6,157 matches
-
acest sezon și Supercupa României tot în favoarea Stelei ("Prosport", 2006) Alb-violeții de la FC Argeș vor disputa miercuri al treilea amical al turneului din Cipru ("Prosport", 2007). Procedeul este productiv și în alte limbi; de altfel, citarea alternativă a termenilor în română sau în limbile de origine o demonstrează: După ce intrase la un moment dat în impas, transferul atacantului brazilian Ronaldo de la echipa spaniolă Real Madrid la formația italiană AC Milan s-a finalizat ieri, când sud-americanul a semnat un contract pe
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
apar numai la singular, impun acordul la plural, nu acceptă articolul nehotărât: The Chinese/the rich are staying here. Adjectivele de acest tip își conservă statutul adjectival, rămân deci adjective urmate de un "null noun pro" (Borer și Roy, 2005). Româna nu cunoaște constrângerile sau efectele gramaticale ale acestei clase suplimentare. 5 Regentul adjectivului poate fi lexicalizat și ca o proformă realizată prin pronume semiindependent sau cuantificator nedefinit: Vreau un creion, pe cel verde. Iar acum să vă spun una bună
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
freză. Îi zic că da. Doamne, arăt groaznic. Îmi mișc aiurea picioarele pe sub bancă. Îmi zic că am slăbit groaznic și mă gândesc rapid la o soluție care nu prea apare. Toate fanteziile îmi dispar. Mi am amintit că am româna. Doamne, n-am învățat nimic, îmi zic și imediat aud comentarii din spate: ”La ce îți trebuie? Doar ești olimpică .” Am fost închei subiectul cât mai repede din motive cunoscute doar de mine. Îmi provoacă o stare depresivă doar cât
Jurnal de licean. In: Apogeul by Maria Hrișcă () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1811]
-
din gol și fără motiv. CÎnd Austria a ocupat partea din nordul Moldovei pe care apoi a botezat-o Bucovina, noile autorități au promis populației de aici că va fi păstrat statu quo-ul anterior, ca atare limba oficială va rămîne româna. Chiar jurămîntul de credință față de Viena a fost rostit de populație În limba română. Curînd Însă s a dovedit că administrația țării Bucovinei nu era dispusă să respecte promisiunile, iar alipirea Bucovinei la Galiția și transformarea ei Într-un simplu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ar fi fost scris moldovenește cu caractere chirilice (rusești) și românește cu litere latine. Este adevărat că lingvistic nici această modalitate nu ar fi convins; textele românești scrise pînă În secolul al XIX-lea cu chirilice nu au probat că româna e o altă limbă, cum nici Atlasul lingvistic al Moldovei, publicat În anii 1968 și următorii, nu-și propunea să probeze că la est de Prut se vorbește o limbă diferită de limba română, deși era realizat pe baza grafiei
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
subdialecte. În ultimul timp se reia din ce În ce mai des părerea lingvistului ieșean A. Philippide (moldovean?) care susținea Împărțirea dacoromânului În graiuri de tip nordic sau moldovenesc și graiuri de tip sudic sau muntenesc. După Emanuel Vasiliu, nici măcar . Procesul de dezmembrare a românei comune s-a derulat Între secolele al X-lea și al XII-lea (poate chiar al XIV-lea), or statele Moldova și Muntenia s-au Întemeiat abia În sec. al XIV lea, aceasta Însemnînd că denumirile muntenesc și moldovenesc sînt
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
statele Moldova și Muntenia s-au Întemeiat abia În sec. al XIV lea, aceasta Însemnînd că denumirile muntenesc și moldovenesc sînt mai tîrzii, pe baza numelor formațiunilor statale, iar nu simultane cu formarea celor două grupuri de graiuri dacoromâne. Din româna comună vorbită În nordul Dunării. Denumirile graiuri de tip muntean și graiuri de tip moldovean sînt deci denumiri convenționale, așa cum sînt și denumirile dialectelor românești sud-dunărene macedoromân, meglenoromân, istroromân, ai căror vorbitori se numesc armâń, vlași, rumëri. Dar aceste denumiri
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
componență etnică de o neobișnuită diversitate, fiind o regiune de tranziție de la populația rusă la cea românească, ce locuiește În actuala Românie și În partea Învecinată a Austriei. Din această varietate a populației locale se evidențiau, numeric, două etnii principale: română, cea mai numeroasă, care tinde În mod firesc spre compatrioții săi din Regatul Românesc și Austria, apoi rusă. La recensămîntul din 1897 se constata Însă că numai 8,05% din populația Basarabiei era formată din ruși, care erau depășiți numeric
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
potențial, intelectul surdului este normal. Prin solicitarea funcțiilor psihice acestea se dezvoltă ajungând la nivelul intelectual al auzitorilor dar Într-un ritm mai lent (cu Întârziere de 1 an). 5). Între performanțele obținute la testul Borelli-Oléron și performanțele școlare la română și matematică există În general o corelație pozitivă, deci testul este valid. Prognosticul reușitei școlare (la română și matematică) pa baza testului Borelli-Oléron este mai bun la vârstele mai mari, Însă nu putem absolutiza valoarea acestuia. (Se recomandă examinarea unui
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auzitorilor dar Într-un ritm mai lent (cu Întârziere de 1 an). 5). Între performanțele obținute la testul Borelli-Oléron și performanțele școlare la română și matematică există În general o corelație pozitivă, deci testul este valid. Prognosticul reușitei școlare (la română și matematică) pa baza testului Borelli-Oléron este mai bun la vârstele mai mari, Însă nu putem absolutiza valoarea acestuia. (Se recomandă examinarea unui număr mai mare de subiecți În stabilirea prognosticului). Aspecte privind formarea și evaluarea competențelor de lectură ale
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
discursive - Coordonator: Gabriela PANĂ DINDELEGAN EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE 2008 Referenți științifici: Marius Sala Adriana Stoichițoiu Ichim Ioana Vintilă-Rădulescu SUMAR Cuvânt-înainte (Gabriela Pană Dindelegan) I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) Gabriela Pană Dindelegan, Trăsături flexionare ale substantivului în româna actuală Blanca Croitor, Dinamica flexiunii substantivale, reflectată în DOOM2 Cristina Dediu, Adjectivul invariabil în limba actuală Raluca Brăescu, Observații asupra conversiunii adjectivului în româna actuală - suprimarea substantivului suport Ana-Maria Mihail, Utilizările tiparului afectiv (Det) N1 de N2 (nebunul de Ion
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) Gabriela Pană Dindelegan, Trăsături flexionare ale substantivului în româna actuală Blanca Croitor, Dinamica flexiunii substantivale, reflectată în DOOM2 Cristina Dediu, Adjectivul invariabil în limba actuală Raluca Brăescu, Observații asupra conversiunii adjectivului în româna actuală - suprimarea substantivului suport Ana-Maria Mihail, Utilizările tiparului afectiv (Det) N1 de N2 (nebunul de Ion) în limba română actuală II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) Andra Vasilescu. Elemente de dinamică discursivă a pronumelui Rodica Zafiu, Utilizări
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
actuală II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) Andra Vasilescu. Elemente de dinamică discursivă a pronumelui Rodica Zafiu, Utilizări actuale ale lui alde Irina Nicula, Dinamica pronumelor și a adjectivelor demonstrative în limba actuală. Observații pe corpusurile de română vorbită Monica Vasileanu, Locuțiunile pronominale alocutive - utilizarea în româna actuală Marina Rădulescu Sala, Numeralul și norma lingvistică Alexandru Nicolae, Utilizarea numeralului multiplicativ în limba actuală III. Verbul (forme, tipare flexionare) Adina Dragomirescu, Dinamica normei lingvistice. Observații statistice asupra verbelor din
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
discursiv) Andra Vasilescu. Elemente de dinamică discursivă a pronumelui Rodica Zafiu, Utilizări actuale ale lui alde Irina Nicula, Dinamica pronumelor și a adjectivelor demonstrative în limba actuală. Observații pe corpusurile de română vorbită Monica Vasileanu, Locuțiunile pronominale alocutive - utilizarea în româna actuală Marina Rădulescu Sala, Numeralul și norma lingvistică Alexandru Nicolae, Utilizarea numeralului multiplicativ în limba actuală III. Verbul (forme, tipare flexionare) Adina Dragomirescu, Dinamica normei lingvistice. Observații statistice asupra verbelor din DOOM2 Adina Dragomirescu, Relația dintre normă și uz. Rezultatele
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română actuală Andreea Dinică, Aspecte ale utilizării semiadverbelor restrictive în limba actuală V. Conectori intra- și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor partitive în româna actuală Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și între în limba actuală Blanca Croitor, Extinderea utilizării prepoziției pe în limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii sistemului corelativelor Adriana Gorăscu, Aspecte pragmasemantice în dinamica actuală a conectivității: conversii discursive Adriana
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
conversii discursive Adriana Gorăscu, Condiționalele indiferenței: structuri standardizate și hibrizi VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive Camelia Stan, Cuantificarea grupurilor sintactice - fenomene actuale Mihaela Gheorghe, Aspecte de dinamică a construcțiilor cu relativ Laurenția Dascălu Jinga, Structuri clișeizate în româna actuală Margareta Manu Magda, Indici de alocutivitate în limba română actuală (clasa alocutivelor interjecționale) VII. Concluzii ale monitorizării unor posturi de radio și de televiziune Blanca Croitor, Andreea Dinică, Adina Dragomirescu, Carmen Mîrzea Vasile, Isabela Nedelcu, Alexandru Nicolae, Irina Nicula
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
5-7. Avram, M., 1997, Anglicismele în limba română actuala, București, Editura Academiei Române. Avram, M., 1999, "Comentarii lingvistice despre "politica" și probleme conexe", în LR, XLVIII, 3-4, p. 181-192. Avram, M., 2003, "Considerații asupra dinamicii limbii și asupra studierii ei în română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 15−22. Avram, M., 2003−2004, "Despre desinența -uri la substantivele feminine", în Studia linguistica et philologica în honorem D. Irimia (AUI XLIX−L), p. 63−70; reprodus în Avram (2005), p. 111−120
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
papers/focus.pdf Gheorghe, M., 2004, Propoziția relativă, Pitești, Paralelă 45. Gherghina, M., 2006, Semiadvebul − gramatică și utilizare pragmatică (mss.). Ghiga, G., 1999, Elemente fatice ale comunicării în limba vorbită, București, Alcris M94. Ghiorghiaș, I., 2002, "Structuri ale invectivei în română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 137−150. Godard, D., 1988, La syntaxe des relatives en français, Paris, Éditions du C.N.R.S. Goes, J., 1999, L'adjectif. Entre nom et verbe, Paris, Duculot. Golopenția Eretescu. S., 1974, "Towards a contrastive analysis
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
G. H., 1997, Cultures and organizations : software of the mind : intercultural cooperation and its importance for survival, London, Harper Collins. Hofstede, G., 1984, Culture's Consequences, Beverly Hills, CA, Sage. Hoinărescu, L., sub tipar, "Valori pragmatice ale referinței personale în română vorbită actuala", în: G. Până Dindelegan (coord.). Hole, D., 2002, "Three people and a piano", disponibil la adresa: www.zas.gwz-berlin.de/mitarb/homepage/webfest/Hole.PDF Hristea, Th., 1968, "Compuse prin abreviere", în Probleme de etimologie, București, Editura Științifică. Huddlestone
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Bucarest, p. 276-288. Manu Magda, M., 2003, Elemente de pragmalingvistică a romanei vorbite regional, București, Dual Tech. Manu Magda, M., 2003a, "Expresii ale mobilizării și demobilizării verbale în dialogul social românesc", în: L. Dascălu Jinga, L. Pop (coord.), Dialogul în română vorbită, București, Oscar Prinț, p. 73-94. Manu Magda, M., 2004, "Suporturi verbale ale "tipului vocativ" în limba română actuala" în: G. Duda, D. Tomescu (eds.), Direcții în cercetarea lingvistică actuala. În memoriam Magdalena Vulpe, Ploiești, Editura Universității din Ploiești, p.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Până Dindelegan, G., 2003a, Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, București, Humanitas Educațional. Până Dindelegan, G., 2003b, "Statutul prepoziției. Cu referire specială la prepoziția PE", în: Până Dindelegan 2003a, p. 165-182. Până Dindelegan, G., 2003c, "Aspecte ale substantivizării în română actuala. Forme de manifestare a substantivizării adjectivului", în: Până Dindelegan (coord.), p. 23-41. Până Dindelegan, G. (coord.), 2004, Tradiție și inovație în studiul limbii române, București, Editura Universității din București. Până Dindelegan, G. (coord.), 2005, Limba română - structura și funcționare
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Le transphrastique, Paris, PUF. Stoichițoiu, A., 1974, "Formule de adresare în opera lui M.Sadoveanu", în LL, 1, p.35-46. Stoichițoiu-Ichim, A., 2001, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe, creativitate, București, All. Stoichițoiu-Ichim, A., 2006, Aspecte ale influenței engleze în română actuala, București, Editura Universității din București. Stoichițoiu-Ichim, A., 2006a, Creativitate lexicala în română actuala, București, Editura Universității din București. Stoichițoiu-Ichim, A., 2007, "Anglicisme "la modă" în limbajul modei", în: Până Dindelegan (coord.), p. 581−598. Stoichițoiu-Ichim, A., sub tipar, "Din
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
M.Sadoveanu", în LL, 1, p.35-46. Stoichițoiu-Ichim, A., 2001, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe, creativitate, București, All. Stoichițoiu-Ichim, A., 2006, Aspecte ale influenței engleze în română actuala, București, Editura Universității din București. Stoichițoiu-Ichim, A., 2006a, Creativitate lexicala în română actuala, București, Editura Universității din București. Stoichițoiu-Ichim, A., 2007, "Anglicisme "la modă" în limbajul modei", în: Până Dindelegan (coord.), p. 581−598. Stoichițoiu-Ichim, A., sub tipar, "Din nou despre anglicisme "la modă" în limbajul modei", în: Până Dindelegan (coord.). Suchianu
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
ro/alteInfo/nouDOOM.doc). Vintilă-Rădulescu, I., 2007, "Formații adjectivale cu anti- + substantiv în limba română și în alte limbi romanice", în Reinheimer Rîpeanu, Vintilă-Rădulescu (coord.), p. 571−592. Vișan, R., 2004, ,,Aspecte ale sintaxei construcțiilor afective N de N în română. Observații asupra acordului", în: Până Dindelegan (coord.), p. 675−682. Vulpe, M., 1977, ,, Notes sur la syntaxe du relatif care", în RRL, XX, 5, p. 597−599; reprodus, în trad. rom., în Vulpe (2004), p. 334−336. Vulpe, M., 1980
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
UTILIZAREA PREPOZIȚIILOR PARTITIVE ÎN ROMÂNA ACTUALĂ ISABELA NEDELCU 1. PRELIMINARII Prepozițiile partitive din limba română sunt: de, din, dintre, între și printre. Pentru a conecta un termen care trimite la parte și altul ce indică întregul, acestea se supun unor restricții de utilizare explicabile sintactic
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]