte" la Calvin O. Schrag, Resursele raționalități, Editura Științifică, București, 1999. Botez, Angela, "Introducere" la volumul Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Botez, Angela, "Lucian Blaga and the complementary spiritual paradigm of the 20th century", în Revue Roumaine de Philosophie, Tom 37

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
dogmatic și destinul creator al omului", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Dima, Teodor, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dima, Teodor, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983. Dima, Teodor, "Petre Botezatu și destinul determinismului", studiu introductiv la Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2002. Dogan

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Dima, Teodor, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dima, Teodor, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983. Dima, Teodor, "Petre Botezatu și destinul determinismului", studiu introductiv la Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2002. Dogan, Mattei; Pahre, Robert, Noile științe sociale. Interpenetrarea disciplinelor, Editura Academiei Române, București

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
1970. Săvulescu, Geo, "Coincidența transcendentului cu transcendentalul", în Contemporanul, nr. 35, 2000. Schrag, Calvin O., "Filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea cu un comentariu despre Lucian Blaga", în Revista de filosofie, nr. 1-2, București, 1996. Schrag, Calvin O., Resursele raționalității, Editura Științifică, București, 1999. Scrima, André, Antropologia apofatică, Editura Humanitas, București, 2005. Shand, John, Introducere în filosofia occidentală, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. Singer, Peter, Hegel, Editura Humanitas, București, 1996. Sofronie, Arhimandrit, Rugăciunea experiența Vieții Veșnice, Editura Deisis, Sibiu, 2007

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Rezolvarea antinomiilor în știință și religie", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002, p. 121. 720 Prin aceasta, Blaga anticipa o preocupare a epistemologiei contemporane pentru nuanțarea conceptului de raționalitate, în sensul că împreunarea dintre raționalitate și noncontradicție nu este chiar atât de strânsă cum pretinde logica, asocierea ei cu inconsistența logică neînsemnând automat iraționalism. Paradoxul însoțește mereu susținerile cognitive ale oamenilor. Cunoașterea nu constituie și nu poate constitui un

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
în Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002, p. 121. 720 Prin aceasta, Blaga anticipa o preocupare a epistemologiei contemporane pentru nuanțarea conceptului de raționalitate, în sensul că împreunarea dintre raționalitate și noncontradicție nu este chiar atât de strânsă cum pretinde logica, asocierea ei cu inconsistența logică neînsemnând automat iraționalism. Paradoxul însoțește mereu susținerile cognitive ale oamenilor. Cunoașterea nu constituie și nu poate constitui un întreg consistent în totalitatea ei (Teodor

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
noncontradicție nu este chiar atât de strânsă cum pretinde logica, asocierea ei cu inconsistența logică neînsemnând automat iraționalism. Paradoxul însoțește mereu susținerile cognitive ale oamenilor. Cunoașterea nu constituie și nu poate constitui un întreg consistent în totalitatea ei (Teodor Dima, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983). 721 Cf. Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în op. cit., § 9.4 ("Logica mai complexă" a transfigurării antinomiilor), pp. 233-236. 722 Ioana

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
ei cu inconsistența logică neînsemnând automat iraționalism. Paradoxul însoțește mereu susținerile cognitive ale oamenilor. Cunoașterea nu constituie și nu poate constitui un întreg consistent în totalitatea ei (Teodor Dima, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983). 721 Cf. Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în op. cit., § 9.4 ("Logica mai complexă" a transfigurării antinomiilor), pp. 233-236. 722 Ioana Lipoveanu, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, p. 15. 723 Angela Botez

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]