2,686 matches
-
noiembrie 1967), a apărut pe fondul accentuării tensiunii generate de încheierea Războiului de Șase Zile (în favoarea Israelului), subliniind caracterul inadmisibil al dobândirii de teritorii prin recursul la război și nevoia găsirii unei soluții de pace general acceptată; în aceeași rezoluție (reiterându-se în esență Rezoluția S/8229) se preciza că îndeplinirea principiilor Cartei necesită, în principal, retragerea forțelor armate israeliene din Teritoriile Ocupate, încetarea tuturor revendicărilor sau stărilor de beligeranta și recunoașterea suveranității, integrității teritoriale și independenței politice a tuturor statelor
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
care OEP era invitată să participe în calitate de observator la toate sesiunile și lucrările Adunării Generale, dar și la alte conferințe și manifestări organizate sub auspiciile ONU. Rezoluția 3236(XXIX)649 adoptată de Adunarea Generală a ONU (la 22 noiembrie 1974) reitera recomandările și concluziile formulate în rezoluțiile adoptate anterior,650 accentuându-se faptul că absența unei soluții mutual acceptate în chestiunea palestiniană pune în pericol pacea și securitatea internațională; în textul rezoluției se reafirmă, de asemenea, dreptul poporului palestinian la autodeterminare
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a încheiat pe 31 august 2015.664 Construirea de așezări israeliene în Teritoriile Palestiniene și arabe ocupate (în 1967), precum și nerespectarea recomandărilor făcute de ONU, a determinat adoptarea de către Consiliul de Securitate a Rezoluției 446665 (la 22 martie 1979), care reitera principiile celei de-a patra Convenții de la Geneva (1949) referitoare la protecția persoanelor civile în timp de război, considerând că trebuie aplicate în mod obligatoriu și în cazul teritoriilor arabe ocupate (inclusiv Ierusalim) și respectate ad-litteram de partea israeliană. La
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Teritoriile Ocupate (inclusiv Locurile Sfinte și Ierusalimul de Est) solicitând încetarea imediată a acestora, precum și reluarea negocierilor în vederea continuării procesului de pace. La 20 octombrie 2000, Adunarea Generală a ONU, în spiritul rezoluției anterioare, a adoptat Rezoluția ES-10/7675 care reitera în esență rezoluțiile 676 fundamentale care n-au putut fi implementate până la acel moment; rezoluția atrăgea atenția asupra încălcării constante a articolelor Convenției de la Geneva și accentua urgentarea acțiunilor privind sprijinirea victimelor civile. Aceleași obiecții se vor regăsi și în
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
marcat cei 60 de ani de când Israelul a preluat o parte din Teritoriile Palestiniene, moment care a declanșat propriu-zis conflictul israeliano-palestinian; în finalul Rezoluției A/63/35,684 Adunarea a salutat inițiativa de pace de la Annapolis (din 27 noiembrie 2007) reiterând responsabilitatea permanentă a ONU față de problema palestiniană până la soluționarea acesteia (ținându-se cont de toate punctele sensibile), iar ca unică soluție coexistența celor două state în conformitate cu Rezoluțiile 242 (1967), 338 (1973), 1397 (2002) și 1515 (2003) și dreptul internațional aplicabil
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
permite valorificarea naturii paritare a parteneriatului cu scopul de a realiza proiecte de integrare economică și teritorială [...] totuși este necesar că valoarea strategică a relațiilor euro-mediteraneene și acquis-ul Procesului de la Barcelona, conjugate, în special, cu implicarea societății civile, să fie reiterate pe baza principiilor pe care Uniunea Europeană le dezvolta deja cu partenerii săi mediteraneeni prin intermediul programelor la scară regională și al orientărilor comune care constituie sursă de inspirație a cooperării bilaterale".730 Miniștrii de externe ai Uniunii pentru Mediterana au decis
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de Acțiune atrage atenția Israelului asupra multiplicării actelor teroriste, recomandându-i totodată implicarea în mod activ în sprijinirea AP în înlăturarea tuturor capabilităților și a infrastructurii teroriste, a tuturor activităților de tip terorist și a violențelor, în general. Deși se reiterează dreptul Israelului la autoapărare, Planul de Acțiune pune accentul pe importantă respectării dreptului internațional, precum și necesitatea menținerii perspectivei asupra unei soluții globale viabile, prin minimalizarea impactului măsurilor de securitate, combaterea terorismului asupra populației civile și prin facilitarea liberei circulații, în
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în spiritul Acordului de la Câmp David I (1979), a adus la masa negocierilor reprezentanții: Israelului, Siriei, Libanului, Organizației 797 pentru Eliberarea Palestinei, Iordaniei, Consiliului pentru Cooperare al Golfului Persic, Organizației Națiunilor Unite și statelor Comunității Europene; pe parcursul conferinței s-a reiterat constant ideea soluției bazate pe principiul pământ pentru pace,798 s-au deschis căi pentru negocieri bilaterale și multilaterale, printre problemele aflate pe agenda de lucru a negocierilor de la Madrid regăsindu-se: cele teritoriale, dreptul de reîntoarcere a evreilor (din
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
negocierile tripartite de la Câmp David, care s-au finalizat prin încheierea unui acord 824 (la 25 iulie 2000) care viza implementarea unui statut permanent asupra Teritoriilor Palestiniene în vederea instaurării unei păci juste și durabile;825 semnatarii acordului Câmp David ÎI, reiterând principiile 826 deja consacrate, au recunoscut rolul deosebit jucat de SUA, considerându-l un partener vital în drumul spre pace. La 27 ianuarie 2001, la Taba, s-au încheiat șase zile de negocieri directe israeliano-palestiniene în prezența președintelui SUA, William
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și multe altele) reies din numeroasele declarații date de-a lungul timpului de liderii europeni din dorința evidență de a influența cursul evenimentelor din Orientul Mijlociu. Așa cum s-a putut remarcă în subcapitolul 3.2,851 toate declarațiile oficiale ale UE reiterează, în esență, cele mai importante rezoluții adoptate de ONU, cu referire la dreptul palestinienilor la repatriere (și implicit recunoașterea tuturor celorlalte drepturi legitime), obligația Israelului de a-și retrage ocupația, de a recunoaște identitatea națională a palestinienilor, precum și oferirea/eliberarea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
În 1997, UE prin intermediul Consiliului (de Miniștri) și-a declarat pentru prima dată în mod oficial sprijinul față de crearea unui stat palestinian, accentuând importantă creării unei entități statale suverane, care ar putea constitui o garanție reală la adresa securității Israelului;858UE reiterează, aș putea spune în mod constant, ideea că "numai un stat palestinian independent, democratic și viabil poate fi un partener de încredere pentru Israel și vecinii săi".859 Parlamentul European (PE), în calitate de autoritate bugetară (însă nu numai în această calitate
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Bruxelles (în decembrie 2009), ca Ierusalimul trebuie să devină "viitoarea capitala a două state" și că statutul final al acestui oraș este necesar să fie reglementat prin negocieri.875 În ceea ce privește problemă refugiaților palestinieni, UE susține importantă găsirii unei soluții echitabile reiterând, în acest sens, Rezoluția 194(III) a Adunării Generale a ONU (din 11 decembrie 1948), potrivit căreia în alineatul 11 se menționa că: "trebuie să se permită refugiaților care doresc să revină la locuințele lor să facă aceasta cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
colonii, luând măsuri concrete împotriva coloniștilor, inclusiv adoptarea unei politici de încetare a contactelor și de respingere a vizelor, excluzând produsele din colonii de pe piața internă a UE și înghețând relațiile UE-Israel în virtutea articolului 2 din Acordul de asociere; rezoluția reiterează decizia UE de lansare a unei inițiative denumite "Parlamentari pentru pace", care să reunească parlamentari europeni, israelieni și palestinieni, pentru a contribui la elaborarea unei agende pentru pace și a completa eforturile diplomatice ale UE".911 Că o concluzie, apreciez
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de implementarea unei soluții corespunzătoare. Declarațiile de presă oferite de Cvartet pe parcursul celor zece ani de la debutul instituțional sintetizează în general puncte de vedere oficiale vizavi de cele mai importante evenimente care afectează situația din Orientul Mijlociu și analizând impactul acestora reiterează de fiecare dată aceleași recomandări care au fost avansate încă din 2002. Din punct de vedere hermeneutic, Cvartetul pentru Orientul Mijlociu promovează am putea spune un discurs rectiliniu, dacă avem în vedere faptul că principiile de bază pe care-și fundamentează
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
soluții mutual acceptate la toate problemele care condiționează un acord final, în termen de 1 an, prin care să se încheie ocupația israeliană și care să creeze premisele necesare creării unui stat987 palestinian independent, democrat, contiguu și viabil. Cvartetul a reiterat și angajarea să ulterioară pentru punerea în aplicare a acordului final, precum și angajamentul asumat (încă din 2002) în instaurarea unei păci juste, durabile și cuprinzătoare în Orientul Mijlociu, care să includă și acordurile de pace israeliano-siriene și israeliano-libaneze. Cvartetul a solicitat
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
oficialii arabi o platformă care să ofere un punct de plecare, o bază pentru toate părțile care doresc să ajungă la un acord negociat; din această perspectivă, inițiativa este flexibilă cunoscut fiind faptul că în numeroase rânduri liderii arabi au reiterat că nu exclud posibilitatea unor modificări minore privind frontierele viitorului stat palestinian dar care să fie mutual acceptate.1001 De fiecare dată când se reiau negocierile israeliano-palestiniene, Cvartetul alături de alți actori importanți ai scenei internaționale încearcă să găsească o noua
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
posibilitatea unor modificări minore privind frontierele viitorului stat palestinian dar care să fie mutual acceptate.1001 De fiecare dată când se reiau negocierile israeliano-palestiniene, Cvartetul alături de alți actori importanți ai scenei internaționale încearcă să găsească o noua formulă de pace reiterând Inițiativa Arabă de Pace, fiind astfel readusa frecvent în fața opiniei publice; în acest sens, există o serie de comentatori care opinează că această inițiativă de pace, împreună cu cele mai importante rezoluții ale ONU, constituie componente esențiale ale Foii de Parcurs
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
dificultăților legate de prezență tot mai mare a așezărilor israeliene în West Bank, la care se adaugă și dublă divizare, pe de-o parte, teritorială și, pe de altă parte, la nivelul conducerii palestiniene; cu toate acestea, Dl. Leș Campbell reiterează punctul de vedere împărtășit de unii analiști care nu consideră a fi viabile nici soluția creării unui stat bi-național, nici cea a unui singur stat uni-național secular democratic. Dl. Ambasador Ahmad Bader Aqel este singurul respondent care pentru această întrebare
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
condițiile în care "este necesar să se progreseze urgent în procesul de pace din Orientul Mijlociu", deoarece nu există o "altă alternativă decât un acord negociat între Israel și palestinieni".1139 Prin vocea Înaltului Reprezentant (indiferent care ar fi acesta), Uniunea Europeană reiterează constant că "va continua să susțină toate eforturile pentru a se obține o pace durabilă" în vederea "creării unui stat palestinian, vecin, în pace și securitate cu statul Israel", Uniunea pledând totodată și pentru "redeschiderea accesului la Fâșia Gază, zona controlată
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
drepte, durabile și globale".1147 Franța, Marea Britanie și Germania (membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU), subliniind caracterul ilegal al colonizării și amenințarea reprezentată de această pentru soluția existenței a două state, au cerut revenirea la negocieri directe israeliano-palestiniene reiterând că obiectivul lor rămâne realizarea unui acord privind statutul final. Acesta este primul veto exercitat de administrația Obama în Consiliul de Securitate, desi Casă Albă a promis îmbunătățirea relațiilor cu lumea arabă mulți analiști considerând că Washingtonul a votat astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de rolul dobândit (începând cu 29 noiembrie 2012) de stat observator nemebru în cadrul ONU și speră să devină cât mai curând membru cu drepturi depline. Deoarece palestinienii au cerut în nenumărate rânduri că UE să recunoască existența statului lor, Uniunea reiterează constant că este pregătită să facă acest lucru "atunci cand va fi potrivit", apreciind că pentru moment problema este cel puțin prematură, fără să ajungă la un acord asupra unor presiuni mai puternice cu scopul scoaterii negocierilor din impas; în acest
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
vizualiza la http://unispal.un.org/unispal.nsf/a06f2943c226015c 85256c4000 5d359c/761c1063530766a7052566a2005b74d1?OpenDocument. Accesat: 10 august 2010. 654 Textul Rezoluției se poate vizualiza la http://unispal.un.org/unispal.nsf/a06f2943c226015c 85256c40005d359c/7e0524b7ead4a9e4852560de004efdc7?OpenDocument. Accesat: 10 august 2010. 655 Se reiterau recomandările cuprinse în Rezoluția 3237(XXIX). 656 Textul Rezoluției se poate vizualiza la http://unispal.un.org/unispal.nsf/a06f2943c226015c 85256c4000 5d359c/2da3d547118bfd25852560dd006bf4bb?OpenDocument. Accesat: 10 august 2010. 657 Textul Rezoluției se poate vizualiza la http://unispal.un.org/unispal
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
la o chestiune pe care sociologia cunoașterii a abordat-o încă din faza inițială a dezvoltării sale, sub "bagheta" lui Karl Mannheim, care a fost ulterior detaliată în contextul "constructivismului" lui Peter Berger și Thomas Luckmann, spre a fi, finalmente, reiterată cu și mai multă vigoare în cadrul studiilor relative la "tehnologia științei", mai întâi de către autori precum David Bloor, în cea de a doua jumătate a secolului trecut și, mai nou, de către teoreticieni contemporani precum Steve Fuller este vorba despre problema
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
societăți democratice, inclusiv posibilitatea consensului relativ la politicile publice între grupurile ideologice aflate în competiție procedurală. Rămâne, de asemenea, o realitate faptul că, la nivel individual, există grade variate de sistematizare a informațiilor dobândite pe parcursul procesului de cunoaștere socială. Fără a reitera ideea dragă marxismului, aceea a determinismului de clasă, trebuie totuși reamintit că procesul cunoașterii însăși, fie că vorbim de aceea socială, fie că vorbim despre cea științifică este unul determinat existențial, aflat, așadar, în relație directă cu acele condiții sociale
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
epistemologic. Sunt interesat, în acest sens, de identificarea unei metodologii proprie analizei ideologice a cunoașterii sociale, pentru a putea evidenția influența pe care sistemul de credințe implicat de ideologie îl are supra acesteia și, implicit, asupra procesului de schimbare socială. Reiterez, de aceea, ideea că, deși nu toată cunoașterea socială este ideologică, elementele ideologice sunt inevitabile în procesul de configurare a acestei cunoașteri, contribuind decisiv la schimbările ce survin în plan societal și fiind, la rându-le, afectate de acestea. Revenind
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]