3,034 matches
-
lui Mihail Sadoveanu povestește: ""Acel han, nu departe de locul unde a fost un sat Negoiești, ce se cheamă acum Hanul-Ancuței, iar oamenii care se duc la Târgul Ieșilor ori la Român fac acolo popas mare"". Astăzi, Hanul Ancuței a redevenit locul de popas și odihnă de odinioară, păstrând câte ceva din atmosferă unui trecut care îndeamnă la taclale și zăbava, ca pe vremea comisului Ioniță. Mihail Sadoveanu scria despre han: ""Trebuie să știți dumneavoastră că hanul acela al Ancuței nu era
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
față de componența anterioară, și satul Gura Câlnău, sat ce a fost rearondat în 1931 comunei Focșănei. În 1950, comuna a fost arondată raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) orașului regional Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit comună a județului Buzău. Tot atunci, satul Mătești a fost trecut la comuna Săpoca; dintre satele comunei, Potocenii de Jos și Potocenii de Sus au fost unite și au format satul Potoceni, iar Cârlovoaia a fost desființat și inclus în
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
populației au marcat primii ani de după război. Reconstrucția politică s-a aflat în sarcina Aliaților. Aliații au împărțit teritoriul și capitală în patru zone de ocupație. Au creat un Consiliu de Control al Aliaților și au demilitarizat tara. Austria a redevenit o republica separată, fiindu-i acordată suveranitatea după 10 ani. Saarland a intrat sub control francez, zona de la est de râurile Oder și Neisse a fost transferată Poloniei care a intrat sub control sovietic. Populația germană din regiunea sudetă, anexată
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
prelucrarea grosiera a lemnului se află într-un puternic declin obligând locuitorii să caute surse alternative de realizare a veniturilor , iar culegerea afinelor ca urmare a prețului acceptabil la achiziție {în 2015 prețul a fost de circa 2 euro/kg} redevine o activitate de interes local ce poate atrage un numar însemnat de turiști străini { în special în iulie și august }, interesați de calitățile extrem de variate , nutritive și medicale , ale afinelor. În legătură cu plantarea pădurilor și aceasta reprezenta o sursă importantă de
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
Carlo Carcano. Tot în această perioadă au activat la club jucători ca: Raimundo Orsi, Luigi Bertolini, Giovanni Ferrari și Luis Monti. După aceasta Juventus a avut un nou stadion, "Stadio Comunale", deși din 1935 până în 1940 nu au reușit să redevină echipa dominantă din Italia, necâștigând niciun campionat în această perioadă. În 1958, Juve a devenit primul club din Italia care a câștigat 10 titluri și a început să poarte o stea pe emblemă. În acelasi sezon Omar Sivori a devenit
Juventus Torino () [Corola-website/Science/300281_a_301610]
-
erariul a ținut satul în proprietatea sa, iar sub Carol al VI-lea a fost donat, cu tot ținutul, Principelui de Modena (11 decembrie 1732). În urma unor conflicte cu Maria Tereza (1740-1780), Ducele de Modena a renunțat la domeniu, acesta redevenind posesiune erarială. Sub Francisc I (1780-1790), domeniul a fost împărțit și donat mai multor demnitari, Maderatul intrând în posesia baronului Dietrich, de la care a fost moștenit de ginerele acestuia, prințul Syulkowszky. Sub Maria Tereza, satul a fost strămutat pe locul
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
1551-1596 - Tothvaradja - 1552 - ocupat de turci - după 1552 - perioadă tulbure - numeroase schimbări de situație și de direcții de influență, între taberele habsburgică, maghiară, otomană - 1590 - solda garnizoanei otomane - 1594 - sub Sigismund de Bathory cetatea este reocupată de creștini - 1594 toamna - redevine otomană (garnizoana turcă se reinstalează în ea) - 1595 - Tóth Váraggya - 13 august 1595 - cucerită pentru un mai lung interval de timp de ardeleni - 1658 - cetatea și zona sunt reocupate de Imperiul Otoman și integrare sistemului militar și administrativ otoman - cca.
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
a fost achiziționată de către Kraft, care era deja prezența pe piața românească și astfel ar fi acaparat peste 70% din piață. Ca urmare în iulie 2010, Julius Meinl a plătit mai puțin de 20 de milioane de euro pentru a redeveni proprietarul Kandia, compania Kraft fiind obligată de către Comisia Europeană să-și vândă acțiunile în totalitate.. În octombrie 2010, compania a revenit la vechea denumire, devenind "Kandia Dulce".
Kandia () [Corola-website/Science/301544_a_302873]
-
primăvara anului 1989 - anul Revoluției - regimul a desfințat comunele Vima Mică și Coroieni, înfințând o nouă comună cu reședința la Vălenii Lăpușului. Dar după 22 decembrie procesul de reorganizare este abandonat, astfel că, doar după câteva luni, Vima Mică a redevenit comună cu același sate în componență. Și actualmente Peteritea aparține de comună Vima Mică - ungurește Dragavilma, atestata în 1390 sub denumirea de Vydma. Celelalte sate din componența comunei sunt: Vima Mare, Sălniță, Jugăstreni, Dealu Corbului și Aspră. Valer Gabor în
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
locuitori, în aceeași plasă Prahova din județul Prahova. În 1938, comuna s-a regăsit în plasa Câmpina din județul Prahova, după care în 1950 a fost alocată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte a reînființatului județ Prahova, păstrându-și compoziția de-a lungul secolului al XX-lea. În comuna Brebu se află fosta mănăstire Brebu (1640-1650) din satul Brebu Mânăstirei, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, format din biserica „Sfinții Mihail
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
fost arondată plasei Urlați din județul Prahova, iar în 1950 a trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, în comuna Fântânele a fost inclus și teritoriul comunei Vadu Săpat, comuna redevenind parte a reînființatului județ Prahova. Comuna Vadu Săpat a fost reînființată în 2003. Cinci obiective din comuna Fântânele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
a fost temporar desființată și satele sale trecute la comuna Gornet-Cricov. A fost reînființată în 1938, cu aceeași compoziție. În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, iar în 1952 — raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte a județului Prahova, primind și o parte din satele comunei Hârsa. Evoluția demografică a comunei Iordacheanu a fost următoarea : Ocupația lor de baza : agricultura, viticultura, apicultura, pomicultura și creșterea animalelor. Desi DGJPh sustinea că la sfârșitul secolului al XIX
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
În perioada interbelică, comuna a aparținut de plasa Drăgănești, iar după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1950, a fost arondată raionului Urlați din [[regiunea Prahova]] și apoi, în 1952, raionului Mizil din [[regiunea Ploiești]]. În 1968, comuna a redevenit parte a județului Prahova, reînființat. Încheierea celui de-al Doilea Război Mondial a adus pe lângă intrarea României în sfera de influență comunistă și împroprietărirea țăranilor. Un articol din ziarul local "Virtutea" anunța în 1921 că „Marele eveniment al împroprietăririi țăranilor
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
comunele au trecut în subordinea raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul Păcăloaia a fost rebotezat "Sălcioara", iar în 1968 s-a revenit la organizarea pe județe și cele două comune au redevenit parte a județului Prahova. Tot atunci, comuna Mehedința s-a desființat, fiind inclusă în comuna Podenii Noi. Două obiective din comuna Podenii Noi sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
a doua jumătate a secolului XVI, biserica a devenit protestantă, odată cu toate bisericile aflate pe domeniul Drăgoșeștilor. În anul 1957 edificiul a fost resfințit ca biserică catolică cu hramul <nowiki>"Sf. Ladislau"</nowiki>. Pe parcursul secolului al XVII-lea biserica a redevenit calvină însă, după ce localitatea a fost colonizată cu șvabi biserica a trecut cultului romano-catolic. Poarta principală este realizată în stil gotic având în partea superioară o friză arcuită. La începutul secolului XX edificiul a cunoscut noi transformări prin construirea unei
Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/301757_a_303086]
-
perioada celui de-al Doilea Război Mondial și-a reluat activitatea, dar în 1946 a fost din nou criticată de organele partidului comunist și împiedicată să-și publice lucrările. În 1956, după moartea lui Stalin, a fost reabilitată și a redevenit una din persoanele cele mai importante din lumea literată a Uniunii Sovietice. În 1964 i s-a decernat premiul internațional de poezie Aetna-Taormina, iar în 1965 i se decernează titlul de doctor honoris causa de către Universitatea Oxford din Regatul Unit
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
și a altor țărani stabiliți în zonă, care au înființat noul sat Târlele. În perioada interbelică, proprietățile țărănești s-au fărâmițat progresiv, sau au fost puse gaj pentru credite care nu au mai putut fi plătite, astfel că țăranii au redevenit dependenți de marii proprietari de moșii, ale căror pământuri le lucrau. În acea perioadă, analfabetismul reprezenta o problemă, doar 44% din locuitori fiind absolvenți ai școlii primare, iar dintre aceștia doar 0,1% fiind absolvenți de școală medie. În 1925
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
s-au separat de comuna Cernătești, formând de atunci comuna Săpoca. În 1950, comunele Aldeni și Cernătești au fost incluse în raionul Cărpiniștea din regiunea Buzău și apoi (după 1952) în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au redevenit parte a județului Buzău și au fost comasate în comuna Cernătești, unele sate fiind desființate (între altele, satul Podeni inclus în Manasia, satul Ciuciurele în Aldeni, satul Mălăești în Zărneștii de Slănic). Patru obiective din comuna Cernătești sunt incluse în
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
având 2307 locuitori în satele Aluniși, Călugărițele, Colții de Jos, În Poiană, Mățaru, Muscelu, Paltinu și Valea Boului. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte din județul Buzău, în componența actuală, de-a lungul timpului multe din satele sale montane risipite fiind comasate, redefinite sau desființate; în cele din urmă, satul Între Sibicii a constituit nucleul de fuzionare a satului denumit astăzi Colți și
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
având numele de "Chiojdu" și 4450 de locuitori în satele Bâsca, Bogzeni, Cătiașu, Chiojdu, Lera, Plescioara și Poienițele. În 1950, a fost inclusă în raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a redevenit parte din județul Buzău și a căpătat alcătuirea actuală, după ce satul Bogzeni a fost inclus în satul Bâsca Chiojdului. Pe teritoriul comunei Chiojdu se află un monument istoric clasificat drept monument de arhitectură de interes național casa cu blazoane din spatele
Comuna Chiojdu, Buzău () [Corola-website/Science/300807_a_302136]
-
În 1931, satul Unguriu s-a desprins pentru prima oară și a format o comună de sine stătătoare. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Buzău, din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte din județul Buzău, reînființat; tot atunci, comuna Unguriu a fost desființată și din nou inclusă în comuna Măgura. În 2004, satul Unguriu s-a separat împreună cu noul sat Ojasca și a format comuna Unguriu. În comuna Măgura se află
Comuna Măgura, Buzău () [Corola-website/Science/300828_a_302157]
-
raionului Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Separarea dintre comunele Vispești și Năeni a fost temporară, comuna Vispești fiind împărțită între comunele Breaza (satele Văleanca și Vispești) și Năeni înainte de 1968. În 1968, comuna a redevenit parte a județului Buzău, reînființat, iar comune Fințești a fost desființată și inclusă în comuna Năeni. În comuna Năeni se află situl arheologic de interes național din punctul „Zănoaga” aflat la 4 km nord de satul Fințești. El cuprinde două
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
aveau măcar una din lemn. În anul 1893, în urma arondării parohiilor și datorită apariției noii Legi a Clerului de mir, satul Șoldănești, trece ca filie la Parohia Ionășeni, cu excepția anilor 1939 - 1943 când a fost parohie independentă. Din 1993 a redevenit parohie, dar neavând preot a rămas tot filială a Parohiei Ionășeni. Biserica a fost restaurată între 1939 - 1940, în 1950, 1963, 1976, ultima reparație având loc în perioada 1995 - 2002 sub păstorirea preotului Vasile Micu, fiind sfințită în octombrie 2002
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
În 1925, comuna Urleasca era inclusă în plasa Ianca a aceluiași județ și avea în compunere satele Esna, Căldărușa și Urleasca, cu 1767 de locuitori. În 1950, ea a fost inclusă în raionul Brăila din regiunea Galați. În 1968, a redevenit parte a județului Brăila, reînființat, dar a fost imediat desființată și inclusă în comuna Traian.
Urleasca, Brăila () [Corola-website/Science/300995_a_302324]
-
locuitori, în vreme ce Dudescu avea 1100. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Făurei din regiunea Galați. Comuna Dudescu a fost la un moment dat desființată și inclusă în comuna Slujitori-Albotești, denumită Zăvoaia. În 1968, comuna Zăvoaia a redevenit parte a județului Brăila, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Zăvoaia inclus în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local este fântâna cu cumpănă, aflată la sud-vest de biserica din satul Zăvoaia, fântână ridicată în secolul al
Comuna Zăvoaia, Brăila () [Corola-website/Science/300997_a_302326]