3,106 matches
-
să pară multora monoton sau plicticos. Suprafața poemelor e insuficient luminată și trebuie să o privești cu mare atenție: altfel, pierzi nuanțele, surprizele, schimbările, varietatea retrasă în colțuri obscure. Încordarea însăși a ideii e marcată de stilul conversațional, „abstract” și reflexiv până la proză. Misterioasele viziuni despre oraș ar putea fi, dacă roua harului ar arde pe blocuri, și mai impresionante, și mai convingătoare. NICOLAE MANOLESCU În mod paradoxal, teatrul lui Vișniec, deși ține de literatură prin materialul de construcție ce rămâne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
și eșecuri. Dincolo de aceștia, evoluează o orchestră amplă de voci narative anonime. Jocul fictiv-metafictiv, prezent în toată literatura optzecistă, este aici bine strunit, lipsit de stridențe și nu compromite coerența ansamblului. Stabilizat de pe acum, echilibrul dintre funcția fabulatorie și cea reflexivă a ficțiunii se păstrează și în romanele următoare, unde virtuozitatea tehnică pare inepuizabilă. Un element de continuitate este prezența de prim-plan a câte unei figuri feminine, un amestec, în proporții mereu variabile, de Emma Bovary și de Marilyn Monroe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
sale în 1998, sub egida Uniunii Scriitorilor. A debutat editorial cu volumul Ascunsa ninsoare, apărut în 1978. A mai publicat versuri în „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Dunărea literară”. A. este un elegiac modern care consolidează generația șaptezecistă în dimensiunea ei reflexivă. De la primul volum, Ascunsa ninsoare, poetul își dezvăluie hotărât temele și identitatea lirică, pe care le va confirma, cu nesemnificative inconsecvențe, în alte cărți de poezie publicate: Supunerile (1982), Fluturele de diamant (1986), Amintiri din pădurile de miconiu (1991). Motivul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]
-
lan de orez, În furnicarul pestriț al unui bazar, smiorcăiala unui copil ori noroiul unei tranșee, ci În doar sinea lui: În mahmureala propriei memorii și În fantasmele care Îi jalonează țărmurile. În linia desenului și a culorii, molcomă, minuțioasă, reflexivă, care nu-i cu putință decât când inima bate de-acum cu Încetișorul. Când zeii bătrâni și meschini, și consecințele lor, nu-l mai incomodează pe om cu dușmănii și favoruri. Pictură de război. Un concept impresionant pentru oricine, profesionist
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
artiști și îndrăgostiți - o furie de seducție: Nuits Indiennes de Jean Luis Sherer, Panthère de Cartier, Paris de Yves Saint Laurent, Shalimar de Guerlain. Pentru bărbați: Jazz de Y.S. Laurent și Tsar de Van Cleef și Arpels. Scorpion Ambițioase, reflexive și uneori singuratice, nativele din Scorpion preferă miresmele profunde ascunse sub un covor de flori într-un parc strălucitor. Aveți atâta siguranță și mândrie înnăscute, încât gravitați în mod firesc către acele parfumuri care sunt pe măsura voastră, cum ar
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
care jurnalul e studiat din perspectiva ideilor conținute. Jocul timp/persoană e dublat, așadar, de jocul dinamizant și dinamitant al ideii. Nu există jurnale ale unei singure idei - dacă excludem centrarea pe o persoană, pe un subiect deopotrivă narativ și reflexiv. Însă acest element e absorbit În Înseși premisele jurnalului și el nu mai are nici un fel de relevanță pentru analiză. Mihai Zamfir propunea o tipologie extrem de pertinentă a jurnalului intim, exact din perspectiva care ne interesează În acest capitol: jurnal
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dovedit din plin actualitatea și vitalitatea neistovită a filosofiei critice. De ce am ales logopedia? În cartea sfântă scrie: „La început a fost cuvântul și cuvântul era Dumnezeu”. A reuși să impostezi vorbirea copilului înseamnă a-l încredința de existența adevărului reflexiv. Rabindona Tagore susținea că: „Raiul libertății e acolo unde Dumnezeu e treaz”. În logopedie „Dumnezeu e treaz”. Omul, ca ființă înzestrată cu rațiune este subiect de interes pentru toți cercetătorii. Teoriile teologice susțin că „Omul este ființa creată de Dumnezeu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
trebuie să se bazeze pe o metodologie specifică: * demonstrația (analiza fonemelor și grafemelor și analiza elementelor componente); * exercițiul care poate fi fonator, grafic sau motor; * comparația sonoră și grafică. Toate acestea se execută concomitent cu terapeutul în etapa premergătoare, apoi reflexiv (fonetic și grafic) și în cele din urmă independent (fonetic și grafic). Avem în vedere decalajul acestor copii cu 2-3 ani comparativ cu cei auzitori, așa că abia pe la 8-9 ani putem spera la învățarea limbajului oral verbal, cât și la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
apropiați. În cadrul decompensărilor depresive pot apărea manifestări de explozivitate și agresivitate pe fondul unui puseu alcoolic, frecvent de altfel, care pot aduce o decompensare de natură paranoică. Credința, cheia iconomiei mântuirii A crede, înseamnă a fi încredințat de existența adevărului reflexiv. Rabindranat Tagore susține că „raiul libertății e acolo unde Dumnezeu e treaz”. Credința este noțiunea de bază a oricărei religii. Prin ea se exprimă existența unei puteri supranaturale „Ființa supremă”. În doctrina creștină ea exprimă cunoașterea rațională a existenței lui
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
-și manipula propriul comportament...", iar Fingarette (1969:1) identifică "enorma capacitate a omului de a se auto-înșela", ca una din caracteristicile de bază ale ființei umane. Snyder și Higgins (1990:216) se referă la "un public interior", însă acest angajament reflexiv este rareori o discuție pașnică; Raphael Demos (1960:588) vorbește despre "conflictul interior" (cf. Greenwald 1988). Fingarette postulează nu atît un dialog, cît un duet silențios, în care două sau mai multe părți ale personalității evită să comunice între ele
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
despart: hi-at, i-e, a-le-e. I.6. Semnele de ortografie și de punctuație Semnele de ortografie (cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Semnele de ortografie (cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fete/ copii] (cazul nominativ-acuzativ, numărul plural), a [ajuns] (timpul perfect compus, persoana a III-a, singular), voi [veni] (timpul viitor, persoana I, numărul singular), [ar/ să] fi [vrut] (timpul perfect), foarte [frumos] (gradul de comparație superlativ absolut), se [gândea] (diateza reflexivă, persoana a III-a) etc.; * gramaticală de tip raportual cuvântul marcând un anumit raport sintactic, în propoziție sau în frază: [Mama] și [tata au ajuns la timp.] (raportul de coordonare în propoziție), [Scrie] și [citește.] (raportul de coordonare în frază
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la același obiect în contexte diferite sau în care apar însușiri diferite la același obiect sau la obiecte diferite (pozitiv, comparativ de superioritate/ egalitate/ inferioritate, superlativ relativ de superioritate/ inferioritate, superlativ absolut); diateza reflectă raportul subiect acțiune obiect (activ, pasiv, reflexiv); modul presupune raportarea într-o anumită manieră a locutorului la acțiune (indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, supin); timpul presupune indicarea raportului dintre momentul derulării acțiunii exprimate prin verb și momentul realizării actului comunicativ în care este actualizat un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
categorial. În limba română, pronumele sunt diferențiate 100, în general, după: * plusul semantic adus în cazul substituirii unor elemente nominale: pronume personal propriu-zis (eu, tu, noi, dânsul etc.) vs. pronume personal de politețe (dumneata, matale, dumnealui, Măria-Ta) vs. pronume reflexiv (pe sine, se, s-, sieși, sie, își, și+ formele neaccentuate de acuzativ și dativ împrumutate de la pronumele personal propriu-zis) vs. pronume nehotărât (unul, altul, toți, fiecare, oricine, cineva etc.) vs. pronume negativ (nimeni, nimic, nici unul etc.) vs. pronume relativ (care
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
simple (el, voi, unul, care, ce, acesta) și compuse (dumneavoastră, ceea ce, nici unul) vs. pronume perifrastice / locuțiuni pronominale: cine știe cine, cine știe ce; * raportarea sau nu la categoria persoanei: pronumele personale pronumele personal propriu-zis (el, voi); pronumele personal de politețe (dumneaei, Înălțimea Ta); pronumele reflexiv (pe sine, se, își); pronumele de întărire (înșiși, însăți); pronumele posesiv (ai voștri, a sa) vs. pronumele nepersonale: pronumele demonstrativ (aceasta, ceilalți); pronumele nehotărât (toți, cineva); pronumele negativ (nimeni, nici una); pronumele interogativ (care? cine?); pronumele relativ (ce, ceea ce); Dintre cele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acuzativ 101); Părerea alor săi este importantă. (cazul genitiv); Spune-le celorlalți vestea. (cazul dativ); Voi, veniți aici! (cazul vocativ). Prin raportare la criteriul sintactic, se diferențiază pronumele care, contextual, îndeplinesc rol de marcă de tip categorial (se gândește pronumele reflexiv se = marcă pentru diateza reflexivă, persoana a III-a) de cele care îndeplinesc funcție sintactică (Se vede zilnic în oglindă. [pe sine] pronumele reflexiv se îndeplinește funcția sintactică de complement direct), respectiv de cele care îndeplinesc dublu rol102 în propoziție
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
este importantă. (cazul genitiv); Spune-le celorlalți vestea. (cazul dativ); Voi, veniți aici! (cazul vocativ). Prin raportare la criteriul sintactic, se diferențiază pronumele care, contextual, îndeplinesc rol de marcă de tip categorial (se gândește pronumele reflexiv se = marcă pentru diateza reflexivă, persoana a III-a) de cele care îndeplinesc funcție sintactică (Se vede zilnic în oglindă. [pe sine] pronumele reflexiv se îndeplinește funcția sintactică de complement direct), respectiv de cele care îndeplinesc dublu rol102 în propoziție (funcție sintactică) și în frază
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sintactic, se diferențiază pronumele care, contextual, îndeplinesc rol de marcă de tip categorial (se gândește pronumele reflexiv se = marcă pentru diateza reflexivă, persoana a III-a) de cele care îndeplinesc funcție sintactică (Se vede zilnic în oglindă. [pe sine] pronumele reflexiv se îndeplinește funcția sintactică de complement direct), respectiv de cele care îndeplinesc dublu rol102 în propoziție (funcție sintactică) și în frază (marcă de tip raportual): Știe ce face. (pronumele relativ ce = complement direct în propoziție și element de relație, marcă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pleca, a veni, a merge etc.); Clasa semantico-gramaticală a verbului se raportează la categorii gramaticale specifice (diateza, modul și timpul) și la categorii gramaticale comune cu alte clase semantico-gramaticale (persoana și numărul): * diateza: activă (trăiește) vs. pasivă (este apreciat) vs. reflexivă 109 (se cuvine); * modul modurile personale, predicative (indicativ vii, conjunctiv să vii, condițional-optativ aș veni, imperativ vino!110); modurile nepersonale, nepredicative (infinitiv a veni, gerunziu venind, participiu venit, supin de venit); * timpul, asociat modurilor verbale: pentru modul indicativ timpul prezent
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
întărire potrivite, structurile următoare: fetița...; noi, fetele, ...; voi, băieții, ...; mamei...; vouă...; ele...; voi, fetele, ...; tu..., Andrei; nouă... (colegelor); ei... . Formulați enunțuri în care cuvintele mă, te, îmi, ne, v-, ți să aibă valoare de pronume personal propriu-zis, respectiv de pronume reflexiv. Completați, cu articolele posesive-genitivale și cu pronumele relative potrivite, următoarele structuri: cartea... ... capitole; copilul... ... părinți; tablouri ... ... valoare; elevi... ... rude; zi... ... începuturi; elevi ... ... părinți. Precizați felul, cazul și funcția sintactică a pronumelor și a adjectivelor pronominale reperabile în textele de mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fi cuvenit/ să procedezi astfel. * verbe personale: Cine se trezește de dimineață/ departe ajunge. * adverbe predicative: Poate/ că va reuși., Fără îndoială/ că va ajunge la timp. * expresii verbale impersonale: Ar fi fost mai indicat/ să procedezi altfel. * forme impersonale (reflexive, active, pasive) ale unor verbe personale: Se aude/ că vor organiza o petrecere. etc.; Rămâne/ să ne vedem mâine.; Este demonstrat/ că reacția posibilă este una singură. Modalități de realizare subiect simplu: Mama mângâie copilul. subiect multiplu: Mama și tata
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
următoarele tipuri de atribut: atribut interjecțional, atribut adverbial și atribut verbal. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) un atribut pronominal genitival exprimat prin pronume relativ; (b) un atribut pronominal în dativ posesiv; c) un atribut pronominal prepozițional exprimat prin pronume reflexiv. Precizați părțile de vorbire care se constituie în termeni regenți, respectiv în elemente introductive pentru propozițiile subordonate atributive din textele de mai jos: (a) "Suspinele lor o treziră pe Wendy, care se ridică în capul oaselor. Nu intră în panică
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]