16,853 matches
-
din Neamț, Monica Lovinescu și-a permis să fumeze pe ceardacul cămăruței din incinta mănăstirii...! Atîta a înțeles infantilul jurnalist din cele cîteva zile în care cei doi mari intelectuali români „recucereau spațiul memoriei”. Și acum: atîta au înțeles acei redactori (alfabetizați? români? întregi la cap) din prezența pe „o listă Nobel” a unui scriitor român, că acesta a beneficiat de fonduri publice pentru traducerea operei în limbi străine. De ce nu am trimis cu acele fonduri niște parlamentari români să prospecteze
„Cazul” Mircea Cărtărescu by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4003_a_5328]
-
mai multe încercări infructuoase, textul cu pricina a ieșit la iveală. Între cotidienele verificate, atenția mi-a fost atrasă de „Războiul” (în ortografia vremii - „Resboiul”): în coloanele numerelor sale din mai și iunie 1889, am descoperit, mai întâi, textele unui redactor, care, semnând de câteva ori C., se arătă a fi (fără dubiu, căci dă și o declarație în acest sens) Ion L. Catina. Gazetar și literat cu convingeri socialiste, colaborator la „Contemporanul” și, mai târziu, la „Munca”, el semnează peste
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
din orașul Roman). și, nu mult după el, se ivește și Eugen I. Vaian (semnând E.I.V. sau Eu.), cu versuri, dar și cu articole inspirate tot de realitățile romașcane. Ca atare, nu putea întârzia nici ivirea celui de-al treilea „redactor” al revistei „Școala nouă” - G. Ibrăileanu. „Articolașul” său se obstina, însă, a nu ieși la lumină, cauza descoperind- o abia după atente verificări: colecția ziarului bucureștean existentă la Biblioteca Centrală Universitară din Iași prezintă numeroase lipsuri. L-am descoperit, însă
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
ziar bucureștean” anunțul relativ la ea („La Roman, o mână de tineri curagioși și hotărâți au scos o revistă...”). Acest anunț a apărut în „Războiul” nr. 4303, din 9 iulie 1889, p. 2; neîndoielnic, formularea și, implicit, aprecierea era chiar a redactorilor revistei (P. Mușoiu, Eugen I. Vaian și G. Ibrăileanu) și se încadra în „autoreclama” destul de obișnuită în epocă. Frecvența colaborărilor lui P. Mușoiu la „Războiul” relevă că el a petrecut mult timp în București chiar în lunile iulie și august
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
decembrie, la rubrica Poșta redacției, „D-lui I. Ch. Galați” i se spunea „să trimită ceea ce scrie”, dar, în 10 decembrie (nr. 4456), același colaborator era anunțat că partea doua a articolului „din diferite împrejurări independente de voința mea [a redactorului] nu se mai publică în Războiul” și, în consecință „să [o] trimită de aici înainte la Brăila, să se publice în România viitoare, acolo șfiindț terenul liber și nețărmurit.” și, pentru aceasta, trebuia „să se adreseze d-lui P. Mușoi
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
de aici înainte la Brăila, să se publice în România viitoare, acolo șfiindț terenul liber și nețărmurit.” și, pentru aceasta, trebuia „să se adreseze d-lui P. Mușoi”. Cel ce dădea aceste deslușiri era, desigur, Ion Catina, rămas în continuare redactor al „Războiului”. Tot lui îi aparținea și o altă comunicare făcută aceluiași colaborator (I. Ch. sau I. Kil. Galați), în 20 decembrie 1889, colaborator căruia, de altfel, i se mai publică, apoi, în „Războiul”, alte articole: Harababuri gălățene (nr. 4546
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
Cioculescu, Vladimir Streinu, Perpessicius, Camil Petrescu, Petru Comarnescu. Așadar, o elită a literelor noastre... Neșansa l-a urmărit pe fostul „lup de mare” și mai tîrziu, cînd, în anii ’60, i-a oferit manuscrisul în cauză tînărului M. N. Rusu, redactor pe atunci la Luceafărul și comentator al „premiilor literare românești” de odinioară, în Cronica ieșeană. „Dezghețul” politic era limitat... Recitind azi textele mai mult decît sexagenare, constat caracterul lor sever, cu ascuțișuri și colțuri, consonant cu înfățișarea autorului, rememorîndune oarecum
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
care și-a adjudecat Premiul pentru Proza a fost Liliana Corobca pentru povestea despre țara copiilor maturi, victime resemnate pe timp de pace. Juriul format din Radu Croitoru, jurnalist, managerul postului Radio România Cultural, jurnalistul Anamaria Spătaru, regizorul Attila Vizauer, redactor-șef al Teatrului Național Radiofonic, publicistul și scriitorul Dorin Liviu Bitfoi, redactor-șef Radio România Cultural și muzicologul Oltea Șerban-Parau, director al Centrului Cultural Media Radio România, au decis că Liliana Corobca să primească Premiul pentru Proza pe anul 2013
Un confesor al ființelor neajutorate, premiat de Radio România Cultural by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/40215_a_41540]
-
povestea despre țara copiilor maturi, victime resemnate pe timp de pace. Juriul format din Radu Croitoru, jurnalist, managerul postului Radio România Cultural, jurnalistul Anamaria Spătaru, regizorul Attila Vizauer, redactor-șef al Teatrului Național Radiofonic, publicistul și scriitorul Dorin Liviu Bitfoi, redactor-șef Radio România Cultural și muzicologul Oltea Șerban-Parau, director al Centrului Cultural Media Radio România, au decis că Liliana Corobca să primească Premiul pentru Proza pe anul 2013, pentru românul Kinderland, apărut la Editură Cartea Românească. Volumul, disponibil și în
Un confesor al ființelor neajutorate, premiat de Radio România Cultural by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/40215_a_41540]
-
dintre acestea se întemeia formația literară a lui García Márquez însuși. Despărțindu-se de grupul de la revista Sur, editura cu același nume și-a continuat drumul sub conducerea catalanului Antonio López Llausás, iar în 1958 i s-a alăturat ca redactor Francisco Porrúa, fondatorul Editurii Minotauro, care a ajuns apoi directorul său literar. Acesta a fost unul din momentele cele mai relevante în traiectoria Editurii Sudamericana, căci Paco sau „redactorul necunoscut”, cum i se spunea în editură, era un cititor nesățios
Dasso Saldívar Gabriel García Márquez. Călătorie spre obârșie by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3060_a_4385]
-
Antonio López Llausás, iar în 1958 i s-a alăturat ca redactor Francisco Porrúa, fondatorul Editurii Minotauro, care a ajuns apoi directorul său literar. Acesta a fost unul din momentele cele mai relevante în traiectoria Editurii Sudamericana, căci Paco sau „redactorul necunoscut”, cum i se spunea în editură, era un cititor nesățios, cu un ochi clinic singular, și un promotor entuziast al noilor scriitori argentinieni și latinoamericani, care a pariat de la bun început pe scriitori ca Juan Carlos Onetti, Julio Cortázar
Dasso Saldívar Gabriel García Márquez. Călătorie spre obârșie by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3060_a_4385]
-
literare. Remarcabilă, sub multiple aspecte, este și perioada 1911-1912, când Romulus Cioflec face parte din redacția ziarului Românul, publicație arhicunoscută condusă de Vasile Lucaciu, Al. Vaida-Voievod și Vasile Goldiș, unde colaborează cu note de călătorie, însemnări și cronici teatrale. În calitate de redactor întreține un interesant dialog epistolar cu unii dintre confrații săi, pe care îi invită să colaboreze la ziarul Românul, în pagina supraintitulată Litere. Arte. Științe. Revelatoare sunt epistolele expediate lui A.C. Cuza, Ion Ciocârlan, Petre Locusteanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
5 decembrie 1911 Str[ada] Zrinyi, nr. 1a Mult stimate domnule Cuza2, De-a dreptul, îmi iau voie să vă rog să binevoiți a ne trimite ceva pentru numărul de Crăciun al Românului 3. Și o fac nu numai în calitate de redactor răspunzător, ori redactor-prim al ziarului, ci, cu tot îndemnul sufletului meu, și în calitatea pe care mi-ați putut-o recunoaște înaintea acesteia. Fiindcă presupun că vă mai aduceți aminte de mine. Fără îndoială în lupta care se dă, de
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
acesta a făcut recenzie versurilor lui Rotică 4, înstrăinând, fără îndoială, atâția bucovineni de ziarul acesta. Pentru asta am protestat din București către dșomnuțl Goldiș 5, care, fiind mult absorbit de alte ocupații, era sistematic tras pe sfoară de primul redactor. Acum am cerut adresa d[omnu]lui Rotică, spre a-i cere scuze pentru nedreptatea ce i s-a făcut. Apoi, trecând la altă ordine de idei, înainte de a pleca din București, sunt acum două săptămâni, și chiar după asta
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
o pată, este un nemernic dacă tace. Aceasta este, cred prima și cea din urmă socoteală serioasă cu d[omnul] Soricu*, pe care cititorii noștri sunt deprinși să-l cunoască numai târât de guler prin coloanele ziarului nostru. R. Cioflec redactor la „Românul” Această intervenție polemică a fost generată de invectivele poetului și publicistului I.U. Soricu (1882-1957). 2. Alexandru C. Cuza (1857-1947), profesor universitar, poet, jurnalist, editor al operei lui Mihai Eminescu și om politic. 3. Nu a trimis colaborarea
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
dosarul lui Gabriel Liiceanu, are parte de un tratament cordial, la atitudinea clementă a autorului contribuind și răsucirile imprevizibile ale biografiei. Ironia sorții a vrut ca informatorul care îl turnase pe Gabriel Liiceanu mai bine de trei decenii să ajungă redactorul-șef al Editurii Politice, instituție care, după 1989, avea să devină Editura Humanitas, al cărei director va fi tocmai omul pe care Chețan îl încondeiase 30 de ani în note informative. Sicofantul și victima se întîlneau din nou, dar acum
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
pe cale legală. Am dat în judecată revista Kamikaze. Am câștigat procesul și trebuie să îmi plătească o anumită sumă. Din punctul meu de vedere trebuie să plătească mult mai mult pentru ca un astfel de gest să nu se mai repete. Redactorul-șef al acestei publicații, Cătălin Prisăcariu, este realizator la B1 TV. Mie nu îmi vine să povestesc ce mi s-a întâmplat. Nu am făcut o depresie din acest lucru și nici nu am dat prea multă importanță unei astfel
Oana Stancu, sub teroare. A fost amenințată cu violul by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41579_a_42904]
-
a (fostului nostru, până deunăzi) colaborator, aflat pe listele unui partid pe care nu-l numim ca să nu fim suspectați că-i facem reclamă. Dl Ștefănescu era cel mai în măsură să știe, după două decenii în care a fost redactor și redactor-șef al României literare, iar mai de curând colaborator cu rubrică fixă, că revista nu face politică. Citind articolul în Dilema veche, o publicație pe care o prețuim, dovadă repetata ei recenzare la , din păcate, fără reciprocitate, ne-
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4157_a_5482]
-
nostru, până deunăzi) colaborator, aflat pe listele unui partid pe care nu-l numim ca să nu fim suspectați că-i facem reclamă. Dl Ștefănescu era cel mai în măsură să știe, după două decenii în care a fost redactor și redactor-șef al României literare, iar mai de curând colaborator cu rubrică fixă, că revista nu face politică. Citind articolul în Dilema veche, o publicație pe care o prețuim, dovadă repetata ei recenzare la , din păcate, fără reciprocitate, ne-am pus
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4157_a_5482]
-
lui Romulus Vulpescu, fără opera lui Anastasie Firimiță, Victor Dragu și Ion Tarbac sau fără colindele lui Theodor Bogdan? Și, dacă pe aceste segmente de reprezentare, exhaustivitatea lucrează, de ce n-am afla că Iosif Zoltan sau Florica Silvia Manoliu sunt redactori în presa locală (atât!), ori de ce n-am cunoaște data de naștere a Elenei P. Oprișoiu de la gazeta „Electroputere” (constructorul de locomotive) sau a Vasilicăi Gradea din Tulcea? Este incredibil cu câtă ușurință se amestecă în acest ghiveci mănăstiresc, pretențios
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
pagina întîi punînd coperta unei cărți românești recent apărute care i-a plăcut vreunui ziarist din redacție. La fel, am avut surpriza neagră de a citi, în Cotidianul, insultele și amenințările unui membru al Uniunii Scriitorilor, dl Mircea Arman, proaspăt redactor-șef la Tribuna, la adresa tuturor scriitorilor, pentru el toți fiind, de la vlădică pînă la opincă, «țuțeri», «ipochimeni» și altele asemenea.” Nominalizări Din numărul 406 (7-13 martie) al OBSERVATORULUI CULTURAL aflăm autorii nominalizați la Premiile acestei reviste pe anul 2012, care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3849_a_5174]
-
Viitorul începe luni sau, la poezie, Nicolae Prelipceanu, Liviu Ioan Stoiciu și Aurel Pantea, cu cărțile lor din anul 2012. Dar, ca întreg, selecția este convingă toare, vorbind despre seriozitatea celor care au votat (nu mai puțin de 24 de redactori și colaboratori ai publicaț iei). Astfel, ne face plăcere să-i regăsim între cei care concurează pentru premii, la diverse secțiuni, pe Mircea Mihăieș, Livius Ciocârlie, Andrei Pleșu, dar și pe Mihai Iovănel și Marius Chivu. O remarcă: foarte strânsă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3849_a_5174]
-
singura care ne publica din când în când, era un obiect permanent de atacuri învederate, în exclusivitate de pe poziții partinice. Punându-i-se eticheta de „evazionistă” de către criticii dogmatici ai epocii, poezia promovată de mult hulita publicație clujeană și de redactorii ei, avându-l vârf de lance pe A.E. Baconsky, la care se adaugă și bucureșteanul Petre Stoica, și el un cal de bătaie pentru apărătorii imperativelor ideologice, fisurează serios peisajul poetic dominat de proletcultism, forțând o deschidere către modernitate
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
care publică în volumul "M.Eliade și corespondenții săi", o epistolă, unde marele savant este anunțat despre o recenzie , datorată lui M.P., nu am dat peste un portret interior al celui care a fost Mircea Popescu. Evocări avem, desigur, de la redactorii, sau colaboratorii "Revistei Scriitorilor Români", de la Teodor Onciulescu, care scrie despre moartea excelentului ei redactor nr. 13/1975, la cei care și-l amintesc, întristați, în revista pariziană "Limite", 1975. Virgil Ierunca,( "Subiect și predicat", sau Ștefan Baciu ("Praful de pe
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
anunțat despre o recenzie , datorată lui M.P., nu am dat peste un portret interior al celui care a fost Mircea Popescu. Evocări avem, desigur, de la redactorii, sau colaboratorii "Revistei Scriitorilor Români", de la Teodor Onciulescu, care scrie despre moartea excelentului ei redactor nr. 13/1975, la cei care și-l amintesc, întristați, în revista pariziană "Limite", 1975. Virgil Ierunca,( "Subiect și predicat", sau Ștefan Baciu ("Praful de pe tobă") fac aplicate referințe la omul demn, care a fost Mircea Popescu, la valoarea lui
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]