KorAP: Find »[drukola/base=rimă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...103 104 105 ...135 >

3,363 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365

degetul dincolo de el și șopti: — Uită-te! La cincizeci de metri în față era staționată o autocisternă pe marginea drumului și lîngă ea un bărbat care făcea, se pare, pipi în iarba dintre roți. — Roagă-l să ne ia, zise Rima. Lanark se simțea prea slăbit să se miște. — Nu-mi place să cer favoruri de la străini. — Nu? Atunci o s-o fac eu. Trecu pe lîngă el în grabă, strigînd: — O clipă, vă rog! Șoferul se întoarse și-i privi, în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
tînăr, avea părul roșu țepos și se uita la ei inexpresiv. — Scuzați-mă, dar mă puteți lua și pe mine? Sînt groaznic de obosită. Mergem spre Unthank, zise Lanark. — Eu mă duc la Imber, răspunse șoferul. Se uita fix la Rima. Gluga îi căzuse pe spate și părul auriu îi atîrna pe umeri, acoperindu-i parțial fața surîzătoare. Haina era deschisă și stomacul umflat ridica rochia mult deasupra genunchilor. — Imber nu-i prea departe de Unthank, totuși, zise șoferul. — Atunci, ne

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
el. în cabină era cald, mirosea a benzină, lumina scăzută, și împărțită în două de un motor, de mărimea unui cal, care vibra. Peste el era pus un tartan iar șoferul stătea în partea din față. — O să stau la mijloc, Rima, zise Lanark. Ea încălecă peste tartan zicînd: — Nu, eu ar trebui să stau aici. Dar vibrațiile... n-or să-ți facă rău? Ea rîse. — Sînt sigură că n-or să-mi facă nici un rău. E o vibrație plăcută. — Eu pun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
facă rău? Ea rîse. — Sînt sigură că n-or să-mi facă nici un rău. E o vibrație plăcută. — Eu pun mereu păsărelele pe motor, zise șoferul. Le încălzește. Duse apoi două țigări la gură, le aprinse, și-i dădu una Rimei. Lanark se instală morocănos în celălalt loc. — Te simți bine acum? o întrebă șoferul. — O, da, zise Rima. Sînteți foarte amabil. Șoferul stinse lumina și continuă să conducă. Zgomotul motorului îi împiedica să vorbească fără să țipe. — în clubul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Eu pun mereu păsărelele pe motor, zise șoferul. Le încălzește. Duse apoi două țigări la gură, le aprinse, și-i dădu una Rimei. Lanark se instală morocănos în celălalt loc. — Te simți bine acum? o întrebă șoferul. — O, da, zise Rima. Sînteți foarte amabil. Șoferul stinse lumina și continuă să conducă. Zgomotul motorului îi împiedica să vorbească fără să țipe. — în clubul de pudding, deci? îl auzi Lanark pe șofer zbierînd. — Nu-ți scapă nimic. Ciudat că unele păsărele au un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
unele păsărele au un stomac ca ăsta și-s totuși sexy. De ce mergeți la Unthank? — Prietenul meu vrea să lucreze acolo. — Cu ce se ocupă? — E pictor - artist. — Nu sînt pictor! strigă Lanark. — Artist, deci? Pictează nuduri? — Nu sînt artist! Rima rîse și zise: — O, da. E-nnebunit după nuduri. — Cred că știu care-i modelul lui preferat. Lanark se uita nefericit pe fereastră. Disperarea isterică a Rimei se transformase într-o veselie pe care o considera și mai deranjantă, pentru că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
artist. — Nu sînt pictor! strigă Lanark. — Artist, deci? Pictează nuduri? — Nu sînt artist! Rima rîse și zise: — O, da. E-nnebunit după nuduri. — Cred că știu care-i modelul lui preferat. Lanark se uita nefericit pe fereastră. Disperarea isterică a Rimei se transformase într-o veselie pe care o considera și mai deranjantă, pentru că n-o putea înțelege. Dar îi plăcea sentimentul că se apropiau de Unthank cu fiecare clipă. Viteza autocisternei îi schimbă perspectiva asupra lunii; semiluna subițiratică stătea chiar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
se apropiau de Unthank cu fiecare clipă. Viteza autocisternei îi schimbă perspectiva asupra lunii; semiluna subițiratică stătea chiar deasupra orizontului, aparent nemișcată, creînd senzația liniștitoare că timpul curge mai lent. îl auzi pe șofer spunînd: — Haide, dă-i-l, iar Rima împinse ceva umflat în mîinile lui. Numără, hai, numără cîți bani are! Obiectul era un portofel. Lanark i-l vîrî înapoi cu violență peste șoldurile Rimei. Șoferul îl luă cu o mînă și zbieră: Două sute de lovele. Munca pe patru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
timpul curge mai lent. îl auzi pe șofer spunînd: — Haide, dă-i-l, iar Rima împinse ceva umflat în mîinile lui. Numără, hai, numără cîți bani are! Obiectul era un portofel. Lanark i-l vîrî înapoi cu violență peste șoldurile Rimei. Șoferul îl luă cu o mînă și zbieră: Două sute de lovele. Munca pe patru zile. Faci mereu ore suplimentare, dar creatura plătește bine. îți dau jumătate ție ca să i-o trag fetei tale în părțile moi, bine? — Nu sînt artist

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
felul de lumini strălucitoare, cluburi de striptease, masaj suedez, multe ore de lucru pentru artișiti în Imber. Cîte ceva pentru fiecare. O să vă fac un tur. — Nu sînt artist. — Mai ia o pipă, gagico, și aprinde-mi și mie una. Rima luă pachetul de țigări și strigă: — Chiar îți poți permite? — Ai văzut portofelul. îmi pot permite orice, e bine? Aș prefera ca prietenul meu să fie ca tine! — Chestia cu mine e că dacă vreau ceva, nu-mi pasă cît

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
permite orice, e bine? Aș prefera ca prietenul meu să fie ca tine! — Chestia cu mine e că dacă vreau ceva, nu-mi pasă cît dau. Plătesc. La naiba cu consecințele. Ai o singură viață, așa-i? Vino la Imber. Rima rîse și strigă: — Și eu sînt cam la fel. Mergem la Unthank! strigă Lanark, dar cei doi nu dădeau semne că-l aud. își mușcă buricele degetelor și se uită din nou pe fereastră. Mergeau printre vehicule care se deplasau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
să-și demonstreze priceperea depășindu-le. Lanark se întrebă cît mai aveau pînă la drumul spre Unthank și cum putea să oprească autocisterna. în plus, dacă mașina se oprea pînă la urmă, el îfiind lîngă ușă) trebuia să coboare înaintea Rimei. Dar dacă șoferul pleca luînd-o cu el? Poate că ei i-ar plăcea. Părea încîntată. Lanark se întreba dacă nu cumva epuizarea fizică și graviditatea n-o înnebuniseră. Și el se simțea epuizat. Ultimul lui gînd limpede înainte de a adormi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
trezi într-o încremenire năucitoare și-i luă o vreme pînă înțelese unde se afla. Parcaseră la marginea drumului și în cabină, în dreapta, avea loc o ceartă. Șoferul spunea furios: — în cazul ăsta, poți s-o ștergi. — Dar de ce? întreba Rima. — Te-ai răzgîndit cam brusc, nu ți se pare? — M-am răzgîndit în legătură cu ce? — Afară! Cunosc imediat o curvă cînd o văd. Lanark deschise repede ușa și spuse: — Da, o să plecăm acum. Mulțumim pentru ajutor. — Ai grijă de tine, amice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
curvă cînd o văd. Lanark deschise repede ușa și spuse: — Da, o să plecăm acum. Mulțumim pentru ajutor. — Ai grijă de tine, amice. O să dai de necaz, dac-o să rămîi cu ea. Lanark se urcă pe margine și o ajută pe Rima să coboare după el. Ușa se trînti și autocisterna urui cu zgomot înainte, devenind curînd o luminiță printre celelalte luminițe care treceau șuierînd în depărtare. Rima chicoti și zise: — Ce caraghios. Părea chiar supărat. — Nu-i de mirare. Ce vrei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
dac-o să rămîi cu ea. Lanark se urcă pe margine și o ajută pe Rima să coboare după el. Ușa se trînti și autocisterna urui cu zgomot înainte, devenind curînd o luminiță printre celelalte luminițe care treceau șuierînd în depărtare. Rima chicoti și zise: — Ce caraghios. Părea chiar supărat. — Nu-i de mirare. Ce vrei să spui? — Ai flirtat cu el și a luat-o în serios. — N-am flirtat. Eram politicoasă. Era un șofer grozav. — Cum se simte copilul? Rima

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Rima chicoti și zise: — Ce caraghios. Părea chiar supărat. — Nu-i de mirare. Ce vrei să spui? — Ai flirtat cu el și a luat-o în serios. — N-am flirtat. Eram politicoasă. Era un șofer grozav. — Cum se simte copilul? Rima roși și zise: — Nu-mi dai voie să uit de asta, nu-i așa? O luă repede la pas. Drumul trecea printre taluzuril largi și de mică înălțime. — Lanark, ai observat ceva diferit la trafic? întrebă Rima brusc. Nimeni nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
se simte copilul? Rima roși și zise: — Nu-mi dai voie să uit de asta, nu-i așa? O luă repede la pas. Drumul trecea printre taluzuril largi și de mică înălțime. — Lanark, ai observat ceva diferit la trafic? întrebă Rima brusc. Nimeni nu merge în direcția opusă. — Așa era înainte? — Bineînțeles. A încetat acum cîteva minute. Și ce-i cu gălăgia asta? — Tunete, cred, zise Lanark după ce stătu să asculte. Sau un avion. — Nu, este o mulțime care ovaționează. — Dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
neagră înfășurată în iederă. Vaierul sirenelor se auzea undeva în spatele lor, și mașini de poliție treceau în goană spre lumină și tunet. întreruperea din față părea blocată de o lumină orbitoare, iar vehiculele încetineau cînd se apropiau de ea. Curînd, Rima și Lanark ajunseră la o coadă mare de camioane și autocisterne. Șoferii stăteau pe margine, vorbind tare și gesticulînd, căci larma creștea la fiecare pas. Trecură pe lîngă un alt indicator: VEZI IMAGINEA DE LA PAGINA 391 DIN ORIGINAL :și, în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
la o coadă mare de camioane și autocisterne. Șoferii stăteau pe margine, vorbind tare și gesticulînd, căci larma creștea la fiecare pas. Trecură pe lîngă un alt indicator: VEZI IMAGINEA DE LA PAGINA 391 DIN ORIGINAL :și, în cele din urmă, Rima se opri, își astupă urechile cu palmele și, prin mișcări ale gurii și scuturări ale capului, exprimă clar că nu mai vrea să meargă înainte. Lanrak se încruntă furios, dar zgomotul îi bloca gîndurile. Avea ceva animal și chiar uman

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
chiar uman în el, dar numai o mașinărie ar fi putut susține imensul țipăt strident, țiuitul, urletul animalic, bubuitul, scrîșnetul, vaietul, scîncetul, gîngăvitul, tremoloul, ciripitul și scheunatul. Se scurgea în pămînt și te izbea prin tălpi. Cu mîinile la urechi, Rima se întoarse și o luă repede înapoi, iar Lanark, după o clipă de ezitare, o urmă bucuros. La coadă staționau mai multe mașini și șoferii stăteau pe drum printre ele, căci te puteai adăposti de sunet în spatele camionelor. Un polițist

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
urmă bucuros. La coadă staționau mai multe mașini și șoferii stăteau pe drum printre ele, căci te puteai adăposti de sunet în spatele camionelor. Un polițist tînăr cu o lanternă se adresa unui grup, iar Lanark o prinse de mînecă pe Rima și o trase să asculte. — O autocisternă a lovit un transportor de la Algolagnics, zicea el, la intersecția cu Unthank. N-am văzut în viața mea așa ceva - circuite nervoase întinse pe drum ca niște nenorocite de mingi de fotbal explodate și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Era o intrare pătrată, înaltă de opt metri și ascunsă pe jumătate de o perdea de iederă. Polițistul îndreptă lanterna spre interior. O podea, sub un strat de frunze uscate, cobora în întuneric. — Eu, una, nu merg pe-aici, zise Rima ferm. Știți ce lungime are? îl întrebă Lanark. — Nu, domnule. Stați o clipă... Polițistul își petrecu lanterna pe zidul de intrare și dădu la iveală o inscripție ștearsă: PAIETONAL UNTHAN 00 ETRI Polițistul zise: — Un drum subteran cu o asemenea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
la iveală o inscripție ștearsă: PAIETONAL UNTHAN 00 ETRI Polițistul zise: — Un drum subteran cu o asemenea intrare nu poate fi lung. Păcat că luminile nu merg. Ne-ați putea împrumuta lanterna? Ne-am rătăcit-o pe-a noastră, și Rima - această doamnă - e însărcinată, după cum vedeți. — Regret, domnule. Nu. — N-are rost să discutăm, spuse Rima. Refuz să intru acolo. — Atunci va trebui să faceți autostopul înapoi, în New Cumbernauld. Polițistul le întoarse spatele și plecă. — Ascultă, zise Lanark cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
asemenea intrare nu poate fi lung. Păcat că luminile nu merg. Ne-ați putea împrumuta lanterna? Ne-am rătăcit-o pe-a noastră, și Rima - această doamnă - e însărcinată, după cum vedeți. — Regret, domnule. Nu. — N-are rost să discutăm, spuse Rima. Refuz să intru acolo. — Atunci va trebui să faceți autostopul înapoi, în New Cumbernauld. Polițistul le întoarse spatele și plecă. — Ascultă, zise Lanark cu răbdare, trebuie să procedăm inteligent. Dacă o să folosim acest tunel, o să ajungem la Unthank în mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
gura tunelului pentru a scăpa de larma exploziei de afară, iar Lanark se opri brusc, arătă spre întuneric și murmură: — Uită-te la capăt! Pentru că ochii li se obișnuiseră deja cu negura, vedeau la adîncime un mic pătrat palid lucitor. Rima se prinse brusc de bară și coborî panta. El se grăbi în urma ei și-i luă brațul în tăcere, temîndu-se că un cuvînt spus greșit îi va anula curajul. Vuietul din spate se topi în tăcere și frunzele veștede nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]