3,455 matches
-
considerată de către public, ca și de posedații înșiși, drept "nebunie" (mania). Herodot se mulțumea să reproducă o istorie care i se povestise la Olbia. Demostene, într-un pasaj celebru (Despre coroană, 259), încercând să-și ridiculizeze adversarul, pe Eschine, ne revelă, în fond, anumite rituri din micile tyasii (numite Bacchein) pe care le celebrau, la Atena, 14 Tiresias îl apără totuși pe zeu: "Dionysos nu le obligă pe femei să fie caste. Castitatea depinde de caracter, și aceea care este prin
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mai ales, cultul lui Dionysos-copil19, cu rituri celebrând "trezirea" sa - lăsând deoparte tema mitico-rituală a lui Dionysos-Zagreus, asupra căruia vom insista îndată - indică voința și speranța unei înnoiri spirituale. Copilul divin este, pretutindeni în lume, încărcat de un simbolism inițiatic revelând 17 Conform gloselor antice, termenul saboi (sau sabaioi) era echivalentul, în limba frigiană, al grecescului bacckhos; cf. Jeanmaire, Dionysos, pp. 95-97. 18 Amintim că, în timpul sărbătorii Anthesteriilor, anumite rituri erau săvârșite, în cel mai strict secret, numai de femei. 19
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
transformărilor sale. El este mereu în mișcare; pătrunde pretutindeni, în toate țările, la toate popoarele, în toate mediile religioase, gata să se asocieze cu divinități diverse, chiar antagonice (de exemplu, Demeter, Apollon). El este, cu siguranță, singurul zeu grec care, revelându-se sub aspecte diferite, uimește și atrage atât pe țărani cât și elitele intelectuale, pe politicieni și pe contemplativi, pe orgiastici și pe asceți. Beția, erotismul, fertilitatea universală, dar și experiențele de neuitat provocate prin venirea periodică a morților, sau
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
încifrează în jocurile verbale. A învălui lumina" este o replică dată parabolei biblice conform căreia lumina nu a fost creată ca să fie ținută sub obroc. Comparația biblică subliniază absurdul unei situații, evidențiind tocmai ideea că divinitatea, cunoașterea trebuie să fie revelată. În consecință, "a învălui lumina" înseamnă a refuza sensurile consacrate, a încerca să descoperi ceea ce, tradițional, e inaccesibil pentru că poartă pecetea absurdității. Demersul este unul iconoclast. Contrastele sunt cele care pun în evidență tragismul reflectat de lirica acestui poet. Lumea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
vorbele, scepticismul său pare aci „fără nici un sens” și, aș adăuga, fără tact. Totuși cu aceleași argumente se poate afirma și contrariul. Nu-i exclus, de pildă, ca tocmai efervescența și situarea în miezul unor probleme redacționale să-i fi revelat aspectele pe care le comentează. Cine nu s-a descumpănit barem o dată în momentele de elan? E drept, chestiunile abordate - „proprietatea literară”, „originalitatea” - nu figurau la ordinea zilei (fuseseră dezbătute intens la mijlocul deceniului precedent), dar, conexate cu cele privitoare la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
oricum merita o astfel de laudă): ,,E un om rar, un idealist incorigibil’’.4 ) Critica ,,pro amiciția’’, colegială, integral pozitivă, bucuroasă are dezavantajul de a părea și de a fi asimilată, uneori, cu reclama. Are însă și avantajul de a revela aspecte și semnificații pe care numai o afinitate puternică și o experiență similară le pot sesiza și atinge. în plus, ea îl ajută și pe istoricul literar să descopere relații (cu efecte benefice asupra scrisului) care, altminteri, i-ar rămîne
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
glumă - mai în serios, o ficțiune necesară celui ce, din cauza nevrozei, a plictiselii, a angoasei etc. nu stă la masa de lucru, dar nici nu face altceva. Din cînd în cînd, gîndul că „cineva departe muncește” și pentru el, îi revelă poziția de privilegiat, pe care, deși n-o refuză, o suportă destul de greu, căci prin firea sa e un tip moral și autocritic, uneori pînă la autodenigrare. într-o expunere despre „triada culturală și stilistică romînească” (prezentată la Bacău, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
autor, în schimb am dat peste o problemă pe care nu mi-o pusesem: de cîte ori și sub ce feluri a fost văzut Bacovia ca fiind „mare”? Un vers din „Plumb de iarnă” (Ning la cinematografe grave drame sociale) revelă faptul că Bacovia cunoștea o parte din realizările celei mai populare arte a secolului XX. Nu e primul și nici cel mai pasionat dintre scriitorii romîni care o frecventează. „Plumb de iarnă” a fost publicată în 1914. Cu doi ani
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
eforturile lui Mečiar de control politic să fie acceptabile în ochii publicului - la fel de mult pe cât populismul său, care accentuează faptul că opoziția este ajutată din afară de elitele internaționale, i-a permis să-și radicalizeze apelurile naționaliste -, dar nu și-a revelat și motivul adevărat. Împreună, naționalismul și populismul au susținut scopurile adevăratei aspirații a lui Mečiar (poate ideologie, poate simplă mentalitate): un autoritarism moderat care respingea orice fel de exercitare a răspunderii liderului de partid, prin intermediul minorității sau a majorității. 9
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
înapoi Defoe își reînscrie materialul în imaginea distanțată a unui trecut moral absolut ce poartă semnul credinței sale puritane, aceea a mântuirii prin penitență). Romanul de ficțiune, într-o repudiere a trecutului său critic, a descoperit prezentul neconcluziv, care se revelase de mult timp narațiunii nonficționale. Prin urmare, ar fi mai corect să conchidem că romanul ficțional modern a împrumutat tehnici de la narațiunile nonficționale și nu invers. În acea vreme, reputația romanului ficțional nu era foarte bună. Acest lucru s-a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de résoudre șes propres conflits" [Milner, ÎI, p.485]. 63 O trăsătură intrinseca mitului este căutarea. Lucian Blaga clasifică mitul (împreună cu viziunile religioase, concepțiile metafizice teoriile științifice, întruchipările în arta) printre "plăsmuirile spirituale prin care ființă umană încearcă să-și reveleze sieși misterul existenței" [Ființă istorică, p.243]. Mitul eroului împrumuta întotdeauna aceeași structură, fie că e vorba de ficțiune mitologica, de povestiri biblice, de românul propriu-zis, de românul polițist sau de propagandă politică. Mitul se prezintă că "un exemplu logic
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Divino-umanitatea lui Hristos e realitatea nouă care modifică ontologic existența umană; e atât de nouă, încât apare de neînțeles pentru mulți de-a dreptul o blasfemie din punct de vedere precreștin. Iar divino-umanitatea lui Hristos e poarta prin care se revelează misterul cel mai profund, însăși ființa lui Dumnezeu: Iisus, Care Se adresează Tatălui și invocă Duhul, arată Cine e Dumnezeu Unul în Trei Persoane, Treime. Așadar, în Dumnezeu există ceea ce în cuvinte omenești am putea defini drept forma fundamentală și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Geneza metaforei și sensul culturii”, publicat În 1937, Într-un capitol intitulat „Despre mituri”, unde se face o delimitare Între mit și ipoteza științifică, Lucian Blaga diferențiază ouă mari grupuri de mituri: 1. miturile semnificative; 2. miturile trans-semnificative. Miturile semnificative revelează, cel puțin prin intuiția lor, semnificații care pot avea și un echivalent logic. Miturile transsemnificative Încearcă să releveze ceva fără echivalent logic. Expresia gândirii mitice este exprimată de Lucian Blaga În fraza următoare: „Fapt e că oricât omul modern a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Tatuații Ruxandra CESEREANU În lumea noastră post-postmodernă există o specie ciudată de oameni: tatuații. Nu este vorba de orice fel de tatuați, ci doar de aceia care, considerând că au un animal totemic și că îl vor putea conține și revela doar printr-o vizualizare extremă și obstinată în fața celorlalți (a netatuaților), se tatuează violent, extravagant, pe întreg corpul, chiar și pe față. Există, astfel, omul-tigru, femeia-leopard, omul-șopârlă, omul-lup, omul-șobolan, omul-câine, femeia-șarpe etc. Dar preschimbarea acestor făpturi umane în animalele lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
oamenii efectiv deciziile financiare. Foarte dinamică, noua disciplină a obținut consacrarea în 2002 o dată cu obținerea de către unul din fondatori -Daniel Kahneman-, a premilui Nobel pentru economie. Economia comportamnetală și sora sa mai mică născută acum vreo cinsprezece ani -finanțele comportamentale revelează în permanență diferențele dintre comportamentele economice și financiare ale indivizilor și ce ar trebui să facă dacă ar fi pe deplin raționali. Mai precis, povestea începe la sfârșitul anilor 1960, atunci când Daniel Kahneman și Amos Tversky, psihologi la universitatea Ebraică
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
spunem, 65 de dolari, atunci el va cumpăra automat o acțiune la 51 de dolari, alta la 52 de dolari, etc., și asta până la 65 de dolari inclusiv. Procedura amintită a fost aleasă astfel încât să-i incite pe subiecți să reveleze prețul corect, care corespunde probabilității pe care o asociază cu ocazia unei creșteri a cursului în cea de-a noua perioadă. Invers, dacă subiectul anticipează o scădere a cursului și fixează un preț de 35 de dolari, atunci el va
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
decât media. A fost de asemenea revelată la toate tipurile de profesioniști. Diferite lucrări au arătat că psihologi, chirurgi, infirmiere, ingineri, juriști, negociatori, antreprenori, manageri, bancheri, profesioniști ai pieței sunt supuși excesului de încredere în capacitățile de diagnosticare. Studiile care revelează diversiunea comportamentală în discuție se sprijină în general pe chestionare în care participanții trebuie să dea răspunsuri la întrebări mai mult sau mai puțin simple și să spună care este nivelul de încredere (exprimat în procenteă în răspunsul lor. Există
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
este cel al unei licitații de la Vickrey: studenții dau oferta lor și cele 4 oferte cele mai bune câștigă cele 4 acțiuni la prețul celei de-a cincea oferte. Normal, un asemenea mecanism trebuie să evite mizele oportuniste și să reveleze adevăratele estimări ale prețului acțiunii din partea participanților. Studenții repornesc cu capitalul deținut la sfârșitul unei piețe tras la sorți. Studentul care a estimat cel mai bine prețul final al licitației pentru cele trei perioade ale sesiunii trasă la sorți vede
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
ar fi cel al euristicii «1/n» care constă în a repartiza echitabil banii în cele n produse care le sunt direct propuse; și puțin contează dacă produsele respective sunt foarte similare sau foarte diferite. Euristica 1/n a fost revelată mai întâi pentru alegerile de consum. Cercetătorii în marketing au arătat că indivizii au tendința de a aplica o diversificare naivă când fac față la o alegere simultană și nici o diversificare când au de efectuat o alegere esențială. Descoperirea de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Propunând un raport de reciprocitate între vizualitate și verbalitate, pe baza observației că cuvintele sunt adesea tratate ca pure fenomene vizuale, în timp ce imaginile vizuale pot apărea ca scenarii oferite descifrării, alegoria poate lua înfățișarea unei scrieri compusă din imagini concrete, revelându-și astfel natura sa pictogramaticală. Acest caracter sintetic al alegoriei, care subsumează în practica artistică aproprierea, specificitatea sitului, efemeritatea, acumularea, discursivitatea, hibridizarea și eclectismul, trece dincolo de categoriile stilistice și mediile estetice. Atât critica obiectului, cât și critica originalității au permis
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
hățiș al poveștilor amestecate. Pentru că, datorită efortului de definire al celor doi critici, devine inteligibilă teza potrivit căreia interpreta de muzică tejana Selena Quintanilla Perez moștenește o tradiție muzicală care exprimă "o creație liminală (border creation, în limba engleză) ce revelează un moment istoric particular"37. Dacă, suprapus granițelor legale, se află "un spațiu simbolic [...] unde diferitele sensuri (culturale adăugirea mea) se reunesc prin impoziție, invitație sau accident"38, doar cei care au experiența de viață a acestor sensuri culturale, oamenii
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
care au experiența lor concretă, de fiecare zi. Numai în acești termeni unici, descrierile și interpretările celor care contribuie la realizarea volumului care, cum am aflat, are a șasea ediție în lucru dau seama de experiențele epistemologice ale autorilor și revelează aspecte ale comunicării pentru care nici o altă cale de acces nu este disponibilă. Ea trebuie, deci, inventată, iar scriitura celor doi critici este o astfel de inovație, întrucât îmbină armonios, într-un joc cu/al semnificații/lor textuale, povestea Selenei
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
îl lecturăm, oferind, cu fiecare lectură, viață, adresei de la Coatesville și primind, în schimb, nu-i așa?, posibilitatea experienței (morale) viitoare. Am insistat, de asemenea, asupra relației pe care criticul însuși o creează cu noi, publicul implicat de discursul său, revelând modalitatea subtilă prin care, pas cu pas, Edwin Black se asigură că îl însoțim în analiză, devenind ceea ce ne propune el datorită discursului critico-retoric pe care îl elaborează și a cărui experiență (academică!) nemijlocită o avem, în aceeași măsură în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
discursul său, Forbes Hill consideră că acesta este strâns legat de alegerile lui Nixon în ce privește structura de valori de la care se revendică, împreună cu publicul căruia președintele se adresează. Astfel, portretul lui Nixon, așa cum poate fi inferat pornind de la discursul său, revelează o persoană onestă (care va spune adevărul), înfrânat în ce privește critica administrațiilor anterioare mandatului său și interesat, mai degrabă, în viitorul Americii, decât în orice "câștig politic"267 personal. Avem în față, oglindit în discurs, un om flexibil, dispus să facă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
drept "un tehnician superior"280, în timp ce litera textului ne îndeamnă să prezicem că, într-adevăr, strategiei politice propuse de președinte i se va acorda, grație adresei, efectiv, curs de acțiune. Structura discursivă, apreciază Hill, "ascunde exact ce trebuie ascuns, în timp ce revelează planul preferat, în contextul cel mai favorabil alegerii sale"281. Ceea ce criticismul retoric de factură neo-aristoteliană nu ne spune și nu trebuie să ne spună, după Forbes Hill sunt următoarele. Criticul neo-aristotelian nu evaluează, evident, dacă președintele și-a ales
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]