2,855 matches
-
a soluționa în fond orice conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritățile publice, iar nu numai conflictele de competență născute între acestea". Prin urmare, noțiunea de conflict juridic de natură constituțională "vizează orice situații juridice conflictuale a căror naștere rezidă în mod direct în textul Constituției" (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 901 din 17 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009). 38. Pentru soluționarea cererii ce formează obiectul cauzei
DECIZIE nr. 284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]
-
publice. Din analiza dispozițiilor art. 94 lit. a) și art. 100 alin. (2) din Constituție, rezultă că pentru conferirea unei decorații de către Președintele României este necesar ca prim-ministrul să contrasemneze decretul. Rațiunea contrasemnării decretului Președintelui României de către prim-ministru rezidă tocmai în colaborarea ce trebuie să existe între autoritățile semnatare ale actului. 20. Având în vedere Decizia nr. 88 din 20 ianuarie 2009 , se apreciază că un refuz nemotivat echivalează cu un drept de veto exercitat de către prim-ministru, ce
DECIZIE nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
din 15 aprilie 2008). Prin urmare, potrivit jurisprudenței Curții, conflictele juridice de natură constituțională "nu se limitează numai la conflictele de competență, pozitive sau negative, care ar putea crea blocaje instituționale, ci vizează orice situații juridice conflictuale a căror naștere rezidă în mod direct în textul Constituției" (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 901 din 17 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009, Decizia nr. 1.525 din 24 noiembrie 2010
DECIZIE nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
plății contribuției la fond, în condițiile prezentei legi; ... d) persoanele din statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene care îndeplinesc condițiile de lucrător frontalier și anume desfășoară o activitate salariată sau independentă în România și care rezidă în alt stat membru în care se întoarce de regulă zilnic ori cel puțin o dată pe săptămână și care fac dovada plății contribuției la fond, în condițiile prezentei legi; ... e) pensionarii din sistemul public de pensii care nu mai au
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul săn��tăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262000_a_263329]
-
cauzelor pornește de la ipoteza că ambele categorii de personal între care se realizează comparația de către autorul excepției sunt persoane care dețin calitatea de funcționari publici, ceea ce ar determina calificarea situației acestora ca fiind identică. S-a constatat, însă, că diferența rezidă în aceea că, în cazul primei categorii, vechile structuri își continuă activitatea întrucât se reorganizează ca urmare a fuziunii prin absorbție, pe când în cazul celei de-a doua categorii, în care se găsește și autorul excepției, vechea structură - Garda Financiară
DECIZIE nr. 495 din 23 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263871_a_265200]
-
speță pornește de la ipoteza că ambele categorii de personal între care se realizează comparația de către autorii excepției sunt persoane care dețin calitatea de funcționari publici, ceea ce ar determina calificarea situației acestora ca fiind identică. Curtea a constatat, însă, că diferența rezidă în aceea că, în cazul primei categorii, vechile structuri își continuă activitatea, întrucât se reorganizează ca urmare a fuziunii prin absorbție, pe când în cazul celei de-a doua categorii, vechea structură - Garda Financiară - și-a încetat activitatea, legea prevăzând desființarea
DECIZIE nr. 399 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263699_a_265028]
-
raporturi de drept material fiscal distincte, unul pentru creanța principală și altul pentru cea accesorie. Chiar dacă dreptul de creanță fiscală accesorie se naște în momentul neexecutării la scadență a obligației de plată, așadar, a creanței fiscale principale, temeiul său legal rezidă în legea aplicabilă la momentul constituirii bazei de impunere a creanței fiscale principale, și nu în cea aplicabilă la momentul constituirii bazei de impunere pentru creanța fiscală accesorie. De aceea, legiuitorul nu poate schimba nici natura juridică și nici reconfigura
DECIZIE nr. 344 din 7 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263729_a_265058]
-
exercitarea unui drept și îndeplinirea unei obligații erau recunoscute drept cauze justificative speciale, reglementate în partea specială a codului sau în legi speciale, în actuala reglementare își găsesc consacrarea explicită prin dispozițiile art. 21 din Codul penal. Totodată, fundamentul lor rezidă în unitatea ordinii juridice, fiind de neconceput ca o activitate autorizată sau ordonanță de o normă juridică să fie considerată ilicită de către o altă normă. De altfel, pentru a putea legitima invocarea unei cauze justificative este necesar ca drepturile recunoscute
DECIZIE nr. 19 din 4 iunie 2015 solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 , constituie sau nu o exercitare a unui drept recunoscut de lege, având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I din Cod penal.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
hotărârilor definitive. Analiza în cauză pornește de la ipoteza că ambele categorii de persoane între care se realizează comparația de către autorii excepției sunt persoane condamnate definitiv, ceea ce ar determina calificarea situației acestora ca fiind identică. Curtea a constatat, însă, că diferența rezidă în aceea că, în cazul primei categorii, sancțiunile aplicate depășesc maximul special al noii reglementări, nemaigăsindu-și corespondent în noua legislație, situându-ne, astfel, în ipoteza aplicării obligatorii a legii penale mai favorabile reglementate atât de art. 14 din Codul
DECIZIE nr. 381 din 27 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, ale art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi ale art. 595 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263534_a_264863]
-
politicile europene și cele naționale se intercondiționează reciproc, iar evaluarea progreselor se bazează, într-o proporție covârșitoare, pe date statistice coerente. Misiunea generală a statisticii oficiale este aceea de a furniza date și informații statistice de calitate, ale cărei coordonate rezidă în: relevanță, corectitudine, punctualitate, accesibilitate și claritate, comparabilitate și coerență. Rolul său este și mai important în contextul globalizării și al politicilor europene de mare anvergură. Statistica joacă un rol de prim ordin în găsirea răspunsurilor adecvate care privesc schimbările
PROGRAMUL din 7 octombrie 2015 statistic naţional multianual 2015-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265506_a_266835]
-
mai târziu literatura. Acțiunea cea mai importantă a educatorului se îndreaptă către motivarea copiilor pentru lectură literară: "Elevii nu sunt încurajați să exploreze textul din perspectiva conexiunilor acestuia cu experiențele de viață. Unul dintre motivele distanțării copiilor de actul lecturii rezidă în absența unei conexiuni a textului cu nevoile lor - cognitive sau emoționale". (Provocarea lecturii: ghid metodologic pentru dezvoltarea competenței de receptare a mesajului scris. București, EDP, 2013, p. 97). Copilul apreciază o povestire în mod intuitiv și afectiv. Bucuria cititului
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, are dreptul de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București. 16. Rațiunea care a determinat formularea sesizării rezidă în faptul că, spre deosebire de data pronunțării Deciziei nr. IV din 23 iunie 2013 a Curții Supreme de Justiție - Secțiile Unite, la data începerii procesului în care a fost formulată sesizarea, Legea nr. 215/2001 nu mai prevede expres faptul că
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
legii respective, fiind incidente dispozițiile art. 518 din Codul de procedură civilă, conform cărora "Decizia în interesul legii își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării". 29.4. Elementul de noutate rezidă și în faptul că, la pronunțarea Deciziei nr. IV din 23 iunie 2003, Curtea Supremă de Justiție - Secțiile Unite a avut în vedere dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 , care a fost înlocuită de o nouă reglementare în materie
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
unității administrativ-teritoriale, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau Consiliul General al Municipiului București. 35. În sensul celor expuse anterior elementul de noutate rezidă în modificarea prevederilor art. 27 alin. (1) și art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001 , care, la data pronunțării Deciziei nr. IV din 23 iunie 2003 a Curții Supreme de Justiție - Secțiile Unite, aveau următorul conținut
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
caz, Consiliul General al Municipiului București, reprezintă o extrapolare a rațiunilor avute în vedere de legiuitor în condițiile în care dispozițiile analizate nu consacră expres o asemenea posibilitate. 47. În sensul celor expuse la pct. 28.4, elementul de noutate rezidă și în modificarea cadrului legislativ în materia contenciosului administrativ, care, în prezent, este reprezentat de Legea nr. 554/2004 . 48. Prima facie, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că nicio dispoziție din cuprinsul Legii nr. 554/2004 nu reglementează
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
în sfera cercetării, cu componentele ei de dezvoltare și inovare, asociate necesităților societale de comensurare a competitivității, interacțiunii între dezvoltarea economică, socială și mediul înconjurător, coeziunii sociale, distribuirii resurselor materiale și umane, a efectelor politicilor în toate domeniile. De aici rezidă necesitatea asigurării unui progres continuu al statisticii oficiale românești. 5. Obiective 5.1. Obiectiv general Obiectivul general al Strategiei este ca Sistemul Statistic Național să satisfacă, într-o măsură cât mai largă, necesitățile de date și informații ale tuturor categoriilor
STRATEGIE din 23 septembrie 2015 de dezvoltare a Sistemului Statistic Naţional şi a statisticii oficiale a României în perioada 2015-2020*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265502_a_266831]
-
rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate". Specificul dispozițiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 rezidă în reglementarea sancțiunii constând în decăderea din dreptul persoanei eliberate sau destituite din funcție ca urmare a săvârșirii abaterii disciplinare prevăzute la alin. (1) (fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
conexe, artiștii interpreți și executanți, își valorifică în mod obișnuit drepturile bănești la remunerații prin intermediul organismelor de gestiune colectivă, așa încât diferența de regim juridic față de valorificarea drepturilor rezultate din comunicarea publică de fonograme de comerț prevăzute la art. 123^1 rezidă în obligativitatea mandatării organismelor de gestiune colectivă ale artiștilor interpreți și executanți, care trebuie astfel să își justifice calitatea de a acționa pentru plata remunerațiilor împotriva utilizatorilor, în cazul fonogramelor publicate în scop comercial, și în încasarea remunerațiilor de către organismele
DECIZIE nr. 53 din 22 aprilie 2013 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a considerentelor Deciziei civile nr. 192A din 27 decembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 7 pronunţate la data de 6 iulie 2012 privind stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 4 martie 2013 în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251330_a_252659]
-
România, între altele, și prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2007 . Cât privește dreptul la pensia de serviciu de care se bucură în continuare magistrații și consilierii de conturi, acesta își are un temei constituțional, care nu rezidă însă în prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, ci este o consecință a statutului constituțional al acestora care garantează independența lor în exercitarea actului de justiție. Este relevant, astfel că, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , publicată
DECIZIE nr. 327 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. d) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 196 lit. c), d) şi q) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254542_a_255871]
-
I, nr. 290 din 15 aprilie 2008). Noțiunea de conflict juridic de natură constituțională "nu se limitează numai la conflictele de competență, pozitive sau negative, care ar putea crea blocaje instituționale, ci vizează orice situații juridice conflictuale a căror naștere rezidă în mod direct în textul Constituției" ( Decizia Curții Constituționale nr. 901 din 17 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009). 3. Având în vedere definițiile jurisprudențiale ale sintagmei cuprinse în art.
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
punctul de vedere al soluției legislative pe care o consacră, cât și din punctul de vedere al procedurii de adoptare. 4. Până în prezent, Curtea Constituțională nu a statuat asupra existenței unor conflicte juridice de natură constituțională ale căror izvoare să rezide în chiar conținutul unor acte normative, distinct de orice act de aplicare a lor, respectiv de conduite comisive sau omisive ale autorităților publice prevăzute de Constituție. Cât privește procedura de adoptare a actelor normative, există precedente în jurisprudența Curții Constituționale
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
de 83 de deputați. V. Examinând obiecția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele aspecte: 1. Referendumul este, prin excelență, un instrument al democrației directe, prin intermediul căruia cetățenii își exprimă opinia și adoptă o decizie în mod direct. Principala caracteristică a referendumului rezidă în funcția sa de legitimare a puterii, voința populară validând actele supuse votului. Prin referendum se atenuează distanța dintre guvernanți și guvernați, completându-se în mod democratic raporturile care rezultă în urma alegerilor. Cu alte cuvinte, referendumul reprezintă un mijloc de
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
146 lit. d) din Constituție, nu constă în analizarea conformității cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituții sau autorități publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri și circumstanțe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituționalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal. Curtea reține, în continuare, că, în cauza de față, autorul excepției s-a adresat justiției, prin autoritățile ce compun puterea judecătorească, aceasta fiind unica
DECIZIE nr. 265 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253496_a_254825]
-
judecat presupune ca partea care a câștigat procesul să se poată prevala, într-o nouă judecată, de dreptul recunoscut printr-o hotărâre judecătorească, fără ca instanța în fața căreia este invocată această apărare să mai poată lua în discuție existența dreptului, ceea ce rezidă în obligativitatea dezlegărilor date prin hotărârea judecătorească anterioară cu privire la problemele de drept dezbătute care sunt reiterate în noul litigiu. Întrucât dreptul de a beneficia de cuantumul pensiei, astfel cum a fost stabilit anterior recalculării efectuate în baza Legii nr. 119
DECIZIE nr. 9 din 10 iunie 2013 privind recursurile în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253622_a_254951]
-
pornesc de la premisa că un titlu executoriu generează un raport juridic execuțional stabilit, ca regulă, între un creditor și debitorul său (situația de excepție fiind aceea a pluralității de creditori). Rațiunea unui raport juridic execuțional ce implică doar două părți rezidă în caracterul unipatrimonial al executării silite, fiind supuse urmăririi bunurile unei anumite persoane, independent de împrejurarea că același titlu executoriu menționează mai mulți debitori ai aceluiași creditor (în acest sens, S. Zilberstein. V. M. Ciobanu, op. cit., p. 49). Față de cele
DECIZIE nr. 12 din 10 iunie 2013 privind examinarea recursului în interesul legii, privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 14 şi art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253576_a_254905]