99,695 matches
-
să se joace, să ne amintim, o... feerie bizantină). Referindu-se la frecventa asociere Bănulescu-Sadoveanu (celălalt mare povestitor român al acestui secol), Monica Spiridon neagă orice asemănare în afara aceleia de a fi reușit să substituie, în percepția publică, spații geografice reale cu altele, cu originea în imaginar. (Foucault numește acest tip de hibrid ontologic heterotopie.) Cu concizie și claritate, mica monografie (40 de pagini cu scris mărunt - dar literații, e lucru știut, poartă mai toți ochelari!) oferă "fire" noi în interpretarea
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
parfumul plimbărilor către Romană, într-o casă care plutește în aerul tristeților ei singure, expuse fără ostentație, cu o familiaritate fragilă, extenuată, tulburătoare: "uneori îmi spun încet: Ioana, Ioana/ încercînd pe tine să te imit" (Decembrie cu zăpadă). O femeie reală, cu farduri și reflecții, care nu-și ascunde îndoielile și disperările - "dragostea se tocește, e și-așa subțire" ( Nu mai putem dormi împreună) - , uneori rea cu ea, uneori indulgentă, o voce contemporană în cel mai strict sens. Personajul "Ioana" este
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
un "evreu" care ar fi putut fi la fel de bine un "armean" sau un "bulgar". Nu știu în ce măsură acest cititor ideal e răspîndit în publicul românesc, aș spune mai degrabă că sîntem în fața unei cărți care își devansează ca mentalitate cititorul real. Asta nu înseamnă că e vorba despre o carte aseptică, Andrei Oișteanu nu scrie punînd în paranteză istoria, dar nici nu face vreodată pretext din ea, așa cum imagologia nu devine niciodată mod de întrebuințare pentru un destin etnic special. La
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
trebuie spus că Andrei Oișteanu scrie ca și cum într-adevăr am trăi în cea mai dreaptă dintre lumi, ca și cum toată absurditatea urii rasiale ar ține definitiv de o istorie reluată acum ca simplu document. E o performanță și o lecție. Evreii reali ai avangardei întîmplător, în timp ce citeam acestă carte, am întîlnit o alta, de data aceasta cu evreii cît se poate de reali: Evreii în mișcarea de avangardă românească de Ovid S. Crohmălniceanu. O legătură imediată cu prima se poate face pornind
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
rasiale ar ține definitiv de o istorie reluată acum ca simplu document. E o performanță și o lecție. Evreii reali ai avangardei întîmplător, în timp ce citeam acestă carte, am întîlnit o alta, de data aceasta cu evreii cît se poate de reali: Evreii în mișcarea de avangardă românească de Ovid S. Crohmălniceanu. O legătură imediată cu prima se poate face pornind de la prejudecata pe care o citează în chiar prima pagină și care îi aparține lui Călinescu: "Ei (scriitorii evrei) sînt întotdeauna
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
găzduit muzica, de a-i fi comentat sistemul componistic, pe parcursul unei conferințe dedicate creației românești din cea de a doua jumătate a secolului trecut. Muzica sa are nevoie de un teritoriu apreciabil pentru a putea fi percepută la dimensiunile ei reale; mă refer atât la dimensiunile muzicale cât și la cele psihologice. În momentul de fața Horațiu Radulescu lucrează la partitura unui Concert pentru violoncel și orchestră, o comandă exprimată de Radio-France; este o lucrare ce evocă mitul lui Ulise în
Singurătatea artistului de cursă lungă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15596_a_16921]
-
în favoarea tragicului. Absurdul situațiilor și al replicilor, sofismele, metaforele, parodicul, ridicolul se topesc într-un joc al morții, cinic, hidos, înspăimîntător. Măștile cad și scot la iveală și chipul morții, personaj prezent de fapt tot timpul, concret, palpabil prin numărul real al victimelor. Construirea spectacolului pe ideea de "teatru în teatru", experimentul lui Artur consumîndu-se în regia spectacolului nunții sale, este un gînd puternic. Partea întîi aduce un fel de atmosferă de culise, o stare de repetiții, haotică, cu căutări și
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
cultural, a fost principalul teren de experimentare a soluțiilor liberale, burgheze și urbane. Liberalii, al căror devotament pentru binele public este în afara oricărei bănuieli, manifestau cele mai bune intenții în a combate sărăcia și ignoranța, dar se blocau în fața cauzelor reale ale mizeriei: insuficiența pământului și sarcinile excesive al țărănimii. ~n mod fatal în societățile întârziate, antrenarea în modernitate a clasei țărănești a fost preluată de un alt grup social - burghezia și o ideologie străină intereselor sale - liberalismul. Reglarea acestei probleme
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
puțin conservator"18). ~n plus, conservatorismul este reclamat și de pesudocivilizația modernă de la noi, creație a raționalismului frazelor, gol, insipid și inexact. Acestei orientări Eminescu i-a opus "realismul naturii înnăscute a statului"19) și progresul libertății în cuprinsul ei real. Ordinea socială, statornicia dreptului și a adevărului, preeminența statului sunt opțiuni conservatoare curente în discursul eminescian. Fără garanții "de știință și integritate", fără a sprijini meritul și întrucât "numai votul cetățenilor nu-l face pe om nici mai cuminte, nici
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
bărbați se uită la emisiunea ei, în afara situației în care se află acolo nevestele lor, care urmează să le aducă ceva capital electoral prin prestație, căci la noi și telespectatoarele au drept de vot). Iar pe femei trucarea situației lor reale nu le ajută cu nimic. Din nefericire, la acest tip de emisiuni pentru femei nu există, încă, o alternativă, iar visele, fie și de carton lipit prost pe la colțuri, au întotdeauna piață. Poate, la anu'...
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
Scrisul, un pătrat de întunecime, părea țesătura unui păianjen nebun". Dar pentru Andrei Codrescu, biografia autorului este biografia cărților sale. Amănuntele realității își pierd relevanța. Multe dintre personaje, mai ales dintre acelea care populează spațiul românesc - unele păstrate cu numele real (Ion Vidrighin), altele protejate de camuflajul anagramărilor (Lad An, Nister, Stoica, Anrad, Itt etc.) - își pierd "materialitatea" plicticoasă pe care le-ar fi dat-o evocarea memorialistică. Raportarea lui Andrei Codrescu la real se face prin paradoxul negării pus în
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]
-
politic), începută de Leon Volovici în prefață și de mai mulți comentatori, mi s-a părut extrem de deficitară, acum la o lectură continuă a "receptării". Împărțirea respectivă justifică recunoașterea unei "gradări" a realității: nivelul politic are un grad mare de "real", de "adevăr", cel de creație mai puțin. Și în felul acesta, criticii literari analizează într-un fel părțile "neimplicate politic", în alt fel schimbarea adusă de război. Discursul lor suferă de o schizoidie care nu există la Sebastian. Schizoidia este
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
Dar nu, departe de a fi resemnat, senin, olimpian, dorești, dorești încă atîtea, numai că între dorinți și posibilități pare a se căsca un abis. Prizonier și complice al unui trecut dilatat, hipertrofiat, te lași devorat de primejdiile, imaginare sau reale, ale prezentului și viitorului, transformate și ele, neîncetat, în timp trecut... Neliniștea îți dă la început tîrcoale sfioase, cuminți, incerte, o ignori, încerci să o dai afară ca pe o insectă sîcîitoare, nici nu știi cînd izbutește să ți se
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
unele cuvinte pline; în plus, are o surprinzător de clară marcă stilistică: fiind o limbă populară, identificabilă ca atare prin cuprinderea în forme de versificație și specii poetice tipice (strigături, orații), prin fonetisme și chiar prin asemănările cu cuvinte populare reale ("S-a crupit țelea-n bizarcă"; "Scorțopește-te un pic" etc.). Formula descîntecului a produs la Geo Bogza cuvinte nefamiliare ("rota dria vau/ simo selmo valen"), iar la G. Magheru succesiuni de termeni neologici reali, analogici sau derivați ("Esburi/ Fantasmagorii/ Hipnezie/ Carambolante
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
și chiar prin asemănările cu cuvinte populare reale ("S-a crupit țelea-n bizarcă"; "Scorțopește-te un pic" etc.). Formula descîntecului a produs la Geo Bogza cuvinte nefamiliare ("rota dria vau/ simo selmo valen"), iar la G. Magheru succesiuni de termeni neologici reali, analogici sau derivați ("Esburi/ Fantasmagorii/ Hipnezie/ Carambolante/ Hecatombante"). Formulele din jocurile de copii au fost folosite de Emil Botta - la care strigătul "Pumnareta, Pumna, Pi" se transformă în formula-dezastru "Rapița, Papița, Not" -, sau de Ion Gheorghe în Zoosophia ("oprica/ poprica
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
plină de pericole - menită să-i decanteze tînărului cineast rus Serghei Bodrov jr. propriile trăiri într-o Rusie în degringoladă. Un impact puternic la public are în schimb Bully al iconoclastului cineast american Larry Clark care, plecînd de la un caz real, îngheață sufletele detaliind deviațiile comportamentale ale unui adolescent omorît de prietenii săi ce comit deliberat asasinatul în grup ca pe un act de justiție. În această defel aleatorie trecere în revistă urmează la rînd Hundstage/Dog Days - radiografia unei psihoze
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
mingea de fotbal și fugeau să vadă desene animate cu "Mihaela", "Steaua" cîștiga Cupa campionilor (deși era, evident, o echipă "politizată", bucuria a fost cît se poate de normală) și cîte altele. Foarte derutantă este amestecarea textelor proletcultiste cu o reală cultură populară. "Toate pînzele sus" este cu totul altceva decît poemele cu mineri ale lui Deșliu. Autorii știu treaba asta, dar uniformizează printr-un discurs omogen "materii" extrem de diferite. Pentru prima oară după '89 apare o carte despre comunism care
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
din eros, din adulterul soților, oricum, această abordare se încadrează spiritului postmodern de "gender issues", țesut în bulversanta textură parodică. Ca roman politic, Rușinea seamănă cu Toamna patriarhului, e tot o parabolă a dictaturii, în spațiul Pakistanului-palimsest, în care istoria reală se diluează în mit și narațiune fantastică. Islamabad, orașul din "coasta lui Rawalpindi" e confundat cu "sfânta câmpie Arafat de lângă Mecca Sharif" de către ascetul Maulana Dawood (personaj-întruchipare a irealismului de orice fel, un guru senil și venerat). E un roman
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
corp, deși deseori sunt niște indivizi oribili, orgolioși, inculți, răi, invidioși, cabotini, superficiali. În ciuda acestor constatări, mă simt în mijlocul lor mult mai liber, cu toate că mai trist, mai inutil, mai încărcat de un fel de libertate păguboasă, lipsită de orice răspunderi reale... Totuși, nimeni... decât o actriță... a comparat alexandrinul lui Racine, limpede, curgător, cristalin, cu un râu de munte plin cu păstrăvi... (K. după un spectacol Fedra). Altă actriță de primă mărime, E.P.: mică, grasă, excelentă gospodină, pune murături ca nimeni
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
ideal al platonicienilor alcătuit din idei irealizabile pe pământ, Aristotel îl transformă într-o etică, într-o virtute accesibilă omului, în limitele existenței sale terestre. Ceea ce convenea spiritului iezuit transigent, înclinat să disculpe acțiunile oamenilor, judecându-i la valoarea lor reală, nu ideală. Principiul luat de iezuiți după Machiavelli, scopul scuză mijloacele, combătut de Pascal (platonician), este prefigurat de Aristotel chiar, care spune despre iscusință că este facultatea de a recunoaște și de a folosi mijloacele utile în vederea îndeplinirii unui scop
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
avea vreme și era liber a mai scris Amintiri, care astăzi sînt publicate de Fundația Academia Civică (editor dl Romulus Rusan) și, deși scrise idilic bătrînește, lipsite de flacăra intelectualității autentice, amintirile tîrzii ale lui Ilie Lazăr se citesc cu real interes. Născut în 1895 în Giuleștii Maramureșului, Ilie Lazăr are aproape biografia standard a intelectualului ardelean. Avea în ascendență cîteva familii de preoți și protopopi și era mîndru că, în Maramureș, toți ierarhii politici erau români înnobilați. Și la alegerile
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
numeroase. La început Ardealul era organizat administrativ în Consiliul Dirigent, un fel de guvern de sine stătător. Ilie Lazăr mai păstrează opinia că desființarea Consiliului Dirigent e rezultatul intrigilor lui Goga. În fond era o necesitate politică națională pentru unificarea reală a țării și pentru solidarizarea ei națională. O țară mare ca România postbelică nu putea îngădui două guverne, care ascundea, de fapt, tendința de autonomizare a Ardealului. Partidul Național al Românilor din Ardeal, în frunte cu Maniu și chiar Vaida-Voevod
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
excursie la un muzeu din oraș, vizitându-ne pe noi înșine ca orice turist; să fim atenți cu fondurile publice, spre a beneficia de un confort pentru care plătim. Să dobândim sensul concret, determinat al vieții noastre. Aceștia sunt banii reali. Ei înseamnă întotdeauna atitudini. Nu e nevoie să fii prea perspicace pentru a observa că de fapt acestea sunt cele care ne influențează viața și care, ca exigențe productive, aduc banii - nu invers. Fantasma înavuțirii ar trebui înlocuită, la modul
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
interes pentru artă, fi și numai la nivelul licitațiilor. Ar fi eronat să aruncăm vina pentru toate aceste omisiuni pe incultura noilor înavuțiți: e vorba mai degrabă despre incapacitatea lor de a gândi în afara ideii de profit smuls! Or, bogăția reală constă tocmai în gratuitatea pe care ți-o poți îngădui. A azvârli cu banii într-un cazino este o defulare mai pe înțelesul miliardarului postdecembrist, pentru că a azvârli este opusul lui a smulge și deci, în esență, același lucru. Banii
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
miliardarului postdecembrist, pentru că a azvârli este opusul lui a smulge și deci, în esență, același lucru. Banii azvârliți, aruncați pe apa sâmbetei sunt de preferat celor reutilizați într-un circuit al donațiilor, pentru că miliardarul sărac nu cunoaște nici el foloasele reale ale banului. Plăcerea adevărată pe care și-o poate procura e o povară de care preferă să scape. Spre a reînvăța să trăiască, și spre a câștiga bani reali, românul trebuie să se exerseze în permanență, asimptotic și pe anumite
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]