17,843 matches
-
1999-2003) pentru activitatea profesională deosebită; - Premiul Național „N. Georgescu-Tistu" (1995) - pentru rezultate deosebite în activitate - Diploma Academiei Internaționale - "Mihai Eminescu" pentru „contribuția eminentă la cercetarea eminescologică, literatură, arta și educație (1998); • Diploma de onoare acordată de Consiliul local al com. Roata de Jos, cu prilejul „Aniversarii a 550 de ani de la prima atestare documentară a comunei Roata de Jos" (2001) • Diploma Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național al Județului Teleorman, pentru "cercetare culturală, locală" (2002) • Diploma de onoare acordată
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
Academiei Internaționale - "Mihai Eminescu" pentru „contribuția eminentă la cercetarea eminescologică, literatură, arta și educație (1998); • Diploma de onoare acordată de Consiliul local al com. Roata de Jos, cu prilejul „Aniversarii a 550 de ani de la prima atestare documentară a comunei Roata de Jos" (2001) • Diploma Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național al Județului Teleorman, pentru "cercetare culturală, locală" (2002) • Diploma de onoare acordată de Fundația „Fiii Satului Antonesti" cu prilejul celei de-a doua ediții a întâlnirii cu fiii
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
știu de ce, dar lumea mă răsfață, Am nouă luni și doar trei dinți în față, Am nouă luni și poate cine știe Mult mai mult decât în acte scrie Și sufletul meu vine dinspre moți, Din veșnicia celor trași pe roți, Copilărind întru același Dor, Abia aștept s-ascult povestea lor, Când tot ce văd, din vale până-Munte Îmi sunt atât de dragi și cunoscute... Referință Bibliografică: Am nouă luni... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1699
AM NOUĂ LUNI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362952_a_364281]
-
cuvântul mesa poate fi legat de (še/meš „soare“ ebraic). • mustață, sl. uși, persan mu „par“ în relație cu * moš „soare“, cf. atacama musa și cayapa musu (și în colorado), cecenul moș „par“. • tc. kil „par“ o fi sl. kolo „roată“ (< soare)? • tc. yün „lâna“ este comparabil cu siun „soare“ în tunguso-manciuriană cu s > y, fenomen cunoscut. • cană în sp. „fir de păr alb“ e legat de numele soarelui kon, kan, kün în cimușă, i.e., turcica, de unde caniș, kon', can etc.
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
luna și cerul cu splendorile și jocul fascinant al luminițelor. PALOȘ: Ceea ce-mi oferi în această noapte este fermecător! Niciodată n-am fost atât de aproape de cer! Cât de fascinantă este noaptea și cât de insuportabilă e ziua când roata aceea de foc te pârjolește cu fierbințeala ei! PRINȚESA: E insuportabil pentru neamul vampiric! Soarele și ziua nu sunt amicii noștri. În schimb noaptea reprezintă seva existenței noastre cu vraja și plăcerile sale... Dar să intrăm, contelui nu-i place
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
agenția C.F.R. Știa că doctorul nu-i va da mașina să plece cu ea la munte. Nu a mai făcut acest lucru niciodată, de aceea nici nu avea curajul să-i propună. Ținea prea mult la bijuteria sa pe patru roți ca să o împrumute cuiva. Doctorul Trăistaru era în chioșc unde își savura pipa sa cu tutun oriental, în fața unui pahar cu vin alb sec, înainte de culcare. Acesta era tabietul său de seară: un pahar cu vin bun și bine răcit
CAP.VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363012_a_364341]
-
frumos e în cer! Ce iarbă albastră și blândă! Uite-l și pe bunicu`: e îmbrăcat în haine noi, de înger ! - Bunica, la revedere!!! Ne revedem în vacanță, de Crăciun! - Ce Crăciun ? Doamne, cum mai trece și timpul : ca o roată! O roată...zburătoare! Da. Așa-i și cu timpul, așa-i și cu zeițele : zboară. Zboară :din copilărie direct la aparatele de gimnastică : un fel de cireș rămas în floare, și-n amintire! Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (123) Referință
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (7) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363322_a_364651]
-
în cer! Ce iarbă albastră și blândă! Uite-l și pe bunicu`: e îmbrăcat în haine noi, de înger ! - Bunica, la revedere!!! Ne revedem în vacanță, de Crăciun! - Ce Crăciun ? Doamne, cum mai trece și timpul : ca o roată! O roată...zburătoare! Da. Așa-i și cu timpul, așa-i și cu zeițele : zboară. Zboară :din copilărie direct la aparatele de gimnastică : un fel de cireș rămas în floare, și-n amintire! Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (123) Referință Bibliografică: CONSĂTEAN
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (7) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363322_a_364651]
-
mi-aduc aminte doar că părinții erau înjugați la ea pe-o cale de stele robi la o zdreanță de care țineau cu dinții. Nu m-au întrebat De vreau s-au nu Să urca pe înserat În căruța cu roțile Celor patru anotimpuri: Copilărie,tinerețea, Maturitatea și bătrânețea... Scârțâia din toate încheieturile Pe osie,tristețea. “Mamă?”-am întrebat-o,când noaptea ardea pe pe rug... ea trăgea la jug și tata rătăcea prin gând. “Ce este Patria,mamă?” -Eee...! Ce
CE ESTE PATRIA, MAMĂ ? POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363320_a_364649]
-
în ghivece la ferestre, cu gazonul tuns scurt. Nimeni nu le încălca proprietatea, nimeni nu-i deranja, de nimeni nu trebuiau să se ferească. Puteau să lase în curtea așa neîngrădită orice obiect, el nu va dispărea niciodată. Am văzut roți de mașină înșiruite lângă pereții caselor cu cauciucurile pe ele, așa cum și le-a schimbat proprietarul de la cele de iarnă la cele de vară și nimeni nu le subtiliza cum desigur s-ar fi întâmplat imediat la noi. Erau flori
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
exact un kilometru, când mașina trage puternic dreapta. Frânez. Cobor și constat că am pană. Asta mai lipsea! Nu mai pot! Simt că explodez. Aici, în mijlocul câmpului în cel mai nenorocit loc, mașina mea face pană! Incredibil! Deschid porbagajul. Scot roata de rezervă și mă apuc de treabă. Cricul se afundă în noroi. Daaa... strada nu e asfaltată. Primăria este indiferentă la cererile noastre. “Cine v a pus să vă faceți case acolo?”, parcă aud glasul primarului. Dacă acolo am avut
CRÂMPEIE DE SUFLET de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363346_a_364675]
-
case acolo?”, parcă aud glasul primarului. Dacă acolo am avut pământ... ce era să fac? Doar e intravilan și nu eu am decis asta. Nu mai pot. E o zi cumplită. Îmi pun mâinile în cap și mă așez pe roata scoasă din portbagaj. Câteva lacrimi își fac potecă pe fața mea. Nu o să mi pot îndeplini promisiunea de a i duce la film. I am învățat pe amândoi că o promisiune se onorează. E foarte important. Acum e deja întuneric
CRÂMPEIE DE SUFLET de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363346_a_364675]
-
poveste nu începe cu a fost înainte parcă este înapoi ce adăpost Nu începe cu a fost se termină niciodată trecutul iar pe de rost mâine o s-o facă lată Se termină niciodată înainte totuși este cineva de tras pe roată România nu-i poveste Nu începe cu a fost se termină însă prost Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: De basm / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1732, Anul V, 28 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
DE BASM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363365_a_364694]
-
Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Se scurg tăcute clipe Pe margini de peron; Doar gândul stă să țipe În ultimul vagon. Privirea răscolește Pe orice călător, Pustiul însă crește Sub roți năucitor! Curg umbrele pe zare Sub soarele arzând; Tăceri devastatoare Rămân agonizând. Se zbate-n geană clipa, Minutele-s prea lungi, Frântă îți e aripa Spre zări ca să ajungi! Rămâi privind tăcută. Nu-i niciun trecător! În gânduri ești pierdută
CLIPE PUSTII de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363413_a_364742]
-
prin curte sau pe la câmp, cu recoltatul cerealelor, prășitul porumbului și al florii soarelui, tata înhăma cai și pornea spre noi cu merinde și să ne țină de urât pe timpul nopții. Eu ascultam cum se aud de departe păcăniturile de la roțile căruței trase de cei doi cai tineri, Mircea și Cezar. Braica cățelușa, era prima care îl auzea pe tata și dădea semnalul prin lătrături vesele mișcându-și voioasă coada. Eu eram prea crud și bunica prea bătrână să aibă tata
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
violete și apa mov deschis, spre vioriu. Din adâncuri se ridică centimetru cu centimetru, un cerc de foc ce creștea secundă cu secundă, ca voinicul din poveste, tot mai mare, tot mai portocaliu, tot mai aprins. Curând a ajuns cât roata carului și dintr-o dată și-a luat zborul spre înaltul cerului. Desprinderea din îmbrățișarea mării, era parcă a tânărului plecat la cătănie, ce se rupe cu greu dintre brațele mamei, sau ale iubitei, pentru a-și urma drumul destinului. Măria Sa
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363440_a_364769]
-
România?; elitele reale ale României sunt repere suficient de vizualizate și percepute în consecință de generația de azi, considerată „generația pierdută”?; beizadelele, fiii oligarhilor, securiștilor, criptocomuniștilor, politicienilor, nababilor, care preschimbă traficul de pe șosele în raliul morții, mătură și strivesc sub roțile bolizilor infernali, oameni ce nu mai au siguranță nici pe trecerea de pietoni, pe terase și chiar în interioare, sunt pedepsiți meritat și exemplar?; sunt preîntâmpinate grozăviile acestea diabolice prin pedepse aspre ori se cumpără și crima prin trafic de
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
rând, prin lirica erotică „țintind absoluta cunoaștere “, prin „reeditarea perechii edenice “, oglindind „vârsta de aur “a cuplului tânăr, în desfășurări cosmice, făcând zeii să pălească de invidie: Jupiter e galben, și Hera/cea minunată e argintie. / Izbesc cu stângă-n roată și ea se urnește. / E un dans, iubito, al sentimentelor, /zeițe-ale aerului, dintre noi doi, / Și eu, cu pânzele sufletului/umflate de dor, /te caut pretutindeni, și lucrurile vin/tot mai aproape, /și pieptul mi-l strâng și mă Dor
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
comoară de vis și nestemate ea, dulce sărutare la pragul nemuririi un leagăn fermecat, parfum de bunătate ființa mi-o îmbracă în straiele iubirii. Căsuța mea, legendă cu dăruirea-i sfântă copilăria-mi fuse cu dor de veșnicii pictând pe roata vremii imaginea ce-ncântă și-o dulce nostalgie în râset de copii. Paula Diana Handra Referință Bibliografică: Căsuța mea / Paula Diana Handra : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1791, Anul V, 26 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paula
CĂSUŢA MEA de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362299_a_363628]
-
MEREU MĂ-NTORC LA TINE! Autor: Paula Diana Handra Publicat în: Ediția nr. 1994 din 16 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Așteaptă-mă, mereu mă-ntorc la tine! Așteaptă-mă, căsuța mea frumoasă, Cu îngerii țesând lumină pură Pictând pe roata vremii de mătasă Comori pierdute-n timp, uitate-n zgură... Așteaptă-mă, cu poarta larg deschisă Cu blândul tău surâs înscris în mine Așteaptă-mă cu dragostea promisă Și lasă-mi pașii în plutiri divine. Așteaptă-mă, când umede ecouri
AŞTEAPTĂ-MĂ, MEREU MĂ-NTORC LA TINE! de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362306_a_363635]
-
sub salcâmul falnic din fața casei o masă din blăni de brad, peste care așternu o față de masă țesută la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
vom învăța să înotăm ca ei. Mai aveam și un rău mai mare, numit Crișul Negru, care trecea pe la marginea orașului, dar acesta, nu era pentru noi, atât de popular că Valea Nimăiești. Văd cu ochii memoriei malul râului cu roțile acelea mari, învârtite de cursul apei, care duceau în cupele lor lichidul prețios ce uda grădinile de zarzavat ale bulgarilor stabiliți de multă vreme prin acele locuri, bulgari care joia umpleau piața cu munți de legume proaspete. În centrul orașului
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
boierești.// Ne-am dus din Oradea-Mare, / Io Pitula lui Căldare/ și cu Petrè lui Poțoc/ Cu gheizășu’ cel de foc// Geizășu’ bătu-l-ar sfântu’/ merea iute ca și vântul/ Amu-l vezi și minten nu-i,/ Tune dracu-n roata lui!// Am plecat la drumu’ mare,/ Îmbrăcați nevoie-mare,/ Cu bocoacele în picioare,/ Cistăliți (curați) și puțăliți (curățați)/ De parcă eram doi sfinți/ Vini unu’ cu clop roșu/ Și zâsă că-aista-i ghiorșu’/ Și apoi... un domn cu sula/ Să ne hudească țâdula
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
nu mai știu de soarta ei. Ce vremuri... Beiușul meu drag, mi-e dor de tine... de acele vremuri când învârteam cercul pe stradă. Un joc simplu care îți dădea dexteritate și echilibru. Un cerc de metal sau chiar o roată de bicicletă fără cauciuc și un băț... Aceasta era jucăria care trebuia să o faci să alerge... și tu după ea desigur... până când scoteai limba de un cot! Mi-e dor de stradă Burgundia Mare unde am locuit când eram
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
wailaki, kato, arikara (toate amerindiene) pot fi prima silaba decupata din asiro. babil. Shamash, ultima parte mash „soare“ în nubiană. Cf. și Amoshi în baniva del Guiaina (amer). • Apolon (gr) ~ Akólon în karimojong (Uganda). Și kala (hawaiană), kalynda (skr.), kolo „roată“ (sl.), col în achumawi. • Alinga (austr.) ~ ilanga (zulu, Africa de Sud), lângă (xhosa, Africa de Sud). • čup (ainu, Japonia) ~ šapaš (feniciana) ~ nap (maghiară). • daga (cercheza, Caucaz) ~ daghdae (irlandeză), daka• în makah (nat. amer.). • garri (austr.) ~ giro (bassa, niger-congo) ~ giru în gbe (nig.-congo), grian
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU NUMELE SOARELUI.CONFUZIA CER-SOARE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362350_a_363679]