3,239 matches
-
plecă să-și recupereze pustiul. [e12a] Aș fi dorit să știu [e12b] ce a simțit, oare, în clipa aceea de amețeală, [e12c] cînd trecutul și prezentul s-au suprapus; [e12d] aș fi dorit să știu [e12e] dacă fiul pierdut a renăscut și a murit în clipa aceea de extaz, [e12f] sau dacă a ajuns să-și recunoască [e12g] măcar atîta cît o pot face un prunc sau un cîine [e12f sfîrșit] părinții și casa. (Jorge Luis Borges, Făuritorul, trad. Cristina Hăulică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ternar: 11. Aș fi dorit să știu ce a simțit, oare 21. în clipa aceea de amețeală, cînd 3.1 trecutul 3.2 ȘI prezentul s-au suprapus; 12 aș fi dorit să știu 41. DACĂ fiul pierdut 51. a renăscut 52. ȘI a murit 22. în clipa aceea de extaz 42. SAU DACĂ a ajuns să-și recunoască măcar atîta cît o pot face 61. un prunc 62. SAU un cîine, 71. părinții 72. ȘI CASA Coeziunea ultimei fraze a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
știu" îi răspunde dublul său "aș fi dorit să știu": AȘ FI DORIT SĂ ȘTIU CE a simțit, oare, în clipa aceea de amețeală, cînd trecutul și prezentul s-au suprapus; AȘ FI DORIT SĂ ȘTIU DACĂ fiul pierdut a renăscut și a murit în clipa aceea de extaz, SAU dacă a ajuns să-și recunoască măcar atîta cît o pot face un prunc sau un cîine părinții și casa. Vocea narativă introduce aici o interogație prea puțin conformă cu așteptările
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ascunsese acolo, [e9d] în vremea cînd era COPIL (CHICO). [e10a] Ochii îi străluceau de bucurie [e10b] și părinții izbucniră în lacrimi, [e10c] fiindcă își regăsiseră COPILUL 728(HIJO). [...] [e12d] aș fi dorit să știu [e12e] dacă FIUL (HIJO) pierdut a renăscut și a murit în clipa aceea de extaz [...]. În ciuda acestui fapt, Caillos traduce hijo din [10c] cu enfant. Neglijența traducătorului confundă lexemul trimis în trecut în [e9d] ["în vremea cînd era copil (chico)"] cu cuvîntul ales de Borges pentru a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
între timp, cum spune sfîntul Augustin, sufletul meu arde, căci doresc să știu. Personajul "captivului" se aseamănă cu sfîntul Pavel. Acolo unde sfîntul are conștiința problemei timpului, naratorul-Borges se întreabă dacă "indianul cu ochi albaștri" a avut aceeași conștiință că renaște și moare în clipa în care a devenit "fiul pierdut". Intensitatea repetiției, în P12, a lui "aș fi dorit să știu" se lămurește atunci cînd Borges spune că "problema timpului este problema noastră" și atunci cînd precizează că întrebarea asupra
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acest moment al căderii Zidului, descris în pagini care se citesc cu emoție, dar și cu conștientizarea că esența geopoliticii constă în identificarea focarelor de conflict. Din acest punct de vedere, măreția și drama Germaniei o țară înfrântă, care a renăscut miraculos îndreptățesc aforismul lui Cioran că nici o națiune nu există cu adevărat în istorie dacă nu încearcă "să se substituie umanității". În această apreciere sunt sintetizate atât agresiunea Germaniei împotriva Europei, cât și felul în care ea a știut să
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
societatea civilă, ecologiștii, care nu acceptă proiectele de schimbare a cursului fluviilor siberiene. Dar dacă Moscova admite așa ceva, destrămarea Federației Ruse este inevitabilă! Când Rossnefti a vrut să facă o conductă petrolieră pe lângă Baikal, au început protestele. Jos mâinile! A renăscut mișcarea pentru independența Republicii Baikal! Eu nu exclud ca stăpânii adevărați ai acestor resurse - siberienii - să ridice problema ruperii de Rusia. „De ce noi siberienii, care avem gaze și petrol, trăim atât de prost?”. Presa rusă arată că petrodolarii se depun
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
social-economică, securitatea geopolitică și strategică erau altele. Mulți români mai rămân încorsetați de mitul comunismului autohton, care li se pare mai bun decât comunismul sovietic sau decât cel maghiar. Unii cetățeni ai Republicii Moldova au tot sperat că Imperiul sovietic va renaște. Dar România și Republica Moldova nu mai sunt cele din 1990, cu mentalitatea de-atunci. România nu mai poate fi amenințată acum, ca în 1989. Calitatea resurselor umane este net superioară, față de ceea ce aveam în anul 1990. Percepția actuală a tinerilor
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Ce-i cu noi? - Avem prețioasa libertate de mișcare și dreptul de a alege. Nu suntem nici sclavi, nici șerbi... Evreii au fost mii de ani ”evrei de pretutindeni” rămânând evrei în esență. Și, când le-a venit timpul, au renăscut statul Israel din propria cenușă. De ce noi am fi mai răi? Românilor basarabenii le vine acum rândul în istorie să salveze românismul, dacismul, fiindcă nu este normal să gândim ca alde Boia sau Mălăele. Polonezii au fost și sunt măreți
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
un fel de substitut al prietenilor. Halbwachs merge pînă la capătul acestui gînd și propune un simbol al speranței: dacă mîine alți oameni s-ar integra acestui sens împărțit pe care-l păstrează în memorie, ar fi ca și cum grupul ar renaște. Itinerarul este deci clar: eternitatea timpului social a făcut posibilă actualizarea lui într-un grup (cel al cuplului Halbwachs sau al amicilor săi politici). Dacă totalitatea acestor moduri de a simți și a evalua, adică memoria culturală, subzistă, în viitor
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ca să adopt punctul lor... 136 (V133) din grupul mai larg al colegilor noștri 137 (V134) După ce pasiunea lor s-a stins, iar ei s-au despărțit și s-au uitat, reîntîlnirea de mai tîrziu nu este suficientă pentru ca pasiunea să renască 138 (V135) într-un grup. O apropiere fragilă într-o asociere de durată 139 (V136) Cei care sapă fundațiile au un mai accentuat sentiment de libertate, de noutate, de pitoresc, asemeni pionierilor care de-frișează o pădure 140 (V137) ca un
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Ei și-au adus contribuția la înflorirea noilor culturi romane postimperiale determinînd în final formarea "limbilor vulgare ". Înlăturînd puțin cîte puțin latura "universală", acestea au dat primul contur al micilor regate. În felul acesta, dacă Vestul european a putut să renască începînd cu secolul al XI-lea, aceasta se datorează micilor nuclee de putere, răzlețe, dar pline de vigoare tinerească, capabile să-și delimiteze un spațiu geografic, politic și uman pe care l-au omogenizat puțin cîte puțin. În schimb, monolitul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
dacă oasele lungi și craniile reprezintă ofrande aduse unei Ființe Supreme sau unui Stăpâ al Animalelor sau, dimpotrivă, dacă ele sunt conservate în speranța că vor fi reacoperite c carne. Chiar această ultimă credință este susceptibilă de interpretări diverse: animalul "renaște grație Stăpânului Animalelor, sau "sufletului" care sălășluiește în oase, sau, în fine, grad faptului că vânătorul i-a asigurat un "mormânt" (pentru a evita ca oasele să fie devorate d către câini). Întotdeauna trebuie să ținem cont de multiplicitatea interpretărilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de sânge 17, au fost interpretate în același sens. Dar scene similare sunt susceptibile de interpretări diverse. Importanța unei idei religioase arhaice este confirmată, de asemenea, de capacitatea sa de a "supraviețui" în epocile ulterioare. Astfel, credința că animalul poate renaște pornind de la oasele sale se întâlnește într-un număr considerabil de culturi 18. Acesta e motivul pentru care era interzis să se spargă oasele animalelor care urmau să fie consumate. E vorba de o idee proprie civilizațiilor de vânători și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pp. 256 sq. (Osiris în sămânță și în Nil.) 38 Dintr-un anumit punct de vedere se poate vorbi despre concurența între un/eu mort, Osiris, și un zeu muribund, Ra; căci Soarele, de asemenea, "murea" în fiecare seară, dar renăștea în zorii zilei următoare. 39 Texte des Sarcophages, 330; traducere de Rundle Clark, op. Cit., p. 142. 4" H. Frankfort, Ancient egyptian religion, pp. 96, 101. Să amintim că, atunci când mortul este așezat în sicriul său, era așezat în brațele Mamei
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
imn se deschide cu această strofă: "îl cânt pe Agni, capelanul, Zeul sacrificiului, preotul, închinătorul ofrandelor, care ne umple de daruri" (citat după traducerea lui Jean Varenne). El este veșnic tânăr ("Zeul care nu îmbătrânește", RV, I, 52,2) pentru că renaște cu fiecare foc nou. Ca "stăpân al casei" (grihaspati), Agni alungă beznele, îndepărtează diavolii, apără de boli și de vrăji. De aceea 34 Indra îl întâlnește pe Vrtra "nedivizat, netrezit, dormind, adâncit în somn, întins" (RV, IV, 19, 3). 35
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
preceptorul îl transformă pe băiat într-un embrion și îl păstrează trei nopți în pântecul său. Satapatha Brahmana (XI, 5,4,12-13) aduce precizările următoare: preceptorul concepe fătul când își pune mâna pe umărul copilului, și, a treia zi, acesta renaște ca brahman. Atharva Veda (XIX, 17) îl numește pe cel ce a trecut prin upanayana de "două ori născut" (dvi-ja) - aici apare pentru prima oară acest termen - și îl consideră menit unei soarte excepționale. A doua naștere este evident de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ori trecerea prin foc - caracterizează inițierile șamanice. Se poate deci recunoaște în "crima Titanilor" un vechi scenariu inițiatic căruia i se uitase semnificația originară j Căci Titanii se comportă ca maeștri de inițiere, adică "omoară" novicele ca să-1 facă să "renască" la un mod superior de existență (în exemplul nostru, s-ar putea spune că ei îi conferă divinitate și imortalitate copilului Dionysos). Dar, într-o religie care proclama supremația absolută a lui Zeus, Titanii nu puteau să joace decât un
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
creați din cenușa lor - și acest mit a jucat un rol considerabil în orfism. Caracterul inițiatic al riturilor dionysiace se lasă ghicit și la Delfi, când femeile celebrau renașterea zeului. Căci vânturătoarea delfică "conținea un Dionysos dezmembrat și gata să renască, un Zagreus", așa cum ne spune Plutarh (De Iside, 35), și acest Dionysos "care renăștea ca Zagreus era în același timp Dionysosul teban, fiul lui Zeus și al lui Semele"26. Diodor din Sicilia pare să se refere la misterele dionysiace
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Caracterul inițiatic al riturilor dionysiace se lasă ghicit și la Delfi, când femeile celebrau renașterea zeului. Căci vânturătoarea delfică "conținea un Dionysos dezmembrat și gata să renască, un Zagreus", așa cum ne spune Plutarh (De Iside, 35), și acest Dionysos "care renăștea ca Zagreus era în același timp Dionysosul teban, fiul lui Zeus și al lui Semele"26. Diodor din Sicilia pare să se refere la misterele dionysiace când scrie că "Orfeu a transmis în ceremoniile Misterelor sfâșierea lui Dionysos" (V, 75
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Dragoste? O, ce amară fericire” etc. „Amor” și „iubire” au, la Bacovia, 12 și, respectiv, 16 ocurențe. Dar peste jumătate din fiecare evocă fie un „amor defunct”, fie o „iubire” devenită „trecut pasional”. „Amorul” de mai multe ori moare decît renaște, iar „iubirea” e de mai multe ori învinsă decît învingătoare. Deși inevitabilă, concluzia că la autorul Scînteilor galbene dragostea e un sentiment epuizat devreme necesită cîteva precizări. Bacovia a iubit și a jinduit mereu la iubire. în toată opera sa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Inclinați spre compromisuri" www.politcom.ru/7.07.2009. 285 Charles D. Ferguson și Philip D. Reed, "Progrese semnificative în problematica nucleară la Summitul SUA-Rusia" http://www.cfr.org/1.09.2009. 286 Douglas J. Feith, Abram N. Shulsky, " De ce renaște Războiul Rece?", The Wall Street Journal, 19 august 2009. 287 Barthelemy Courmont (cercetător în cadrul IRIS), "Arsenal nuclear US/ Totul schimbat, pentru ca de fapt să nu se schimbe nimic", http://www.affaires-strategiques.info/spip.php?article 2953/5.03/ 2010. 288
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
clamând cu tupeu că valorile și principiile în numele cărora ucide sunt ... minunate și că micile greșeli sunt doar inevitabile erori de parcurs, de rezolvat prin autocritică sau, la rigoare, răsplata meritată a dușmanilor de clasă. Văd că acest strigoi roșu renaște cu dezinvoltură și la noi și tare aș avea chef să încep a ciopli niște țăruși (simbolici), numai buni de tratat tahicardia monstrului. Mă mai gândesc. 14 noiembrie 2009 Trăim într-o societate care și-a pierdut reperele. Dacă lumea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
trebuit să spele o casă regală bântuită de trădări și asasinate de păcate și să reconvertească energia publică în forță mântuitoare, salvatoare, a nației, în fața dezastrului cotropirii engleze. Crinul, revalorizat astfel, nu s-a ofilit secerat de înfrângere, ci a renăscut victorios, triumfător până la urmă, rezistând pe blazonul regal încă cinci veacuri. Prețul a fost minor pentru măreția țelului: asasinarea eroinei, executată pe rug de Inchiziție, după o prealabilă înțelegere a beneficiarului (Delfinul, noul rege al Franței, care reprezenta Crinul renăscut
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
modelatoare pentru cariera mea ulterioară. Asasinarea lui Ceaușescu m-a prins alături de vechi dialoghiști din diverse generații, reuniți sub coordonarea eficientă, amicală și subtilă a lui Andrei Corbea (mentorul meu, alături de Ștefan Afloroaie, într-ale jurnalismului cultural), în tipografia unde renăștea un Dialog fabulos pe care oamenii ni-l smulgeau din brațe la ieșirea din sediul din Sf. Lazăr (combinat poligrafic distrus iresponsabil și vândut bucată cu bucată în anii '90). Deși am crezut în misiunea de ecarisaj moral a jurnalistului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]