9,883 matches
-
urmare, băncile ca instituții și bancherii ca personaje devin extrem de importanți. Cu cât mai radicală este tranziția, cu atât mai importante sunt băncile și bancherii. Cum tranziția postcomunistă este mai radicală decât altele - doar tranziția procomunistă a mai fost la fel de radicală -, căci presupune schimbarea simultană a sistemului politic, a sistemului economic și al structurilor sociale, rareori băncile și bancherii au fost atât de importanți ca în acest tip de tranziție. Și-au dovedit importanța și importanți și în alte tipuri de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
domeniul creditului bancar a fost dominată de o constantă - scăderea continuă a creditului acordat sectorului de stat - și de o atitudine ambiguă legată de volumul creditului acordat sectorului privat. La începutul lui 1992, Guvernul Stolojan pare să fi luat decizia radicală de reducere drastică a creditului bancar acordat sectorului de stat. Este un an de hiperinflație și, în același timp, este un an electoral. Faptul că, tocmai în acest an, sectorul de stat a fost supus unei presiuni financiare cu evoluție
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
datorită specializării sale în finanțarea sectorului privat autohton, Bancorex a fost considerată nucleul dur al rețelelor politice, economice și bancare care asigurau acest transfer continuu de fonduri dinspre sectorul public spre cel privat. Prin desființarea sa - o opțiune mult mai radicală decât restructurarea -, specialiștii financiari internaționali au fost convinși că pot da o lovitură decisivă sistemului de finanțare preferențială și păguboasă a capitalului autohton. Ca element central al unei strategii menite să reducă drastic - dacă nu chiar să desființeze - accesul capitalului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la transferul de fonduri publice în favoarea sa pe criterii preferențiale, la care capitalul străin de mari dimensiuni nu avea acces, desființarea Bancorex pune în evidență o calitate excepțională a capitalului autohton: aceea de a se adapta extrem de repede la schimbări radicale ale mediului politic, administrativ și economico-financiar. Prima dovadă semnificativă în acest sens este lipsa oricărei corelații între evoluția creditului bancar acordat sectorului privat și schimbarea politică și administrativă. În România postdecembristă, schimbarea politică a echivalat, cel puțin până în 2000 inclusiv
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
autonome și societăților comerciale de stat etc. Fiecare nou guvern înlocuia cea mai mare parte a elitei administrative, financiare și economice susținută de guvernul anterior cu proprii săi reprezentanți. Or, ceea ce merită observat este faptul că nici una dintre aceste schimbări radicale la nivelul elitei nu a condus la vreo schimbare a tendințelor referitoare la evoluția caracteristicilor creditului bancar acordat sectorului privat. În perioada 1991-2000 au avut loc nu mai puțin de patru rotații la putere a elitelor politice, fără a lua
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1998 (Doltu, 1999, p. 327). Oricât de divizată și antagonistă ar fi fost clasa politică românească pe temele politice sau ideologice ale guvernării, oricât de grave ar fi fost adversitățile din sistemul administrativ și din interiorul elitelor financiar-bancare, oricât de radicale ar fi fost măsurile pe care fiecare guvernare nouă le lua împotriva reprezentanților de vârf ale elitei economico-administrative ale guvernării anterioare - iar ele s-au soldat cu arestări și condamnări -, toate aceste „schimbări” nu au afectat cu nimic mecanismul de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
2002. După 2002 au început să crească din nou, însă într-un ritm mai lent. Dar asta nu constituia neapărat un semnal puternic al îmbunătățirii calitative a funcționării economiei de piață românești, mai ales a sectorului său privat. Căci scăderea radicală a volumului creditelor neperformante nu este rezultatul unei mai eficiente activități bancare, întemeiată, la rândul ei, pe o mai eficientă activitate industrială, ci exprimă doar un artificiu contabil. Creditele neperformante pur și simplu nu au mai fost contabilizate, începând cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
puterea a fost preluată de CDR, și care a avut drept consecință imediată retragerea depozitelor FPS din bancă. În aceste condiții, banca a ajuns într-o situație financiară egală cu falimentul, ceea ce a permis BNR să ia măsuri atât de radicale precum „retragerea din funcție a membrilor fondatori, președintelui, vicepreședintelui și cenzorilor care au fost găsiți vinovați de deteriorarea situației financiare a băncii” (BNR, 1998, p. 85). Faptul că banca a fost utilizată mai ales pentru transferul de fonduri publice în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cărămizile sediilor administrative, grajdurilor și alte active la țevile și pompele sistemelor de irigații. Atât agricultura, care se reîntoarce la agricultura tradițională, cât și structurile sociale ale ruralului, care de acum încolo se întemeiază pe gospodăria agricolă individuală, suferă transformări radicale. Dar, în acea perioadă de început a tranziției, opțiunea politică aparținea în primul rând capitalului industrial, care în agricultură era reprezentat de intelectualitatea și salariații sistemului socialist de stat. Opțiunile acestora sunt tranșante. Pământul poate fi transferat în proprietate privată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
majore de traseu și direcție, imediat după modificarea raporturilor de forțe politice. Rezultatul a fost asemănător cu parcurgerea, pe perioada postcomunismului, a unui „șir de revoluții”, toate legitimate în revoluția principală - cea anticomunistă - și fiecare afirmându-se ca o schimbare radicală de direcție față de cea pe care, politic, o înlocuia la guvernare. Acest șir de „revoluții postcomuniste” a definit până la urmă un traseu mai degrabă spontan decât planificat al României de după comunism și nu s-a stabilizat decât către sfârșitul perioadei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu îndeplinește condiția de a contesta regulile de accedere la putere a unei noi elite politice. Dar, în România postcomunistă, aproape fiecare nouă guvernare s-a prezentat pe sine însăși ca pe o forță revoluționară, adică dispusă să efectueze schimbări radicale în societate, și a dovedit, față de guvernarea anterioară, aproape aceeași intoleranță ca și o forță revoluționară. În măsura în care a modificat ceva, acest „ceva” a fost de fiecare dată mai manifest în domeniul privatizării. Prima forță politică venită la putere după comunism
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
concesii atât capitalului internațional, cât și celui autohton, pe măsură ce acesta din urmă se va dezvolta și va avea suficientă forță financiară. Această concepție a stat la baza primului mare proiect de privatizare și reformă a economiei. A fost un proiect radical, al cărui radicalism a fost însă aprig contestat de susținătorii paradigmelor alternative. Contestarea a avut succes, iar imaginea de ansamblu care a fost apoi consacrată cu privire la reformele acestor primi ani de guvernare a fost aceea a unei reforme șovăielnice și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
avut succes, iar imaginea de ansamblu care a fost apoi consacrată cu privire la reformele acestor primi ani de guvernare a fost aceea a unei reforme șovăielnice și insuficient orientată spre dezvoltarea sectorului privat. În realitate, ea a fost probabil cea mai radicală dintre toate, iar pe rezultatele sale s-au întemeiat toate proiectele ulterioare - mai mult sau mai puțin „revoluționare” - de reformă economică. Ca în orice schimbare realizată de sus în jos, prin intermediul statului, avem de a face cu schimbare instituțională. Ea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
până în 2003, inclusiv. În 2000, marea industrie românească (întreprinderi cu peste 500 de salariați) înregistra pierderi de peste 27.000 miliarde de lei, dintre care pierderile produse în sectorul privat nu reprezentau decât 1,5%. În anul următor, situația se modifică radical și spectaculos. Au loc alegeri, se schimbă guvernarea și, corespunzător, se schimbă politica industrială. Pierderile marii industrii se reduc de la 27.700 miliarde la numai 22.700 miliarde de lei, dar, de data aceasta, pierderile sectorului privat al întreprinderilor cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
apoi, în cazul în care mai rămân ceva bani, celor deținute de capitalul străin -, Madeleine Albright, fost secretar de stat în administrația americană, a fost trimisă ca reprezentant al intereselor occidentale pe piața medicamentelor românești, pentru a determina o schimbare radicală a politicilor guvernamentale față de plata datoriilor în materie de medicamente. În 2005, după eșecul PSD în alegerile prezidențiale, vine la putere Alianța D.A., partidul politic al micii burghezii românești. Iar una dintre inițiativele principale ale noii puteri este de a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
oricâte farduri de retorică proastă și-ar așterne pe față.” Singura soluție întrezărită este regenerarea morală prin naționalism, prin „încadrarea perfectă în spiritul rasei noastre”, autorul exclamând în încheiere: „Vreți un «Program»? Nu avem! Vreți o energie morală ? Avem.” Atitudinea radical antiliberală a revistei e demonstrată de nenumăratele note și articole antiguvernamentale, ca și de polemicile susținute cu mult zel la rubrici ca „În capcană”, „Per pedes apostolorum”, „Oameni și fantoșe”. O țintă preferată o reprezintă E. Lovinescu și gruparea din jurul
HIENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287433_a_288762]
-
la perioada ceaușistă. Există, desigur, în Drumul Cavalerilor, ca în orice operă explicit angajată, o anumită doză de schematism, care însă nu compromite nici autenticitatea, nici credibilitatea mesajului. Renunțând la autocenzura politică, preventiv autoprotectoare, obișnuită în epocă, critica este aici radicală, neatenuată de omisiuni și eludări, astfel încât romanul ajunge să conteste practic sistemul (iar reacția autorităților din vremea apariției primului volum apare astfel ca firească: caracterul subversiv al romanului e indubitabil). Întreaga trilogie comportă o valoare documentară reală cu privire la viața cotidiană
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
permite să explice diferențele existente dintre o societate socialistă și alta, dar și diferența dintre „utopia” inițială și „socialismul real”. După reunificarea Germaniei, mediul intelectual a cunoscut transformări paradoxale, cu două tendințe semnificative În Est, una marcată de un liberalism radical, cealaltă de o critică de stânga venită din partea foștilor comuniști (vezi Ulrich Mayer, 1994, pp. 307-321). Astfel, teoria totalitarismului, propusă de Hannah Arendt În anii 1950 pentru delegitimarea comunismului prin asocierea lui cu fascismul, avea să fie reluată În teorii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
deja parțial meritocratica) și În țările fără contraelită (că În Rusia, unde se Înregistrează importante decalaje cronologice), reproducerea elitelor a reușit Într-o mai mare măsură. În Polonia În schimb, unde contraelita era mai bine organizată, epurările au fost mai radicale (amintind de cele realizate de comuniști după război), ceea ce a creat condițiile apariției unui nou clientelism politic. În Germania de Est, mai multe tipuri de cercetări empirice au fost realizate asupra elitelor după 1989, mai ales sociologice (de exemplu, În cadrul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
atractivitate a Estului, unde nivelul de viață rămăsese totuși inferior celui din Vest. În loc de concluzii, ar fi de subliniat că, spre deosebire de alte țari (Ungaria, Polonia, Rusia), o simplă „reproducere a elitelor” era practic imposibilă În Germania de Est. O schimbare radicală s-a petrecut În structura proprietății, ca urmare a transferului de capital provenind din Vest: firmele vest-germane reprezintă 59,5% din total, dar, dacă se ține seama de talia Întreprinderilor, 92,2% dintre companiile cu mai mult de 400 de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din Berlinul de Est Își organizaseră arhive proprii, clădirile vechi fiind transformate În muzee, fiind publicate broșuri și albume, fiind organizate ceremonii aniversare. Doar câțiva ani mai tarziu majoritatea acestor școli au fost Închise, iar trecutul lor reconsiderat În mod radical, profesorii și cursanții fiind confruntați astăzi cu o discreditare publică, al cărei grad de obiectivitate istorică sau de conformism politic este greu de estimat. Școlile au fost definitiv marcate de condițiile excepționale ale Întemeierii și internaționalizării lor: cele două războaie
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
legături Între asociațiile de studenți și organizația tineretului comunist (FDJ). În același an, Întemeierea școlilor superioare tehnice (Fachschulen) indică prioritatea dezvoltărilor ulterioare. Cea de-a treia reforma a Învățământului superior a avut loc În 1967 și a fost cea mai radicală. Ea a consolidat relația dintre planificarea efectivelor unversitare și cea economică, atribuind un loc mai important pregătirii continue. Politică de recrutare a asociat, de asemenea, studiile superioare unor pregătiri profesionale anterioare. O reglementare strictă trebuia să asigure recrutarea corespunzătoare necesităților
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Împreună cu Baumgarten și Bloch) singură revista specializată În filosofie din RDG, Deutsche Zeitschrift für Philosophie (1953-1956) (pentru biografia lui Wolfgang Harich, vezi Jochen, 1992) căreia Îi este primul redactor-șef. Harich a fost unul dintre primii care au luat poziție radicală În critică stalinismului În RDG, denunțând piedicile puse Împotriva marxismului creator (cf. titlul unuia dintre articolele sale din Sontag În 1956). Criticile sale privind slăbirea și sărăcirea marxismului, schematismul și caracterul scolastic al stalinismului, denunțarea cultului personalității lui Stalin că
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nouă vizită de stat În Uniunea Sovietică, se vorbea despre o nouă etapă (Abschnitt) În relațiile dintre cele două țări, iar studenții de partid (Parteischüler) aveau drept sarcina să demonstreze În ce constă acest nou pas... (Herbert B.) O schimbare radicală s-a produs În conjunctură de după Congresul al XX-lea al PCUS, pe care cei mai staliniști dintre profesori au trebuit, căci s-au trezit Într-o poziție contradictorie, trebuind să concilieze lupta pentru pace cu lupta de clasă (Elsa
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și epurări de personal. În Germania de Est, dezmembrarea aproape În totalitate a structurilor de stat ale fostului RDG a avut efecte nu doar asupra instituțiilor atașate Partidului Comunist sau asupra ocupanților posturilor de conducere, dar a antrenat o discontinuitate radicală la nivelul modului de organizare a ansamblului câmpului puterii. O continuitate instituțională a existat doar În cazul Bisericii, precum și acolo unde există un patrimoniu anterior constituirii RDG. Înalții funcționari ai fostului stat socialist, cu prioritate cei din poliția politică, dar
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]